În 2018, milioane de vehicule noi au fost vândute în întreaga lume, iar printre modelele cele mai populare se numără cele ale producătorilor Ford, Toyota, Volkswagen sau Honda.

Agenția de analiză Focus2move a actualizat clasamentul celor mai bine vândute mașini din lume. Potrivit experților, legendara Toyota Corolla a fost favorita celor care au cumpărat maşini noi în primele şase luni ale acestui an. 816.748 de exemplare au fost vândute între lunile ianuarie și iulie, cu 3,4% mai puțin decât anul trecut, dar Toyota Corolla reușește totuşi să se mențină în frunte.

Cel mai apropiat urmăritor al "japonezilor" este Ford F-Series. Populară în principal pe piețele din SUA și Canada, această maşină e pe locul al doilea în topul vânzărilor, cu 722.566 unități vândute în 2018 (o creștere de 7,3% față de anul precedent). Volkswagen Golf completează podiumul, cu 572.772 de unități vândute din ianuarie până în iulie. Honda Civic (563.333 exemplare) și Toyota RAV4 (561.601 exemplare) urmăresc îndeaproape, constructorul german, dar potrivit experiţilor ambele mărci nipone vor depăşi Volkswagen Golf până la sfârșitul anului.

Moldova este singura țară care are pretenţii atât de serioase referitor la restaurarea Marii Britanii în Acordul internațional privind Achizițiile Publice (GPA) (care funcționează în cadrul OMC – „I.”), scrie publicaţia britanică The Economist.

Potrivit agenţiei INFOTAG, în articol se menţionează că „GPA propune condiții deschise și echitabile pentru businessul care își desfășoară activitatea pe piețele de achiziții publice, iar Marea Britanie participă la acord ca membru al UE și, pentru a-și menține poziția după Brexit, regatul trebuie să se reînregistreze ca stat aparte”.

„În contextul tuturor obstacolelor cu care se confruntă Marea Britanie în procesul de ieșire din UE, cu greu puteam presupune că Moldova va fi una dintre ele. Dar, în luna octombrie, Moldova (împreună cu Statele Unite și alte state, a propus la şedinţa comisiei de achiziții publice de la Geneva, „să fie revizuită chestiunea aderării Marii Britanii la Acordul internațional privind Achizițiile Publice în luna noiembrie curent – „I.”) s-a opus. Și iată că un stat mic, cu o populație de trei milioane, se află între Marea Britanie și piața cu o cifră anuală de 1,7 trilioane de dolari”, scrie The Economist.

Potrivit autorului, „poziția Republicii Moldova poate fi explicată prin jignirea personală adusă consilierului economic al Moldovei la OMC, Cristina Cojocaru, căreia în 2017 Marea Britanie i-a refuzat deschiderea vizei”.

„Însă partea moldovenească este preocupată de faptul că acest lucru se poate întâmpla din nou cu agenții săi economici și insistă asupra unei proceduri simplificate de eliberare a vizelor. Republica Moldova nu este singura țară care are pretenţii faţă de Marea Britanie în ceea ce privește GPA: SUA sau Noua Zeelandă, de asemenea, au pretenţii, dar acestea au un caracter mai degrabă administrativ. Iar RM este singura cu pretenții atât de importante”, scrie publicația.

În opinia The Economist, „atunci când problemele altor țări vor fi soluționate, este puțin probabil ca Moldova să rămână singură împotriva Marii Britanii, însă acest caz dovedește cât de vulnerabilă este poziția regatului în negocierile privind situația post-Brexit, iar precedentul Republicii Moldova poate fi repetat de alte țări pentru a obține condițiile de care au nevoie”.

După cum a informat anterior INFOTAG, săptămâna trecută, agenţia Bloomberg a scris că Moldova împreună cu SUA, Israel, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud și Ucraina blochează accesul Marii Britanii la Acordul internațional privind Achizițiile Publice din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Conform publicaţiei, fiecare dintre aceste țări are motivele sale pentru a lua o astfel de decizie. Poziția Republicii Moldova se explică prin faptul că, în 2017, Marea Britanie a refuzat să deschidă viză pentru consilierul economic al Republicii Moldova la OMC, Cristina Cojocaru. Presa menționează că Cojocaru este soția ministrului de Externe, Tudor Ulianovschi. Înainte de numirea sa în funcția de ministru în ianuarie 2018, Ulianovschi a fost ambasadorul Republicii Moldova în Elveția, fiind și reprezentantul Republicii Moldova la OMC și alte organizații internaționale de la Geneva.

