Serviciul Fiscal de Stat adresează un mesaj de atenționare către toți contribuabilii: în cazul în care sunteți verificat de un inspector fiscal, fiți atenți la următoarele aspecte:

1.Un inspector fiscal este obligat să se legitimeze imediat ce intră în contact de serviciu cu contribuabilul. Legitimația reprezintă un document oficial ce adevereşte statutul juridic al funcționarului fiscal şi confirmă împuternicirile acestuia în exercitarea atribuțiilor. Ca excepţie este efectuarea cumpărăturii de control, exprimată în crearea artificială de către funcţionarul fiscal a situaţiei de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziţiona (consuma) sau de a le comercializa.

2.În conformitate cu Codul fiscal, controlul fiscal la fața locului poate fi efectuat doar în baza unei decizii scrise a conducerii SFS, iar agentul economic este în drept să ceară actul care confirmă această decizie. Respectiv, în scopul executării prevederilor menţionate, controalele fiscale se vor efectua numai în temeiul Deciziei privind iniţierea controlului.

3.La finalizarea controlului la faţa locului, inspectorul SFS întocmeşte un act de control fiscal în care sunt menționate rezultatele controlului, fiind specificate încălcările depistate. Acest act este semnat de ambele părți participante la control, iar un exemplar este prezentat agentului economic supus verificării.

4.După constatarea cauzei, bunurile materiale se restituie contribuabilului, iar mijloacele băneşti – funcţionarului împuternicit.

5.În cazul constatării unei fapte contravenționale inspectorul fiscal întocmește procesul-verbal cu privire la contravenție.

Parlamentul a aprobat astăzi în a doua lectură Proiectul legii privind procedura notarială. Legea aprobată instituie o nouă ordine juridică de desfășurare a activității notariale și a fost elaborată pentru a adapta procedura la noile reglementări în materie civilă.

Documentul oferă notarilor competențe lărgite prin instituirea de noi atribuții:

    autentificarea înscrisurilor și legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
    acțiuni legate de publicitatea imobiliară (înregistrări și mențiuni despre rezervarea înstrăinării);
    instrumentarea procedurii succesorale (noi reguli legate de schimbarea claselor de moștenitori și instituirea termenului de 3 luni de renunțare la succesiune).

Noua lege prevede și instituirea procedurii desfacerii căsătoriei de către notar și a fost aprobată pentru a diminua sarcina instanțelor de judecată și organelor de stare civilă în acest domeniu.

Astfel, cererea de desfacere a căsătoriei prin acordul soţilor poate fi depusă la orice notar, în baza acordului comun al soţilor și în prezența ambilor soți sau în prezența unuia dintre soți, dacă notarului anterior i-a fost comunicat acordul autentic al celuilalt soț de desfacere a căsătoriei şi examinare a cererii în absenţa sa.

Adiţional, în cerere, soţii pot opta pentru soluţionarea concomitentă pe cale amiabilă a modului de participare a părinţilor la educaţia copiilor, stabilirea locului de trai al acestora, plata pensiei de întreţinere sau partajul averii comune dobândite în perioada căsătoriei. În acest scop, părţile declară notarului pe propria răspunde despre existenţa copiilor minori sau concepuți.

Proiectul stabilește un sistem unitar de salarizare în sectorul bugetar și cuprinde principiile, regulile şi procedurile de stabilire a drepturilor salariale în raport cu ierarhia funcţiilor din sectorul bugetar. Caracterul unitar se va aplica tuturor categoriilor de angajaţi din sectorul bugetar, iar salariul va fi constituit din partea fixă și partea variabilă. Partea variabilă va depinde de performanțele angajatului și aspectele specifice ale muncii. Noile reglementări definesc salariu lunar ca retribuţie bănească care include salariul de bază şi toate sporurile, premiile şi alte drepturi salariale acordate suplimentar fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

Salariu de bază va fi un element din partea fixă a remuneraţiei lunare la care are dreptul personalul din unităţile bugetare, corespunzător clasei de salarizare, în funcţie de categoria de calificare și vechimea în muncă. Treaptă de salarizare va include nivelul salariului de bază raportat la vechimea în muncă. Proiectul instituie Registrul funcţiilor din sectorul bugetar care va cuprinde 8 grupuri ocupaţionale de activitate bugetară, codificate cu litere. Printre acestea sunt administraţie publică, justiţie, apărare naţională, ordine publică şi securitate a statului, învăţământ şi cercetare, cultură, tineret şi sport, asistenţă socială şi sănătate etc. Autoritatea responsabilă de gestionarea Registrului este Ministerul Finanţelor.

