Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului a făcut cumpărături și a contractat servicii în valoare totală de 23,2 milioane de lei, pentru lucrări de reparații interioare și exterioare, se notează în Registrul de Stat al Achizițiilor Publice. Guvernul își propune să-și renoveze acoperișul, să-și amenajeze o sală pentru oaspeți, precum și să achiziționeze patru ascensoare, scrie Ziarul de Gardă.

Cel mai substanțial contract, de 5 668 800 de lei, a fost semnat la 19 octombrie 2018 cu firma „Liftmontaj” SRL , care în termen de două luni urmează să livreze și să instaleze în Casa Guvernului patru ascensoare, două cu o capacitate de 1 000 de kg și altele două cu o capacitate de 500 de kg.

Peste 5,5 milioane de lei vor fi plătite firmei „Giesena” SRL pentru „amenajarea sălii pentru oaspeți, de la etajul cinci, și a sufrageriei, de la etajul 1, cu racordarea la rețelele inginerești din vestibulul de la etajul 1”.

Cu 3,2 milioane de lei, se va face modernizarea punctelor termice pentru blocurile administrative nr. 162 din bl. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 180 din bl. Ștefan cel Mar eși Sfânt și nr. 53 din șos. Hâncești. Contractul a fost semnat la 7 noiembrie cu „Proterm Grup” SRL. Cu aceeași firmă a fost semnat un contract de 357 de mii de lei pentru achiziționarea unui sistem de irigare.

Cantemir este printre primele orașe din Republica Moldova care va gestiona iluminatul stradal cu ajutorul unor tehnologii inteligente și eficiente energetic. Noul sistem a fost inaugurat ieri, după ce a fost instalat şi testat în cadrul unui proiect, finanţat de Uniunea Europeană, transmite MOLDPRES.

Noul sistem de iluminat stradal permite dirijarea și controlul la distanță, prin intermediul rețelelor mobile GSM, fără ca operatorii să părăsească locul de muncă, economisind, astfel, timp pentru soluţionarea situațiilor de urgență. De asemenea, poate fi schimbat orarul și intensitatea de iluminare, în funcție de perioada de timp și gradul de utilizare a străzii. "O astfel de tehnologie inteligentă, în combinație cu lămpile de tip LED, eficiente energetic, permite economisirea cu până la 80% din electricitate în comparație cu linia de bază, oferind o calitate bună a luminii stradale. Datorită acestui sistem se vor economisi zeci de mii de lei pe an", susțin surse de la Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă.

Lucrările de modernizare a sistemului de iluminat stradal din Cantemir au fost realizate pe 27 de străzi, cu o lungime totală de 11,2 km. Circa 419 de lămpi vechi au fost înlocuite cu LED-uri eficiente energetic, cu o durată de viață de 13 ani. Prin modernizarea iluminatului stradal, orașul va contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu 98 t/an, echivalentul a 4451 de arbori plantați și la realizarea angajamentelor climatice.

„Reducerea cheltuielilor la electricitate va asigura nu doar protejarea mediului, dar va îmbunătăți și serviciile publice. Acest fapt este important pentru bugetul municipal, deoarece fondurile economisite vor fi utilizate pentru investiții noi în domenii precum educație, proiecte sociale”, a menţionat Roman Ciubaciuc, primarul orașului Cantemir.

Noul sistem de iluminare din localitate a devenit posibil grație proiectului finanțat de UE „Undă Verde Moldova! Modernizarea și eficientizarea iluminatului stradal”, implementat în orașele Cantemir și Ocnița de către „Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile” în colaborare cu autoritățile publice locale, în cadrul Programului „Convenția Primarilor. Proiecte Demonstraționale”. Orașul Cantemir (în jur de 5000 de locuitori) a semnat Convenția Primarilor în anul 2012.

Gintautas Baranauskas, reprezentantul Delegației UE în Republica Moldova, a subliniat că „aceasta este o poveste de succes care demonstrează încă o odată beneficiile concrete și tangibile care au fost aduse cetățenilor Republicii Moldova datorită sprijinului UE".

