De mâine,14 decembrie, intră în vigoare noile amendamente ale legii prin care șoferii care vor urca băuți la volan, vor fi pedepsiți mai aspru, - a scris șeful Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari pe pagina sa din Facebook.

❌permisul de conducere va fi ridicat automat;
❌nu se va elibera un permis provizoriu, ci va rămâne suspendat până la decizia finală a instanței de judecată;
❌mașina va fi ridicată și transportată la o parcare specială. ⚠️Mai mult decât atât, va trebui să achitați pentru transportare și pentru fiecare oră de parcare.
❌În funcție de gravitate, va exista și riscul de anulare a permisului de conducere.

O lege votată recent de parlamentul din Ucraina umple România de rable. Şoferii ucraineni sunt obligaţi să plătească taxe şi impozite uriaşe de câteva mii de euro, pentru maşinile vechi aduse de Uniunea Europeană.

Speriaţi, mulţi prefeă să le abandoneze la noi în ţară. Aşa că parcările şi terenurile virane din oraşele aflate în apropierea Ucrainei sunt pline şi riscă să devină cimitire de maşini.

Aşa arată de aproape o lună şoselele de lângă Vama Siret, un adevărat cimitir al rablelor. Ucrainenii susţin că au fost nevoiţi să le abandoneze. Dacă ar încerca să intre în legalitate, ar plăti aproape 2000 de euro taxe şi impozite la ei în ţară, pentru o maşină mai veche de 10 ani, care costă cel mult o mie de euro şi a fost adusă din Uniunea Europeană.

Iar amenzile în acest caz depăşesc 5000 de euro. Aşa că cei mai mulţi prefera să scoată maşinile vechi din Ucraina şi să le lase la noi.

“Dacă a cumpărat o maşină de 2000 de euro şi vine să facă devamarea încă 2500 de euro, nu are rost. Înmatricularea costa mai mult decât maşina. Vin şi le lăsa aici. Am şi eu maşina cu numere de Lituania şi am dat 1800 de euro pe ea. Ca să fac devamarea, mă costă vreo 2300 de euro. Nu are rost”, explică un şofer ucrainean.

“Până în urmă cu o lună de zile, găseau un român, o înmatriculau, iar psta o ducea în Ucraina. Îi dădea 2-300 de euro. Acea maşină avea voie să umble în Ucraina timp de un an de zile. De vreo lună de zile nu se mai poate”, explică un alt cetăţean din statul vecin.

După adoptarea acestei legi în Ucraina, singura parcare din apropierea Vămii Siret s-a umplut de rable. Proprietarul a apelat la autorităţi ca să o poată elibera şi să-şi recupereze pagubă, altfel spune că va intra în faliment.

Roberto Moldovan, administratorul parcării private Vama Siret: “Pe marginea drumului, lângă lanţul de la parcare, este plin/Au şi venit cei de la poliţie să le ridice, au pus bileţele cu amenzi. Pe european este plin şi acolo de maşini parcate pe marginea drumului.”

Cei de la Direcţia Regională de Drumuri Naţionale Iaşi au montat garduri pe marginea drumului pentru a împiedica abandonarea maşinilor, însă coada de autoturisme s-a mutat spre oraş.

Ovidiu Laicu, şef DADR Regionala Iaşi: „“Noi nu avem ce măsuri să luăm ca să le ridicăm. O să mai facem o achiziţie de parapeţi şi vom încerca să lungim acea zonă ca să scăpăm pe cât posibil de acele maşini parcate clandestin.”

La rândul lor, poliţiştii spun că sunt depăşiţi de situaţie.

Mihai Filipiuc, şef al poliţiei Locale Siret: “Sunt foarte greu de identificat pentru că sunt înmatriculate în Polonia, Bulgaria/o să ne confruntăm cu situaţii din ce în ce mai dificile pe acest subiect.”

Direcţia de poliţiaelocală ar putea ridica maşinile după îndelungi proceduri în justiţie, însă primăria nu are un spaţiu unde să le depoziteze şi nici personal să le păzească.

stirileprotv.ro

Moldovenii vor putea cumpăra bilete la tren pentru călătorii prin România chiar din gara Chişinău. În primăvara anului viitor,în Capitală va fi deschisă o casă de tip RoTicket.

Subiectul a fost discutat de directorul general al Căii Ferate, Iurie Topala, în cadrul unei întâlniri de lucru cu directorul general al Căii Ferate din România, Leon Bărbulescu.

Potrivit responsabililor, pentru început, programul va fi instalat la una dintre casele Gării Chișinău.

Totodată, Iurie Topală a anunţat că pentru a fi posibilă implementarea eficientă a acestui sistem de vânzări, timp de o lună, câțiva angajați ai căii ferate vor fi instruiți la Iași.

În cadrul întâlnirii, aceştia au mai discutat şi despre majorarea numărului de bilete de tip low-cost pentru cursa Chișinău – București.