Una din garanţiile sociale ale noului sistem de salarizare vizează păstrarea venitului salarial total, în cazul în care conform noilor reguli de salarizare angajatului i se stabileşte un salariu mai mic decât cel deţinut anterior. Valoarea minimă de referinţă pentru cea mai joasă clasă de salarizare se propune a fi stabilită la nivel de 1500 lei pentru majoritatea categoriilor de angajaţi în sectorul bugetar. Costul implementării proiectului în instituţiile finanţate din bugetul de stat şi bugetele locale se estimează, pe termen mediu, (anii 2019-2021) la 3 950 mii. lei. Mijloacele sunt prevăzute în Cadrul bugetar pe termen mediu. Către anul 2021 se preconizează o creştere de circa 30 % a salariului mediu lunar pentru angajaţii instituţiilor finanţate din bugetul de stat şi de peste 55 % - celor din bugetele locale. Noul sistem se propune să intre în vigoare la 1 decembrie curent.

Republica Moldova are capacitatea să obţină venituri din exporturile de struguri de masă de cinci ori mai mari faţă de situaţia actuală. Aceasta este aprecierea făcută de mai mulţi experţi care au participat astăzi la o conferinţă naţională de la Chişinău, pe tema eficienţei producerii, depozitării şi marketingului strugurilor de masă, informează MOLDPRES.

„R. Moldova este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de struguri de masă din Europa de Est, dublându-şi exporturile în ultimii cinci ani. Cu toate acestea, există un dezavantaj important – valoarea exporturilor de struguri din Moldova este cea mai mică în comparaţie cu primii 40 de exportatori. Chiar şi Afganistanul, care a depăşit Moldova în clasamentul exportatorilor, a obţinut cu 20% mai multe venituri pentru fiecare tonă de struguri exportată. R. Moldova are nevoie de strategii în stare să sporească valoarea strugurilor de masă şi să obţină o rentabilitate mai mare din eforturile depuse pentru dezvoltarea acestui sector, având în vedere că strugurii reprezintă al treilea din cele mai importante mărfuri de export din categoria produselor proaspete”, se indică într-un raport prezentat la conferinţă.

„Principala piaţă de desfacere a strugurilor din R. Moldova este Rusia, însă această piaţă este instabilă şi deseori nesigură. Or, asta înseamnă că producătorii moldoveni trebuie să se reorienteze, să caute noi ţinte pentru export, însă pentru acest lucru este nevoie ca strugurii să fie de calitate şi să corespundă tuturor cerinţelor pentru a putea concura pe piaţă”, a adăugat în cadrul unei conferinţe de presă pe marginea evenimentului, Andriy Yarmak, reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO).

La întrebarea MOLDPRES despre datele cu privire la importul în R. Moldova a strugurilor de masă şi în ce măsură afectează acesta producătorii autohtoni, mai ales în perioada rece a anului, specialistul în agrobusiness Andrei Zbancă, reprezentant al Federaţiei Agricultorilor din Moldova, a relevat că, în prezent, în ţara noastră se importă anual 3-5 tone de struguri de masă de clasa „premium”. „Sunt struguri cu proprietăţi performante, care rezistă la frig, şi care, deocamdată, nu se produc la noi, însă tendinţele sunt de a acoperi tot mai mult piaţa internă cu produse autohtone. În prezent, la categoria "premium" putem atribui preponderent soiul „Moldova”, căruia îi revine circa 80% din totalul de producere, dar sunt identificate soluţii pentru a diversifica sortimentul, pentru a putea face faţă altor operatori de pe piaţă”, a estimat expertul.