Salariul mediu nominal în Moldova, în anul 2019, va fi de 6975 lei și va crește, în comparație cu 2018, cu 9%. Se planifică că anul viitor fondul de salarii va crește cu 9% și va ajunge la 49,4 miliarde de lei.

noi.md

Cetățeanul rus, deținut în penitenciarul Nr. 13, a anunțat că intră în greva foamei pe un termen nelimitat

În ianuarie anului curent noi am scris despre cazul tranzacțiilor financiare pe ”Forex”, investigat de procurori. Atunci avocații reținuților anunțase despre organizarea în timp scurt a unei conferințe de presă, unde urmau să fie dezvăluite detaliile aceestui caz. Totuși conferința nu a avut loc, iar timp de aproape un an nimeni nu intra în contact și nu răspundea la apelurile telefonice, - scrie Revista Economica "Logos-press".

De fapt, anularea evenimentului și tăcerea ulterioară au fost cauzate de acuzațiile procurorilor în adresa avocatului și rudelor deținuților pentru blocarea mersului anchetei. Între timp s-au întâmplat mai multe evenimente, despre care a relatat unul din acuzați într-o scrisoare, pe care a transmis-o prin intermediul soției reporterului nostru. Femeia a venit la noi cu rugămintea de a-l ajuta pe tată a patru copii să restabilească dreptatea și reputația.

Vom analiza totul pe rând

La începutul lunii septembrie procurorii au transmis în judecată procesul intentat în privință a cinci cetățeni străini conform art. 190 pct. 5) a Codului penal al RM ”escrocheria săvârșită în proporții deosebit de mari”. Pe 14 mai reținuții au depus prin intermediul avocatului plângere la CEDO pentru arestarea ilegală.

Cazul a fost examinat de judecătoarea Instanței sectorului Buiucani Vasilisa Muntean. Reamintim, că aceasta este cunoscută prin decizia de demolare a corturilor protestatarilor din centrul Chișinăului. Muntean a fost una din cei 15 judecători, numiți în funcție prin decretul fostului președinte Nicolae Timofti din 26 februarie 2014. Tot Vasilisa Muntean a examinat și cazul lui Veaceslav Platon, iar în septembrie 2016 a interzis prezență la ședința deschisă a rudelor și prietenilor deținutului, cu excepția soției acestuia. Despre ea au mai scris jurnaliștii în articolul de investigație ”Sponsorii generoși ai judecătorilor”, menționând că aceasta a beneficiat în 2017 de ajutoare bănești de 65 000 ruble și 2 000 euro din partea tatălui ei.  

Mai mult, este cunoscut faptul, că judecătoarea Muntean se află într-un conflict direct cu avocații inculpaților, deoarece participă la un alt proces de judecată, unde avocatul apără partea opusă. Astfel, conform art.33 alin. (2) pct. 2) și art. 34 alin. (1) Codului de procedură penală a RM, judecătoarea este obligată să facă declarație de abținere de la judecarea cauzei. Totuși, ea nu a făcut asta, iar abținerea, solicitată de avocați, a fost respinsă de un alt judecător al instanței. Cu această ocazie, cetățenii arestați din Rusia s-au adresat la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Aceasta, la rândul ei, a trimis MAEIE o notă de protest. Inclupații au fost nevoiți să renunțe la serviciile avocatului lor și să caute un alt apărător.

Între timp, au fost amânate câteva ședințe de judecată, iar hotărârea nu a fost pronunțată. Învinuiții rămân în arest la instituția penitenciară Nr. 13, renumită prin condiții inumane de deținere a prizonierilor. În plus, unul din arestați suferă de diabet zaharat și hipertensiune arterială. Starea lui de sănătate s-a înrăutățit, însă procurorii au permis doar efectuarea controlului medical timp de o zi.  

Analizele medicale independente au arătat, că inculpatul are probleme cu articulațiile genunchilor. Din această cauză el este nevoit să se deplaseze cu bastonul. Mai mult, controlul a descoperit probleme cu ficatul și rinichii și, cel mai grav, sindromul apneei în somn (bărbatul poate să se sufoce în timpul somnului). Pacientului i-a fost prescrisă utilizarea constantă a preparatelor speciale și recomandarea de internare în spital. În loc de aceasta, arestatul a fost adus la policlinica penitenciarului.  

