După 24 de zile de călătorie pe mare, circa 17 tone de mere moldovenești, produse în livezile Grupului de producători Fresh Time, au ajuns în stare perfectă în Dubai. Calitatea merelor a fost confirmată de expertul Proiectului USAID/APM, care a verificat lotul de mere, precizând că acestea erau la fel de ferme, suculente și gustoase ca în momentul recoltării.

Calitatea lor se datorează tehnologiilor avansate de producere aplicate și de post-recoltă (sortare, păstrare, ambalare).

Experiența de livrare a merelor Fresh Time pe cale maritimă pe piața Orientului Mijlociu este extrem de relevantă pentru dezvoltarea unui model eficient de export a fructelor moldovenești pe această piața.

Proiectul USAID/APM a monitorizat fiecare etapă, inclusiv cu ajutorul unor echipamente de înregistrare a temperaturii și umidității aerului, instalate în container, care au înregistrat temperatura fructelor pe perioada transportării de la exportator la beneficiar.

Târgul de Cariere este locul ideal pentru a „te vinde”, atât dacă ești în căutarea unui job, cât și dacă vrei să recrutezi candidații potriviți. Magenta Consulting realizează de câțiva ani sondaje printre vizitatorii târgului de cariere din Chișinău și nu a lipsit nici de la ultima ediție. Cine vizitează târgurile? Cum se informează? Ce fel de companii le-ar place să vadă mai des la astfel de evenimente?

Am pregătit niște date care le-ar putea interesa pe organizațiile care se pregătesc să fie prezente la următoarele ediții ale Târgului.

Cine vizitează târgul de cariere?

Târgul de cariere este locul unde își caută de lucrul tineretul – jumătate din vizitatori au vârsta cuprinsă între 21 și 30 de ani. Dacă analizăm nivelul de studii al respondenților, o pondere de 35% dintre aceștia este înregistrată de cei care au absolvit licența.

Credeați că la târguri vin doar studenți și persoane fără experiență? Aproape jumătate din respondenți au la moment un loc de muncă – 47%, în același timp, mulți din vizitatori au un stagiu de muncă de peste 5 ani - 36% din respondenți și doar o cincime din totalul respondenților sunt persoane care nu au lucrat niciodată.

În rândul respondenților care au un loc de muncă în prezent, circa 79% au menționat că jobul actual corespunde cu pregătirea de bază a respondenților. În același timp, cea mai mare cotă a persoanelor care nu lucrează pe specialitate se regăsește în rândul segmentului de vârstă 41+, circa 27% dintre aceștia au spus că nu lucrează pe specialitate.

Profilul respondenților în baza criteriilor demografice, N=113

Domeniile de specialitate ale vizitatorilor variază - câte circa 19% dintre participanții la sondaj activează sau s-au specializat în domeniile financiar-bancar și marketing, iar 12% - în IT & Software.

Ca să înțelegeți la ce salariu se așteaptă potențialii candidați pentru un job, trebuie să știți cum sunt remunerați aceștia actualmente. Mai mult de jumătate dintre respondenți au salarii peste 5000 de lei, însă există o pondere semnificativă de 36% care la moment au un salariu mai mic.

Salariul lunar net al respondenților, N=53

Ce fel de companii vrem să vedem mai des la târgul de cariere?

IT & Software și Marketing sunt cele mai râvnite domenii de către respondenți pe parcursul edițiilor următoare, domenii care s-au ales cu 21% și, respectiv, 19% din participanții la sondaj. În același timp, 14% dintre respondenți au menționat că ar dori să găsească companii din domeniul Financiar. Din categoria ”Alte domenii”, în care s-au regăsit 18% dintre respondenți - Pedagogia, Ingineria și Arta sunt în topul preferințelor.

Preferințele vizitatorilor cu privire la domeniul companiilor angajatoare pentru edițiile viitoare, N=113

Și dacă, dintr-un oarecare motiv, decideți să nu vă prezentați organizația la un târg de cariere, ar fi bine să știți că sursele de informare, cum ar fi revistele, ziarele și ANOFM sunt cele mai puțin vizitate atunci când se caută un loc de muncă – doar câte 2% din respondenți utilizează această sursă. Site-urile specializate de job-uri sunt accesate în proporție de 80 la sută, pe când târgurile locurilor de muncă – de 26% din respondenți.