În această ordine de idei, expertul FAO a completat că "acesta ar fi un subiect de marketing performant". "Dacă Moldova stă mai prost la capitolul strugurilor de masă rezistenţi la frig, înseamnă că trebuie să se axeze asupra dezvoltării pieţei sezoniere şi creşterii soiurilor timpurii şi să vândă struguri printre primii, atunci când în alte părţi aceştia abia se coc", a precizat Andriy Yarmak.

La forum au participat delegaţi din Tadjikistan şi Italia, reprezentanţi ai mediului ştiinţific şi ai businessului, mai mulţi fermieri, care au prezentat informaţii şi idei cu privire la eficientizarea procesului de producere, competitivitate şi sporirea exportului de struguri de masă. Rapoartele şi discuţiile pe marginea acestora s-au referit şi la tendinţele globale în sector, cu o analiză comparată cu situaţia din ţara noastră. Agenda conferinţei a inclus un compartiment practic, în cadrul căruia au avut loc demonstraţii de tehnologii moderne de producere a strugurilor de masă.

Producătorii de semințe din Republica Moldova își vor putea exporta produsele pe piața Uniunii Europene. Decizia respectivă, adoptată de Parlamentul European, a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE la începutul acestei săptămâni și va intra în vigoare în luna decembrie curent. Anunțul a fost făcut astăzi de directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) Gheorghe Gaberi, informează MOLDPRES.

Șeful ANSA a afirmat că prin decizia Parlamentului European a fost recunoscut sistemul de control și inspecție în domeniul semincer în R. Moldova, care a devenit echivalent cu cel din UE. Decizia a fost luată după ce în vara anului 2016 țara noastră a fost supusă unui audit, în cadrul căruia a fost evaluat sistemul de inspecție și control pe întreg lanțul de producere a materialului semincer.

Potrivit lui Gaberi, Republica Moldova are o experiență bogată de producere a semințelor și dispune de potențial de a exporta produs semincer. Necesarul de semințe pentru agricultura țării se estimează la circa 120-125 mii tone anual. Șeful de la ANSA a comunicat că anterior mai multe companii europene și-au exprimat intenția de a investi în producerea semințelor în țara noastră, însă au ezitat să facă acest lucru din cauză că până acum materialul semincer autohton nu putea fi exportat pe piața UE.

Un tânăr de 33 de ani din Timiș a avut parte de o surpriză de proporții după ce a cumpărat un dulap second-hand de pe internet. În interiorul dulapului, unul dintre copiii bărbatului a găsit o cutie metalică în care se aflau nu mai puțin de 95.000 de euro.

Samuel Stănici are 33 de ani, lucrează în construcții și agricultură, și locuiește în satul Bichigi, din județul Timiș. El provine dintr-o familie cu 12 frați și are, la rândul lui, patru copii, scrie adevărul.ro.

„ Adevărul e că nu m-am bucurat, a fost un stres, pentru că nu ştiam ce e cu banii. Toată noaptea nu am dormit. Nicio clipă nu m-am gândit că sunt banii mei. Aveam impresia că toate maşinile se opresc la mine la poartă”, a povestit tânărul.

Împreună cu un prieten, Samuel Stănici a mers la Arad, pe urmele mobilei cumpărate de pe OLX. A descoperit că mobila a aparținut unui bătrân care a murit, iar fiul lui a scos dulapul la vânzare.

noi.md

Este cunoscut faptul, că în prezent în Moldova se dezvoltă activ producția și exportul componentelor pentru industria automobilelor. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în ultimele opt luni ale anului curent exportul acestora a constituit 323,4 mil. lei. 

Totuși puțini cunosc, că a doua cea mai activă industrie de export este producția ... scaunelor. În ianuarie-august 2018 exportul lor a atins suma de 105,3 mil. lei, ceea ce este cu 25% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Iar volumul de producție și comercializare, aparent impresionant pentru Moldova, de 4-5 sau chiar și 10 mil. euro în țările Uniunii Europene, este rezultatul activității micului business. Însă aceste produse se pierd pe piața cu 500 mil. de consumatori.