Evaluarea medicală despre starea sănătății deținutului, eliberată de penitenciarul Nr.13, arată, că arestatul se află sub controlul medicilor instituției Nr.13. El a fost diagnosticat cu următoarele boli: diabet zaharat de nivelul doi, hipertensiune arterială, varice la picioare, apnee în somn cu riscul de moarte subită în timpul somnului, pancreatită cronică, steatoza hepatică. La fel, este indicat, că pacientul este tratat constant cu medicamente ”Glibenclamidă”, ”Ampril”, ”Aspirină”, ”Pentoxifilina”, ”Furosemid” și ”Alprazolam”, iar starea lui de sănătate este una stabilă.

Judecătoarea Muntean la fel a respins demersul pentru internarea în spital a inculpatului pentru a trece un control medical staționar. Rudele inculpatului au scris o plângere la ”Amnesty International”, unde au povestit despre diagnozele și reacția procurorilor și judecătoarei. Până în prezent răspunsul nu a fost primit.

Conform art. 186 pct. (8) Codului de procedură penală al RM (privind aceleași acțiuni și aceleași persoane, arestul poate fi aplicat pentru ambele etape ale procesului penal pentru un termen de până la 12 luni în ansamblu, până la pronunțarea sentinței instanței de judecată, care examinează cauza), pe 10 noiembrie expiră termenul de arest, iar inclupatul trebuie să fie eliberat din custodie. Însă procurorii au decis să le acuze de spălarea de bani. Acest fapt le permite să înainteze cerere de arest pentru încă un an și, de fapt, în baza acelorași circumscripții și dovezi.

În semn de protest față de decizia dată, cetățeanul Federației Ruse, despre care am scris mai sus, a anunțat pe 1 noiembrie că intră în greva foamei pe un termen nelimitat. Aceasta presupune imposibilitatea administrării medicamentelor. El cere recuzarea procurorului Alexandru Găină și a judecătoarei Vasilisa Muntean. Bărbatul și-a denumit protestul ”Greva foamei sau moartea pentru justiție”. El a declarat că ”el nu are pentru ce trăi, dacă sistemul judiciar din Republica Moldova este lipsit de umanitate și dreptate”.

Noi am încercat să aflăm mai multe detalii despre acest caz de la procurorul Alexandru Găină, însă el ne-a recomandat să ne adresăm la reprezentații serviciului de presă al Procuraturii anticorupție. Am încercat să-i telefonăm timp de o zi, însă la apeluri nimeni nu a răspuns.

Articolul a fost publicat pentru a atrage atenția asupra situației. Poziția editorilor poate să nu coincidă cu opinia autorilor.

Extras medical din fișa midicală a deținutului

Plângerea la CEDO privind arestările ilegale

Raport medical clinica "Medpark"

O familie din oraşul Vulcăneşti produce propriul curent electric, cu care îşi dezvoltă afacerea. Vinăria lor este alimentată sută la sută cu energie regenerabilă care vine de la 70 de panouri solare, cumpărate dintr-un grant european.

Gheorghe şi Larisa Cerven au 10 hectare de viţă-de-vie, iar în fiecare sezon, produc până la 40 de tone de vin. Până acum un an, penele de curent erau la ordinea zilei, fapt ce punea în pericol calitatea băuturii păstrată la rece.

"Iniţial, noi foloseam 14,5 KW, iar astăzi noi producem 24 de MWh. Acum, producţia noastră face faţă concurenţei", a menţionat Gheorghe Cerven, proprietarul vinăriei

Intenţia producătorilor de a folosi resurse alternative de energie a fost încurajată de proiectul european SARD, desfăşurat cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Soţii au câştigat un grant de 18 mii de euro, din care au cumpărat cele 70 de panouri.