Fiți cu ochii pe noi, urmează încă două articole din aceeași serie: despre aspectele importante în alegerea unui loc de muncă și despre combinația dintre job și viața personală, scrise în urma sondajului realizat la Târgul de Cariere.

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion de 113 respondenți, vizitatori ai Târgului de Cariere din Chișinău, care a avut loc în perioada între 21 – 22 septembrie 2018. Colectarea a fost realizată prin intermediul interviurilor față în față pe tablete, la locul desfășurării evenimentului. Respondenții au fost aleși în mod aleatoriu. 

consulting.md

Zeci de entităţi municipale sunt predestinate falimentului şi nu mai pot fi salvate. 26 dintre ele se află, deja, în proces de lichidare sau de insolvabilitate. Mai grav este că alte 20 de întreprinderi sunt inactive de mai bine de 10 ani dar continuă să consume banii municipali. Un audit financiar al Primăriei Chişinău arată că s-au acumulat datorii de peste 1,5 miliarde lei.

Potrivit Direcţiei generale finanţe, banii nu se mai acumulează la bugetul Chisinaului pentru că întreprinderile îşi pastreaza profitul.
 
„Defalgările din profit care trebuiau să fie transferate în buget in suma de 6,7 milioane de lei s-au transferat doar 1 milioane lei”, spune Olga Ursu, şefa Direcţiei generale finanţe, care mai spune că restul sumei a fost reinvestite ulterior în activitatea întreprinderilor.

Auditul a scos la inveală şi că multe terenuri administrate de întreprinderile municipale nu sunt înregistrate la cadastru. Pe lângă asta, alte entităţi care exista doar pe hârtie generează costuri mari pentru administraţie locală.

„Business Incubator ALFA dispune de cladări de 3,4 milioane lei de care nu se utilizează şi entitatea nu a desfăşurat activitate economică de la înfiinţare dar a acumulat priederi de 274 mii lei”, a dat un exemplu  Olga Ursu.
 
Fiind la un pas de faliment, multe întreprinderi majorează lefurile angajaţilor. Astfel, salariile au crescut în medie cu 21%.
 
„La Regia Autosalubritate salariul mediu a fost 11 mii lei sau cu 47% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului trecut, la RTEC creştere de 690 lei şi a fost în medie de 7000 de lei, Parcul Urban de Autobuze în creştere cu 12,8%”.
 
„Eu înţeleg acolo unde a crescut venitul şi activitatea s-a îmbunătăţit să crească salariul, dar la Parcul Urban de Autobuze sunteţi pe zero – eu nu înţeleg”, a replicat primarul interimat Ruslan Codreanu.
 

Doi rezindenți ai parcurilor industriale vor fi supuși anul viitor controlului de stat. Instituția care va verifica activitatea acestora este Serviciul Vamal.

Potrivit proiectului pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru anul 2019, vor fi supuse controlului:

    SRL ”Cartnord” din cadrul Parcului Industrial ”Tracom”. Activitatea companiei va fi verificată de Serviciul Vamal în semestrul I 2019.
    SRL ”Intercars Piese Auto” din cadrul Parcului Industrial ”Tracom”. Activitatea companiei va fi verificată de Serviciul Vamal în semestrul II 2019.

Controlul va fi efectuat prin audit post-vămuire.

Serviciul Vamal a solicitat supunerea controlului de stat a celor două companii, în urma evaluării riscurilor a 68 de agenți economici, rezidenți ai parcurilor industriale.

Potrivit notei Informative la proiect, alte solicitări din partea instituțiilor de control nu au fost înaintate.

Potrivit Legii cu privire la parcurile industrial, graficul controalelor de stat planificate asupra activității rezidenților parcurilor industrial se aprobă anual prin Hotărâre de Guvern, la propunerea organelor de control.

Săptămâna trecută Parlamentul a adoptat, în prima lectură, proiectul Legii privind organismele de plasament colectiv, care stabileşte cadrul legal privind constituirea, autorizarea şi funcţionarea organismelor de plasament colectiv alternative (OPCA).

Proiectul de Lege privind organismele de plasament colectiv alternative a fost elaborat de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) şi a fost prezentat în plenul Legislativului de către vicepreşedintele CNPF, Iurie Filip, care a menţionat că “documentul vine să completeze setul de legi care reglementează funcţionarea pieţei de capital şi a proceselor investiţionale în ţara noastră”.