Totuși mass-media periodic difuzează informația, că unele companii moldovenești au reușit să găsească noile piețe de desfacere, uneori acestea fiind destul de neobișnuite.

Înghețata moldovenească este comercializată în câteva țări africane (Sandriliona), prune în ciocolată din Ialoveni se vând în Marea Britanie (Vioniservice SRL, TM Rifero), mierea și coarnele moldovenești (produse de fermierul Iurie Stratan din satul Crețoaia, raionul Anenii Noi) sunt cerute în Polonia, Germania, SUA și alte state. Iar mierea este adusă peste ocean în borcane de un litru (Apifera SRL), iar în Polonia – în pachete de 12 grame (Regina Naturii).

Loturi de probă de poamă au fost livrate anul curent în Israel. Prune au fost exportate în Canada, iar mere – în Arabia Saudită.

Însă puțini înțeleg volumul muncii depuse pentru găsirea clienților potențiali, condițiilor de export, etc.

La prima vedere, vânzările pe piața internă și externă diferă fundamental. Piața Moldovei este una mică, unde toți se cunosc reciproc. Piața de export este de un alt nivel, deoarece compania moldovenească este nevoită să concureze cu mai mulți furnizori din toată lumea.

“Însă experiența ne arată, că cumpărătorul poate fi găsit în ambele cazuri”, - spune directorul companiei Kompass Moldova SA Iurie Latii. “El trebuie să fie găsit și convins să cumpere un produs nou. Vânzătorii de ambele categorii sunt nevoiți să-și promoveze produsul, să participe la expoziții, să analizeze baze de date ale clienților potențiali, să discute cu ei și, periodic, să monitorizeze situația lor financiară. Acestea sunt principiile unice pentru toți”.

Kompass Moldova – este o parte a sistemului informațional internațional KOMPASS, care din anul 1944 oferă acces la informație profesională și veridică și la baze de date actuale ale 20 mil. de companii din 60 țări ale lumii. Lista include și 17 mii de companii din Moldova. În Republică ea activează din anul 1993.

Baza de date conține informația detailată despre companii (telefoane, adrese, e-mailuri, conducere, produse și servicii, țările de export și import, codurile fiscale, etc.). Ea permite clasificarea clienților potențiali după 60 de categorii.

Însă utilizatorul trebuie să știe cum să o gestioneze la nivelul unui instrument multifuncțional.

“Noi desfășurăm constant seminare, traininguri, distribuim materiale informative și participăm la expoziții”, - povestește Iurie Latii. “Însă experiența de 25 de ani ne-a demonstrat că activitatea noastră nu-i suficientă”.

Anul curent Kompass Moldova a lansat un serviciu nou, care facilitează la maxim căutarea partenerilor potențiali pentru întreprinderile moldovenești.

În primul rând, este vorba de pregătirea listelor cu potențialii clienți într-un format, care poate fi importat în CRM (Managementul relațiilor cu clienții) existent.

În al doilea rând, a apărut și un call-centru, care preia toate apelurile și scrisorile electronice pentru consumatori potențiali.

În al treilea rând, Kompass Moldova, prin intermediul reprezentanților Kompass în alte țări, organizează întâlniri personale cu conducerea companiilor internaționale, care pot să exprime interesul pentru produsele sau serviciile întreprinderilor autohtone.

Mai mult, firma moldovenească poate să solicite pentru un preț simbolic raport de credit privind situația financiară a cumpărătorilor potențiali. Doar este cunoscut faptul, că deseori produsele se exportă cu condiția achitării ulterioare. Iar dacă contragentul străin are probleme financiare, el poate să nu achite produsul livrat.

A sosit momentul, când producătorii moldoveni pot beneficia de posibilitatea utilizării unor instrumente testate de optimizare a operațiunilor de export și import.