"Astfel de granturi sunt oferite afacerilor în cadrul proiectelor de optimizare a energiei, pentru a mări eficienţa energetică a întreprinderilor mici şi mijlocii în această regiune", a precizat Gintautas Baranauskas, reprezentant UE în Republica Moldova.

"Proiectul SARD reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova. Ne permitem să dezvoltăm un cadru legal instituţional care ar aduce noi investiţii în Republica Moldova", a subliniat Dorin Andros, secretar de stat ministerul Dezvoltării Regionale.

Economiile la curent şi profitul în creştere i-au încurajat pe cei doi soţi să-şi extindă afacerea.

"Noi dorim să dezvoltăm businessul, de asemenea vom mări cantitatea de producere. Vom construi pensiunea care va avea o capacitate de 10 clienţi pe zi. Va avea de câştigat familia noastră, dar şi întreaga Moldovă", a declarat Larisa Cerven, proprietara vinăriei.

publika.md

Guvernul propune extinderea datei limită de desfășurare a activităților de comerț cu amănuntul și  comerț cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone în bază de patentă până la 31 decembrie 2019. Un proiect de lege în acest sens a fost avizat pozitiv de Cabinetul de miniștri în ședința de astăzi, informează MOLDPRES.

Proiectul de lege este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu scopul de a stimula și gestiona tranziția activității de comerț cu amănuntul de la patenta de întreprinzător la activitatea independentă sau alte forme legale de antreprenoriat.

În ianuarie 2017 a fost modificat cadrul legal prin introducerea unei noi forme de antreprenoriat - activitatea independentă, ca alternativă patentei de întreprinzător. Din momentul adoptării legilor până în luna septembrie 2018 de la patentă la activitatea independentă au migrat peste 1500 antreprenori-persoane fizice, care desfășoară comerț cu amănuntul. Totodată, în septembrie curent mai erau valabile peste 9100 patente în acest domeniu.

Potrivit autorilor proiectului, în ultimii doi ani se atestă un proces lent de migrare de la patentă la activitatea independentă. În context, reprezentanții autorităților și instituțiilor publice au discutat problemele tranziției cu reprezentanții titularilor de patentă în cadrul ședințelor tematice pe platforma Consiliului economic pe lângă prim-ministru.

În decembrie 2016, data-limită de desfășurare a comerțului cu amănuntul în bază de patentă a fost amânată pentru doi ani, cu titlu de compromis la solicitările titularilor de a le fi oferită o nouă perioadă de tranziție către alte forme de organizare a activității lor economice. Astfel, desfășurarea comerțului cu amănuntul de către titularii de patentă urma să fie interzisă începând cu 1 ianuarie 2017.

moldpres.md

Tinerele care apar în imagini sunt căutate de serviciile de investigații a Poliției Capitalei. Acestea sunt suspectate de furt , din Centrul Comercial din sectorul Centru al capitalei. Incidentul a avut loc la data de 20 octombrie, în timp ce tinerele se aflau într-un Centru Comercial, unde dintr-un butic au sustras haine. Astfel, prin acțiunile lor au cauzat un prejudiciu în sumă de 1600 lei.

În acest context a fost dispusă iniţierea unei cauze penale pentru furt, care prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de până la 67 500 lei, muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 4 ani. Totodată persoanele care le-au recunoscut, sunt rugate să comunice informaţiile la numărul de contact: 068 888 821.

Confidenţialitatea surselor de informare este garantată.

politiacapitalei.md

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, a fost extins până în anul 2021. O decizie în acest sens a fost luată astăzi în cadrul ședinței de Guvern la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii. Totodată, au fost operate unele completări și modificări la componentele Programului, simplificată procedura de aplicare și reduse termenii de procesare a dosarelor, - comunică mybusiness.md.

Începând cu anul 2019,  soții/ soțiile lucrătorilor migranți pot beneficia de finanțare nerambursabilă în cadrul Programului PARE 1+1. Setul de acte pentru participare la componenta de instruire va fi redus de la 8 la 6. Totodată, selectarea beneficiarilor pentru participare la componenta instruire se va face ținând cont de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru participare la Program. Din criteriile de eligibilitate se propune excluderea obligației întreprinderilor de a înregistra profit pe parcursul ultimilor trei ani.