Conform prevederilor expuse în proiectul de lege, OPCA sunt entităţi care funcţionează pe principiul repartizării riscurilor şi a căror activitate constă în atragerea resurselor fínanciare de la persoane fízice şi/sau juridice prin emiterea şi plasarea titłurilor de participare, în scopul investirii ulterioare a acestor mijloace în valori mobiliare, instrumente ale pieţei monetare, precum şi în active imobiliare sau alte drepturi patrimoniale. OPCA pot fi constituite cu personalitate juridică, înfíinţate prin act de constituire (ca companie investiţională pe acţiuni sau ca companie investiţională în comandită) sau prin contract de societate civilă, fără a crea o persoană juridică, sub forma fondului de investiţii.

Totodată, OPCA pot fi clasificate în OPCA de tip deschis şi OPCA de tip închis. Astfel, OPCA de tip deschis – ale cărui titluri de participare sunt răscumpărate la cerere din activele OPCA la intervale regulate de timp, în conformitate cu procedurile şi frecvenţa stabilite în regulile sau în actul de constituire a OPCA, iar în cazul OPCA de tip închis – titluriłe de participare sunt răscumpărate într-un anumit moment, stabilit în regulile sau în actul de constituire ale OPCA, sau la faza de încetare a activităţii, dar nu mai devreme de o perioadă iniţială de ceł puţin 5 ani, în care drepturile de răscumpărare nu pot fi exercitate.

Vicepreşedintele CNPF a afirmat că specificul acestui proiect de lege constă în “crearea unei noi platforme de alternativă pentru investiţii în economie, în special, în ramurile moderne care presupun un grad de risc sporit sau greu de evaluat. Or, mecanismele clasice de investiţii, cum sunt fondurile de investiţii clasice sau tradiţionale, operează doar cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe reglementate sub formă de valori mobiliare, acţiuni sau obligaţiuni, sau derivatele lor, care sunt autorizate de către autorităţile vizate. Aceste mecanisme nu pot fi folosite întotdeauna în cazul unor proiecte economice care conţin o doză mare de inovaţii şi care, la rândul său, presupun că este greu de evaluat perspectivele acestor proiecte”.

Potrivit lui Iurie Filip, utilizarea mecanismelor de plasamente colective alternative a obţinut în ultimii ani o răspândire largă, care, fiind extrem de tentante şi promiţătoare, presupun, totuşi, un grad de risc mai sporit. În special, aceste mecanisme sunt folosite la finanţarea start-upurilor, platformelor crowdfunding, tehnologiilor informaţionale şi inovaţionale.

Oficialul a subliniat că “în scopul alinierii la aceste practici, CNPF a lansat iniţiativa de a institui aceste procese investiţionale colective, totodată, păstrând şi avantajele acestor mecanisme care presupun dispersarea riscurilor”. Totodată, CNPF urmează să supravegheze şi să reglementeze activitatea acestor entităţi pentru a exclude eventualele abuzuri sau manipulări pe piaţă.

În context, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, a menţionat că proiectul de Lege privind organismele de plasament colectiv alternative a fost elaborat ca o măsură de dezvoltare a investitorilor instituţionali precum organismele de plasament colectiv în conformitate cu Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022.

Pe lângă stabilirea cadrului legal privind constituirea, avizarea şi funcţionarea OPCA, proiectul de lege are drept scop şi reglementarea cerinţelor faţă de organizarea, licenţierea şi activităţile desfăşurate de societăţile de administrare; obligaţiile aferente gestionării OPCA cu capital de risc şi cu investiţii pe termen lung; normele ce ţin de depozitarii activelor organismelor de plasament colectiv alternative.

De asemenea, proiectul de lege instituie norme privind modul de emisiune şi răscumpărare a titlurilor de participare a OPCA: prin intermediul ofertelor publice în baza unui prospect de emisiune sau prin plasament privat, în modul stabilit de documentele de constituire.

Potrivit lui Ştefan Creangă, proiectul de lege reglementează şi cerinţele către politica investiţională a OPCA, stabilind anumite reguli de plasament, în special categoriile de active în care pot investi OPCA şi normele de diversificare a investiţiilor; stabi1eşte norme de procedură privind reorganizarea şi dizolvarea OPCA şi atribuţiile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în domeniile de reglementare şi supraveghere a acestor procese.