Economia Republicii Moldova este vulnerabilă la şocurile externe, iar creşterea acesteia se datorează mai mult condiţiilor favorabile din regiune. Acest lucru generează majorarea transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate, care influenţează creşterea consumului pe fundalul importurilor mai mari. Economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5 procente în prima jumătate a anului 2018, fiind determinată în mare parte de consumul privat şi formarea de capital. Alimentat de inflaţia redusă şi de creşterea puternică a remiterilor şi salariilor, consumul a crescut cu 3,8% de la an la an (a/a). În pofida exporturilor robuste (+12,5%, a/a), susţinute de recolta bună şi de cererea externă, importurile au crescut cu 10,4%, cauzând o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economică, potrivit prognozelor Băncii Mondiale.

Susţinută de noi investiţii în maşini si utilaje, inclusiv în zonele libere şi sectorul construcţiilor, formarea de capital fix brut a crescut cu 7,2%. Creşterea stocurilor a contribuit suplimentar cu 1,8 puncte procentuale (p.p.) la creşterea totală. Pe partea de producţie, principalul impuls la creştere a fost comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, contribuind per ansamblu cu 1,6 p.p., urmat de industrie.

“Din luna aprilie a anului curent, preţurile de consum s-au situat sub nivelul limitei inferioare a coridorului de ţintire. În 2018, aprecierea leu­lui moldovenesc, de rând cu presiu­nile inflaţioniste externe mai slabe şi scăderea preţurilor reglementate, au ca rezultat presiuni deflaţioniste mai pronunţate. La finele lunii septembrie, preţurile de consum au crescut cu 2,4%, a/a. Banca Naţională a menţinut rata de bază la nivel de 6,5%, după o reducere considerabilă în 2017”, a explicat economistul Băncii Mondiale, Ruslan Piontkivski la prezentarea evoluţiei economice a Republicii Moldova.

Cu toate acestea, intermedierea financiară rămâne a fi modestă şi, în tandem cu redresarea depozitelor, contribuie la persistenţa excesului de lichiditate. Astfel, rata rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 42,5%. Evoluţiile favorabile ale cursului de schimb au permis creşterea rezervelor valutare, care depăşesc în prezent 6 luni de importuri.

În prognoza Băncii Mondiale se mai spune că în prima jumătate a anului 2018, deficitul de cont curent a crescut până la 9,8% din PIB, faţă de 5,9% în 2017, fiind determinat de creşterea mai puternică a importurilor. Graţie veniturilor reinvestite, investiţiile directe nete au constituit 2,5% din PIB, faţă de 1,6% la finele anului 2017. Creşterea remiterilor rămâne puternică (+14,8%, a/a).

Datoria externă continuă să fie principala sursă de finanţare a deficitului de cont curent. Graţie aprecierii leului moldovenesc şi noii metodologii de calcul a PIB, datoria externă s-a redus cu 10,7 p.p., constituind 62,1% din PIB.

În perioada ianuarie-septembrie 2018, determinate de creşterea robustă a economiei şi de gradul sporit de ocupare a forţei de muncă, veniturile publice au înregistrat o puternică creştere nominală (+11%, a/a). Rezultând într-un surplus fiscal de 0,9% din PIB.

Cheltuielile curente în nouă luni ale anului 2018 au crescut rapid (+9,7%). Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în raport cu subvenţiile şi salariile.

Cheltuielile pentru active nefinanciare au crescut cu 10% a/a, în timp ce investiţiile de capital au continuat să scadă (-4%, a/a). În prima jumătate a anului 2018, graţie creşterii mai puternice, datoria publică şi garantată public s-a redus cu 3,3 p.p., faţă de sfârşitul anului 2017, constituind 29,7% din PIB.

Potrivit lui Piontkivski, în 2018 anticipăm o creştere de 4,8% datorată cererii interne puternice care, ulterior, se va modera. Pe partea de cheltuieli, creşterea continuă să fie alimentată de consum, de volumul mai mare de remiteri şi de creşterea salariilor, în special în sectorul public. Anticipăm că revitalizarea intrărilor valutare străine şi îmbunătăţirea situaţiei în sectorul financiar şi mediului de afaceri vor sprijini investiţiile private şi acumularea de stocuri.