Din Bugetul de Stat vor fi alocate anual 40 milioane de lei, care va permite cofinanțarea a 480 de afaceri ale lucrătorilor migranți și/ sau rudelor de gradul I ale acestora. Totodată, ODIMM a atras resurse financiare externe în cadrul Proiectului ”Support to SMEs in rural areas" finanțat de  Uniunea Europeană, pentru implementarea Programului ”PARE 1+1” fiind alocate aproximativ 49 milioane lei, pentru o perioadă de 3 ani (2019 – 2021). Astfel, va fi posibilă cofinanțarea suplimentară a circa 500 de afaceri ale lucrătorilor migranți și/ sau rudelor de gradul I ale acestora.

Din momentul lansării Programului, până în prezent, 2 524 persoane și-au manifestat interesul de a participa la Programul “PARE 1+1” și a investi remitențele obținute de lucrătorii migranți în peste 40 state ale lumii. Circa 2 000 persoane au fost instruite în domeniul desfășurării unei afaceri, 1 273 întreprinderi au primit finanțare nerambursabilă și create circa 3200 locuri de muncă. Suma totală a granturilor pentru aceste proiecte investiționale este de circa 249,01 mil. lei, care va contribui la atragerea în economie a 784,24 mil. lei investiții, respectiv fiecare leu acordat sub formă de grant generează circa 3,15 lei investiții în economie.

Programul guvernamental “PARE 1+1” a fost lansat în 2010 cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și este implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Acesta are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale lucrătorilor migranți moldoveni în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin stimularea înființării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii de către lucrătorii migranți şi beneficiarii de remitențe. Programul activează în baza regulii „1+1”, astfel încât fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant. Suma grantului este de maxim 250 000 lei.

Fiecare obiect din magazinul său este într-un singur exemplar şi e asemenea unui exponat din muzeu. Vorbim despre Ecaterina Cojocaru, proprietara unui salon de haine şi accesorii în stil etno. Antreprenoarea a adunat o echipă de meşteri, a închiriat un mic spaţiu şi l-a transformat într-un loc unde piesele vestimentare şi decoraţiunile povestesc istoria Moldovei.

"Aici la noi este foarte interesant. Sunt lucruri pe care nu le mai vezi in alta parte. Sunt lucruri efectuate hand-made, covoare, opinci si toate cele care formeaza de fapt cultura geto-dacilor si al poporului nostru", a declarat Ecaterina Cojocaru, proprietara magazinului.

Hainele, decoraţiunile şi chiar jucăriile pot fi cumpărate doar online. Fiecare obiect ajunge la proprietar însoţit de un certificat care confirmă exclusivitatea acestuia. Broderiile şi picturile sunt realizate după schiţe individuale, la baza cărora stau modele de ornamente găsite în arhivele muzeelor.

"Printatul textilelor in general este o tehnica preluata de foarte mult timp. Si foarte multi o folosesc. Dar noi cumva avem si aparatajul necesar pentru ca datorita acestuia noi ajungem la textile excluzive si in principiu asta este ceva important pentru un brand", a spus Ecaterina Cojocaru, proprietara magazinului.

Ecaterina Cojocaru are şase meşteri care o ajută. Anastasia Iordan, de exemplu, pictează farfurii de argilă şi confecţionează jucării pentru copii.

"Confecţionez jucării deja de doi ani. Am deprins meseria de la bunica şi mama. Am văzut lucrările lor şi am învâţat de la ele. Acum fac o jucărie într-o zi şi jumătate. Folosim materiale naturale: lână şi in", a zis Anastasia Iordan, meşter handmade.

Într-un singur an, tânăra a reuşit să lanseze cinci colecţii diferite. Majoritatea obiectelor create de meşterii handmade au fost cumpărate de turişti şi de cei pasionaţi de istoria Moldovei.

"Noi de fapt ducem cultura. Сultura stramosilor nostri. Si pentru noi acest fapt este cel care ne motiveaza de zi cu zi sa inventam ceva nou, sa readucem ceva nou pentru ca sa bucuram publicul nostru", a menționat Ecaterina Cojocaru, proprietara magazinului.