Alte prevederi importante ale proiectului de lege reglementează activitatea societăţilor de administrare a investiţiilor (SAI). SAI este definită ca persoană juridică constituită ca societate pe acţiuni, a cărei activitate curentă este administrarea unuia sau mai multor OPCA. Astfel, proiectuł de lege stabileşte dispoziţii comune privind condiţiiłe de licenţiere şi activitate ale SAI. În acest sens, în proiectul de lege au fost introduse reglementări ce ţin de procesul de acordare a licenţei de administrare a investiţiilor, fiind stabilite cerinţe faţă de acest gen de activitate precum: cerinţe de capital, fonduri proprii, achiziţionarea participaţiilor calificate, norme prudenţiale şi norme de conduită, care se referă la cerinţe de verificare a conformităţii, de gestionare a riscurilor şi de evitare a conflictelor de interese etc.

Totodată, proiectul de łege reglementează atribuţiile şi cerinţele către activităţile desfăşurate de către depozitarul activelor OPCA. Depozitaruł activelor trebuie să fie responsabil pentru monitorizarea adecvată a fluxurilor de numerar ale OPCA şi, în special, pentru a garanta că banii şi numerarul investitorilor aparţinând OPCA sunt înregistraţi corect în conturi deschise în numele OPCA sau în numele SAI care acţionează în numele OPCA.

Proiectul de lege privind organismele de plasament colectiv alternative urmează să fie examinat şi adoptat de către Parlament în lectura a doua.

Lilia Alcază

Prim-ministrul Pavel Filip a vizitat astăzi fabrică de textile „Molltex Grup” din orașul Dondușeni. Întreprinderea este o investiție de 35 milioane de lei și face parte din grupul român „Ostazar”. Investitorul a fost convins să vină în Republica Moldova anul trecut de către Pavel Filip, iar în prezent își extinde afacerea în nordul țării și planifică deschiderea fabricilor și în alte localități. Aceasta este ce-a de-a doua fabrică a „Molltex Grup”, prima fiind deschisă în luna mai curent, la Bălți.

Noua întreprindere din orașul Dondușeni a fost construită în doar 5 luni, iar începând cu 1 iulie curent aici activează 127 de angajați. În același timp, fabrica are o capacitate de 750 de locuri de muncă cu posibilitatea de extindere până la 1200. Articolele textile confecționate de muncitori sunt exportate în România și în Uniunea Europeană.

Premierul a vizitat hala de producție și a vorbit cu angajații despre condițiile de lucru și nivelul de remunerare. Oamenii s-au arătat mulțumiți de mărimea salariului, dar și de  facilitățile acordate de angajator – acesta achită cheltuielile de transport până la fabrică. Șeful Executivului a menționat că o dificultate rămâne a fi lipsa forței de muncă: „Suntem în situația când am creat suficient de multe locuri de muncă în Republica Moldova. Acum rămâne să  găsim mai mulți oameni care au dorința să lucreze la aceste fabrici”.

În cele 10 luni ale anului curent, în Republica Moldova s-au vândut în total 2,565 de SUV-uri noi de toate dimensiunile şi segmentele, ceea ce, raportat la cifra totală de automobile noi vândute, de 5,084 de unităţi, înseamnă o cotă de 50.45%. Potrivit piataauto.md, care a analizat cifrele de vânzări din primele 10 luni ale anului, cea mai bună lună în materie de vânzări a fost octombrie, cu 560 de automobile noi înmatriculate pe parcursul lunii, aducând cifra totală de automobile noi vândute în primele 10 luni ale anului 2018 la 5,084 unităţi, într-o continuă creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cota de piaţă a SUV-urilor creşte cam peste tot în lume, însă, inclusiv pe continentul european, doar că cifrele de penetrare sunt mai mici comparativ cu situaţia din Moldova. La nivel european agregat, spre exemplu, cota SUV-urilor ajunsese la aproape 30% în anul 2017, în această medie intrând şi cifrele unor ţări cu preferinţe puternice de SUV-uri, precum Rusia. Cea mai mare cotă regională la nivel global se înregistrează în China, unde peste 41% din cumpărătorii de automobile noi preferă SUV-urile. Până şi în America de Nord, regiune pe care o ştim cu toţii ca o consumatoare uriaşă de SUV-uri, cota acestora ajunge la aproape 40%. Prin urmare, cele 50.4% din Moldova arată cu adevărat impresionant.