În prezent, acestea pot fi procurate din Gările din Chișinău și București, la un preț de 19 euro. Programul SMART Prietenia oferă zilnic un număr de 16 astfel de tichete.

publika.md

Omul de afaceri, Ion Vinaga, investitorul şi fondatorul mai multor companii naționale şi internaționale, a avut recent, la Londra, o întrevedere cu Cyrus Vandrevala, co-fondator și vicepreședinte al Intrepid Capital Partners LLC, investitor în companii private, fondator al mai multor companii din Statele Unite, Rusia, India și Orientul Mijlociu, un bine-cunoscut filantrop internațional, co-fondator al Fundației Vandrevala, transmite TRIBUNA cu referire la blogul www.ionvinaga.com.

Omul de afaceri, Ion Vinaga, investitorul şi fondatorul mai multor companii naționale şi internaționale, a avut recent, la Londra, o întrevedere cu Cyrus Vandrevala, co-fondator și vicepreședinte al Intrepid Capital Partners LLC, investitor în companii private, fondator al mai multor companii din Statele Unite, Rusia, India și Orientul Mijlociu, un bine-cunoscut filantrop internațional, co-fondator al Fundației Vandrevala, transmite TRIBUNA cu referire la blogul www.ionvinaga.com.

În cadrul acestei întâlniri s-a dat startul negocierilor şi au fost identificate principalele obiective pentru perioada următoare. O atenție deosebită în timpul dialogului a fost acordată stabilirii relațiilor comercial-economice între Republica Moldova şi India, fiind accentuat potențialul existent și propuse acțiuni concrete în acest segment. A fost discutată posibilitatea intrării producătorului din Moldova pe piaţa fructelor şi a vinului din India. La moment, principalul furnizor al pieţei indiene de mere este Polonia, care exportă în jur de 100 mii de tone anual.

“Am încercat să prezint toate caracteristicile pozitive ale produsului moldovenesc, care face faţă nu numai pe piaţa locala, dar şi peste hotare. Prin consolidarea producătorilor autohtoni şi stabilirea unui mecanism efectiv de export putem asigura realizarea a 100 mii tone de mere anual pentru consumătorul indian”, a declarat Ion Vînaga.

Conform www.ionvinaga.com s-a discutat şi perspective creării unui centru logistic regional inovativ care ar reuni într-un singur loc toate etapele prelucrării produselor agricole și, astfel, ar rezolva multe probleme cu care se confruntă producătorii și furnizorii noștri locali în fiecare an. În acest centru vor fi aplicate toate tehnologiile inovatoare și instalate echipamente pentru sortare, calibrare, ambalare, înghețare șoc, frigidere pentru depozitare și prelucrare simultană de la 15 la 20 mii tone de produse.

O altă prioritate ar fi crearea unui centru de cercetare avansată în domeniul IT, care ar permite consolidarea tinerilor specialiști IT, va oferi posibilitatea de a efectua instruirea și recalificarea diferitelor specialiști din sectorul privat și public, astfel încât să țină pasul cu timpul și să însuşească noile tehnologii. Totodată, acest centru ar face posibile exportul serviciilor IT, dezvoltarea aplicațiilor digitale și programelor de testare pentru AI, asigurarea securității cibernetice în procesul de schimb de date digitale, atât între companiile private, cât și cu agențiile guvernamentale. În acest sens crearea unei platforme de atragere a investiţiilor în RM, despre care s-a discutat şi s-a stabilit la întrevedere, ar fi una foarte oportună şi benefică pentru ţara noastră în mai multe domenii, cum ar fi sectoarele IT, bancar, de asigurări.

“Sarcina noastră primordială este în atragerea investiţiilor şi crearea unei atmosfere antreprenoriale favorabile pentru investitorii. Avem nevoie de măsuri concrete pentru stimularea activităţii de întreprinzător şi ameliorarea climatului investiţional, care reflecta atractivitatea investiţională a unei ţări, precum şi imaginea ei pe plan internaţional. Exprimăm interesul pentru preluarea experienței dlui Vandrevala şi companiilor sale în diferite domenii. Cred că această experienţă ar încuraja comunitatea afacerilor din Moldova şi ar focusa asupra ei atenţia investitorilor străini”, a subliniat omul de afaceri Ion Vînaga.

La rândul său, Cyrus Vandrevala a reiterat deschiderea sa în stabilirea relaţiilor de cooperare.

„În atragerea investiţiilor se pune accent pe amplasarea geografică a ţării, forţa de muncă calificată, solurile fertile, participarea ţării în zonele de comerţ, etc. Suntem gata să fim alături de Republica Moldova şi să atragem investiţii începând de la 100 milioane şi până la 1 miliard USD pentru dezvoltarea domeniului agroindustrial, bancar, IT, cultural, sportiv, ştiinţific”, a menţionat Vandrevala.

Părţile au convenit să participe împreună la Forumul Economic Mondial din Davos care va avea loc în perioada 22 -25 ianuarie 2019. La sfârșitul discuţiei Cyrus Vandrevala a ţinut să felicite poporul Moldovei cu sărbătorile de iarnă.

unimedia.info

Pomicultorii din Moldova au făcut bilanţul acestui an. Crescătorii de mere spun că au strâns în acest sezon cea mai mare recoltă din ultimii 27 de ani. Recolta piercisilor a înregistrat însă cote reduse.