Preţul obiectelor vândute de Ecaterina Cojocaru variază între 25 şi 100 de euro.

publika.md

Proprietara unui depozit din capitală se plânge că, încă puțin, și va rămâne fără afacere. Asta din cauza că de opt luni nu are acces la depozitul ei din cauza unei companii de construcții care, de opt luni, ridică un bloc alături. Aceasta s-a adresat și în instanță, în timp ce firma susține că are toate actele în regulă.

Tamara Grosu comercializează de mai bine de zece ani materiale de construcție, iar depozitul companiei pe care o administrează se află în centrul capitalei. Recent, femeia a aflat că la câțiva metri o companie construiește un complex locativ. De curând, primul etaj al construcției s-a prăbușit.

„Pentru mine ca proprietar îmi este foarte frică deoarece eu aici zi de zi merg la serviciu. Îmi este frică să nu se prăbușească peste mine personal această construcție, dacă se ridică cu niște etaje mai înaltă și peste proprietatea mea privată”, Tamara Grosu, proprietara depozitului

Femeia a depus mai multe plângeri la autoritățile locale, invocând faptul că lucrările sunt necalitative și ilegale. Deoarece nu a primit vreun răspuns, femeia a mers și în judecată. În luna august, instanța a anulat autorizațiile de construcție a companiei, însă lucrările nu au încetat. Reprezentanții companiei însă afirmă că toate actele ar fi în regulă, dar au refuzat să le prezinte la cameră.

„– Construcția e autorizată, tot cum trebuie. Da, construcția noastră.
– Da aveți acte?
– Da, avem absolut toate actele.
– Ce acte aveți?
– Da care trebuiește? Întrebați care.
– Aveți autorizație?
– Da cine sunteți dumneavoastră să vă o prezint eu?”, persoana responsabilă de partea tehnică

Mai mult, femeia susține că accesul spre depozitul său a fost blocat timp de opt luni, fapt confirmat și de vecinii ei. În tot acest timp, a fost nevoită să care singură în brațe materialele de construcții până la depozit.

„Sunt acte de constatare de la poliție, unde eu m-am adresat că calea mea de acces este blocată cu transportul de mărfuri. Eu eliberez marfa, mă rog, duc un cărucior, da transportul să aprovizioneze depozitul am nevoie. Chiar așa și m-a amenințat aici stând de vorbă, că o să merg pe jos.”, Tamara Grosu, proprietara depozitului

„Era accesul liber. Da acum de ce se închide? Drumul, nu-i acces.”, vecină

Astăzi femeia a încercat să treacă spre proprietatea sa împreună cu echipa noastă de filmare, însă paznicii companiei de construcție nu i-au permis.

„Dați-mi voie vă rog să intru. Eu vă rog foarte mult, eu merg la proprietatea mea privată, pentru ca presa să vadă în ce condiții eu activez ca agent economic. În condiții foarte dificile, cu poarta închisă. Chemați poliția că nu intră nimeni încoace, v-am spus. E lege! Atât.”

Deși anterior a apelat și la un mediator pentru a soluționa conflictul, compania de construcții nu consideră că ar fi vinovată cu ceva.

„Am elaborat și eu o schiță de proiect. Am prezentat primăriei. Am prezentat vecinilor mei prin poștă, cu aviz recomandat, să facă cunoștință de proiectul meu, prin care eu doresc să-mi reconstruiesc proprietatea privată și să ajungem la un numitor comun. Acum urmează ca Curtea de Apel să se expună asupra legalității emiterii acestui certificat de urbanism și să mergem în instanță, altă ieșire din situație nu avem”, Tamara Grosu, proprietara depozitului

Arhitectul-șef al capitalei, Sergiu Borozan, a confirmat pentru TV8 că autorizația de construcție a companiei în cauză a fost anulată, însă actele în baza căror se construiește acum trebuie analizate mai amănunțit. Acesta a declarat că în timpul apropiat se va deplasa la fața locului pentru o inspecție.

tv8.md