Însă, dacă e să descoasem cifrele Moldovei pe segmente, mărci şi modele, vânzările de SUV-uri indică o echilibrare neaşteptat de bună a acestora. Nu se mai manifestă o dominaţie exclusivă a SUV-urilor mari din segmentul premium, cifrele de creştere venind mai ales din segmentul SUV-urilor mai accesibile.

Astfel, din cele 2,565 de SUV-uri vândute în primele 10 luni ale anului 2018, 251 de exemplare îi revin SUV-ului românesc Dacia Duster, care e şi cel mai popular model de SUV vândut în Moldova.

Alte 218 exemplare îi revin lui Toyota RAV4, vânzările căreia sunt în mare parte stimulate de versiunea sa hibridă – încă o dovadă a creşterii intense a interesului pentru propulsiile alternative din partea cumpărătorilor autohtoni. Topul e urmat de două modele coreene – Hyundai Tucson şi KIA Sportage, cu 207 şi, respectiv, 156 exemplare. Clasamentul e continuat de SUV-ul compact Suzuki Vitara, cu 153 exemplare vândute, care tocmai a trecut printr-un facelift de mijloc de carieră.

Lista celor mai populare SUV-uri în Moldova e continuată de Hyundai Santa Fe (108 unităţi), urmat la distanţă mică de Renault Kadjar, cu 104 unităţi, iar apoi şi de fratele de platformă, Nissan Qashqai, cu 88 de unităţi vândute în 10 luni. Acestuia îi calcă îndeaproape pe urmă cel mai popular SUV ceh, Skoda Kodiaq, cu 86 de exemplare vândute în ţara noastră. Top 10 e încheiat de de Toyota Land Cruiser, aflat undeva la hotarul între segmentul premium, tot cu 86de unităţi, dar cu un preţ destul de piperat. Deci, în top 10 nu e prezent nici un model premium, iar suma vânzărilor acestor modele cuantifică deja 1,433 de unităţi, deci peste 56 la sută din toate SUV-urile vândute în primele 10 luni în Moldova. 

Citește continuarea materialului pe piataauto.md.

În perioada anilor 2017 – 2018, Agenția Servicii Publice (ASP) a depistat 460 de cazuri suspecte de falsificare a actelor. Mai mult de jumătate dintre aceste cazuri au fost confirmate, fiind vorba de falsificarea actelor de identitate.

În același timp, în peste 220 de cazuri dintre acestea au fost deja finalizate investigațiile interne, iar materialele au fost transmise organelor de drept.

De asemenea, angajații ASP au identificat 55 de persoane care au încercat să obțină permis de conducere pentru altcineva. În urma verificărilor, 27 de dosare au fost deja expediate organelor de drept.

Potrivit reprezentanților ASP, în unele situații sus-menționate s-a constatat că solicitanții nu se aflau în țară.

Datele statistice arată că cel mai des încălcările sunt comise de către gemeni sau frați și surori care seamănă între ei.

„Agenția Servicii Publice îndeamnă cetățenii să nu recurgă la metode frauduloase pentru perfectarea actelor de identitate sau susținerea examenului pentru obținerea permisului de conducere, prin utilizarea identităților false (prezentarea fizică a altor persoane). Agenţia Servicii Publice deține un Sistem de recunoaștere facială care este integrat cu Registrul de stat al populației. În cazul depistării unor cazuri suspecte, sistemul emite o alertă. Dacă în urma verificării se constată cazuri de fraudă, dosarele sunt remise organelor de drept pentru examinare în conformitate cu legislaţia penală a Republicii Moldova”, se menționează într-un comunicat al ASP.

Analiza agenţiei InfoMaket

Pe 29 noiembrie 2018 să marchează 25 de ani de la introducerea monedei naționale a Moldovei moderne. Predecesorul său în timpul prăbușirii URSS și instabilității economice a fost cuponul moldovenesc, pus în circulație la 10 iunie 1992. 

Еextul complet e disponibil aici...