În 2018, crescătorii de mere au strâns 600 de mii de tone de fructe, cu 200 de mii de tone mai mult decât anul trecut. Urmează prunele. Fermierii au reuşit să obţină în acest an 115 mii tone.

Recolta cireşelor a fost de 20 mii de tone, iar a caiselor: 16 mii de tone. Cantitatea piersicilor a fost de opt mii de tone, adică de două ori mai puţin.

Pentru fermierii mici, anul a fost îngreunat de problema pieţei de desfacere. Ministrul Agriculturii i-a încurajat pe fermieri să investească în modernizarea livezilor pentru a putea vinde fructele la preţuri avantajoase pe orice piaţă.

"Suntem absolut dechişi la oricine să colaborăm. Orice piaţa nouă care este gata să achite marfa şi să propună preţ. Noi suntem la 90 % la stocurile iniţiale. Două mii de tone", a spus Ion Tulei, producător de fructe din Ştefan-Vodă

Pentru fermierii mici, concurenţa de piaţă rămâne încă o problemă pentru care încearcă să găsească soluţii.

"Tindem din est spre vest, este o tendinţă sănătoasă. Calitate, standartizări, gen Global GAP sau Global GRASP. Lumea din vest le cer şi fără ele nu avem viitor acolo. Calitatea şi gustul este deosebit, dar standartizarea este un know-how la ziua de azi", a spus Ştefan Bîtlan, producător de fructe din Criuleni.

"Soiurile idared, Gala, Florina, Cempion, Simirenco, Golden. Spre europa soiurile date nu sunt competitive, doar Gala şi Cempion. Avem de muncit la diversificarea soiurilor de mere pentru a fi competivi şi pe pieţele uniunii europene sau pe cea a Emiratelor Arabe sau Orientul Mijlociu", a spus Mihai Eftodii, producăor de fructe din Soroca.

"Nu pur şi simplu producerea merelor, dar producerea intensivă a merelor. E foarte importantă comercializarea lor, adică recoltarea, stocarea şi comercializarea producţiei.Păstrarea lor ca ele să nimerească pe diferite pieţe. Necesitatea investiţiilor în infrastructura post recoltare", a spus Vitalie Gorincioi, preşedintele Asociaţiei Moldova Fruct.

Ministrul Agriculturii, Nicolae Ciubuc, i-a îndemnat pe fermieri să fie mai insistenţi în obţinerea sprijinului financiar din partea statului pentru a-şi moderniza livezile.

"Pentru piaţă trebuie de luptat, trebuie de schimbat abordarea ce ţine de infrastructura post recoltare, de diversificarea producţiei. Inclusiv prin mecanismul de asociere a acelor mici", a spus ministrul Agriculturii, Nicolae Ciubuc.

Conferinţa dedicată pomicultorilor este organizată în fiecare an.

publika.md

Primăria Chişinău informează că locuitorii capitalei a căror apartamente sunt dotate cu plite electrice, conform proiectului inițial al blocului, vor beneficia de compensații de 25 % din costul facturii pentru energia electrică consumată

Potrivit documentul, achitarea plăților va fi asigurată pentru lunile noiembrie și decembrie.

Actele pentru compensații se depun la întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ (nr. 1 - 23), la gestionarii APLP, ACC, CCL, blocurilor locative departamentale și la Primăriile orașelor, satelor (comunelor), din componența municipiului Chișinău, pentru cetățenii din teritoriile administrative respective.

În lista actelor necesare pentru acordarea compensației, solicitanții vor prezenta un certificat eliberat de către administratorul/gestionarul blocului locativ, care confirmă că imobilul este dotat cu plite electrice. Cererile pot fi depuse până la sfârșitul anului în curs.

Achitarea compensației enunțate se face prin transfer la preturile de sector, cu acordarea în numerar beneficiarilor.

publika.md

În anul 2019 Serviciul Vamal va desfășura controale prin audit post-vămuire la 110 agenți economici. Autoritatea a publicat Programul de activitate a subdiviziunilor de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2019, iar publicația noastră oferă graficul controalelor planificate pentru anul viitor.

Menționăm că controalele vor fi desfășurate în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale, care a fost aprobat de Guvern la 17 octombrie curent.

Principiile stabilite de Regulament vor fi aplicate de către subdiviziunile de control ulterior în următoarele situaţii:
1. în cazul solicitării şi/ sau utilizării procedurilor simplificate de vămuire la declararea mărfurilor;
2. exercitarea controalelor ulterioare rezultate în urma analizei criteriilor de risc;
3. reverificarea declaraţiilor vamale validate pe culoarul albastru de control vamal.

Reamintim că, prin Hotărârea nr. 379 din 25.04.2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, a fost aprobată Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, care se aplică la elaborarea metodologiilor sectoriale de efectuare a controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor pentru domeniile de activitate atribuite în competența organelor de control.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Serviciul Vamal al Republicii Moldova