Economiştii estimează că intrările de valută ale moldovenilor care muncesc în străinătate vor constitui circa 2 miliarde. Ultimele date ale băncii Naţionale a Moldovei arată că în luna septembrie 2018, prin intermediul băncilor licenţiate, au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 97,38 mil. USD (în scădere cu 11,0 la sută comparativ cu septembrie 2017). În nouă luni ale anului 2018, volumul total al transferurilor bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 955,05 milioane dolari SUA, cu 9,5 la sută mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice, transferurilor în euro le-a revenit ponderea principală de 48,2 la sută (în creştere cu 8,6 p.p.), urmate de transferurile în dolari SUA – 44,7 la sută (în descreştere cu 7,5 p.p., comparativ cu septembrie 2017) şi cele în ruble ruseşti – 7,1 la sută (în descreştere cu 1,1 p.p.).

În prognoza Băncii Mondiale se mai arată că cererea internă robustă va determina o creştere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 vor determina, de asemenea, cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creşterii se va modera, constituind 3,5%, susţinut de încrederea sporită a consumatorilor şi a mediului de afaceri şi de o normalizare continuă, deşi lentă, a condiţiilor financiare, care vor stimula creşterea investiţii­lor private după alegeri. Deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.

“În 2018, estimăm că creşterea puternică a veniturilor va compensa creşterea cheltuielilor publice. Influenţate de ciclul politic, cheltuielile publice curente vor continua să crească pe termen mediu, în timp ce performanţa veniturilor va fi negativ afectată de reducerea cotelor de impozitare şi de amnistia fiscală. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va creşte până la 2,7% în 2019 şi se va modera după alegeri. Pe măsură ce nivelul consumului şi importurilor se consolidează, estimăm o expansiune treptată a deficitul de cont curent, dar care va rămâne sub nivelul mediei istorice graţie revitalizării continue a influxurilor de valută străină. Datorită aprecierii leului moldovenesc, de rând cu presiuni inflaţioniste externe mai slabe şi preţuri reglementate mai mici, presiu­nile inflaţioniste vor fi moderate în 2018”, a mai spus economistul Băncii Mondiale.

Pe termen mediu, inflaţia va creşte progresiv, pe fundalul cererii interne mai puternice şi al ajustărilor aşteptate la preţurile reglementate în a doua jumătate a anului 2019. În acest context, susţinută de creşterea continuă a salariilor reale, remiteri şi transferuri publice, estimăm o scădere a ratei sărăciei de 2,9 p.p. până la un nivel de 12% în 2018 şi până la un nivel mai mic de 10% la finele anului 2020.

Perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă, asistenţa externă mai mică şi cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică şi polarizarea politică continuă, pot constrânge investiţiile străine şi interne, care sunt necesare pentru creşterea productivităţii şi a competitivităţii exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea cronică a economiei la riscurile externe.

Condiţiile climatice extreme pot afecta producţia agricolă, rezultând în consecinţe pentru creşterea economică. Creşterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali şi potenţialele schimbări în comerţul internaţional şi ale modelelor migraţioniste ar putea submina exporturile şi fluxurile de remiteri. Recentele măsuri legislative vor afecta negativ veniturile publice şi pot avea un impact negativ asupra asistenţei externe, dacă nu vor fi remediate.

Eforturile autorităţilor de a susţine îmbunătăţiri semnificative în raport cu supremaţia legii, climatul investiţional şi al mediului de afaceri şi calitatea capitalului uman ar contribui la atenuarea acestor riscuri şi la facilitarea expansiunii rolului considerabil pe care îl au bunurile tranzacţionale în economie. Deşi Indicele Capitalului Uman elaborat de Banca Mondială pentru Moldova a crescut în ultimii ani, performanţa ţării este sub nivelul mediei regionale.

Victor URSU