Într-un interviu pentru publicaţie, Cojocaru a confirmat că i s-a refuzat viza pentru Londra, unde intenționa să discute problema relațiilor dintre Republica Moldova și Marea Britanie după Brexit. De asemenea, ea a vorbit despre discriminarea agenților economici moldoveni care doresc să participe la licitațiile pentru achiziții publice în Regatul Unit.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu precizări în acest sens, menţionând că Moldova pledează pentru simplificarea procedurii de eliberare a vizelor în Marea Britanie pentru cetăţenii RM. MAEIE menţionează că „dintre cele 47 părți semnatare ale Acordului privind Achizițiile Publice, Marea Britanie aplică regim de vize doar pentru Republica Moldova, Ucraina, Armenia și Muntenegru”.

Moldoveanul Adrian Dulgher este un om de afaceri de succes în Marea Britanie. Este proprietarul unei companii de construcție și două restaurante. Ultimul chiar îi poartă denumirea Adrian's, situat la câteva sute de metri de Palatul Buckingham.

Pasagerii din trenul internaţional Chişinău-Moscova au fost evacuaţi, vineri, după ce un bărbat a sunat la 112 şi a spus că garnitura este minată şi că transportă substanţe narcotice. Serviciile abilitate au efectuat verificări şi au constatat că alerta este falsă.

Ofiţerul de presă al Inspectoratului General al Poliţiei, Mariana Beţivu, a declarat pentru IPN că apelul a parvenit în jurul orei 16.00, acesta fiind efectuat de către un bărbat în vârstă 56 de ani, din oraşul Străşeni. Trenul Chişinău-Moscova, la ora parvenirii apelului, urma să pornească din gara din Pârliţa, raionul Ungheni. Garnitura şi-a putut continua deplasarea spre Chişinău doar după verificări. Bărbatul, în vârstă de 56 de ani, riscă amendă de la 550 la 850 de unităţi convenţionale.

Foto: esp.md

noi.md

În goana după clienţi, brutăriile din Republica Moldova încearcă să vină cu reţete noi de pâine, pentru toate gusturile. Astfel, o brutărie din nordul ţării a decis să-şi surprindă clienţii cu o pâine mai sănătoasă, bazată pe o tehnică veche,şi anume, cea cu maia.

Brutarilor din Bălţi le-au trebuit câteva luni ca să ajungă la actuala reţetă a pâinii pe bază de maia şi făină de secară. Noul produs este benefic în primul rând pentru persoanele care, din motive de sănătate, nu pot consuma pâinea făcută cu drojdie.
 
Noua pâine a fost numită Baltica şi asta pentru că pâinea de secară este populară mai ales în nordul continentului european.
 

Sectorul bancar este bine capitalizat şi s-a stabilizat ca urmare a intrării în acţionariatul Victoribank a băncii Transilvania şi achiziţia de către un consorţiu în frunte cu BERD a unui pachet de 40% din capitalul Agroindbank. Totuşi, un risc pe termen scurt în adresa sectorului financiar este activitatea instituţiilor financiare nebancare şi asta, în special, din cauza expunerii unor bănci la respectivele instituţii, a sub-reglementării sectorului şi a educaţiei financiare insuficiente a clienţilor care apelează la ele, potrivit raportului de stare a ţării lansat de către Expert Grup.

La 16 martie 2018 a intrat în vigoare o nouă Lege cu privire la organizaţiile de creditare nebancară, iar unele prevederi ale acesteia oferă un nivel prea înalt de ambiguitate, care face posibilă acumularea de cvasi-depozite de la populaţie.

Portofoliul de credite bancare la nivelul întregului sistem s-a comprimat în 2017, reflectând un apetit mai scăzut pentru riscuri din partea băncilor şi un reflux al clienţilor bancari către organizaţiile de micro-finanţare. Cota creditului bancar în PIB a scăzut, în paralel cu majorarea cotei creditelor neperformante în totalul de credite bancare. Creşterea creditelor neperformante poate fi atribuită aproape integral impunerii de către BNM a unei supravegheri şi evaluări mai stricte a debitorilor băncilor comerciale. În acelaşi timp, depozitele bancare totale, raportate la PIB, rămân la nivelul de circa 40%, astfel încât pasivele majorate finanţează mai mult achiziţiile de către bănci a valorilor mobiliare de stat şi a certificatelor Băncii Naţionale, decât creditarea economiei reale. Ca rezultat, băncile rămân suficient de bine capitalizate şi păstrează un nivel mai mult decât suficient de lichidităţi, fapt ce asigură stabilitatea sistemului, însă acest lucru se întâmplă în detrimentul sporirii creditării, respectiv în detrimentul investiţiilor şi al creşterii economice mai calitative.

“O sursă esenţială de incertitudini rămâne „Moldindconbank”, unde riscurile juridice sunt o barieră esenţială în calea identificării unui investitor strategic. Totodată, procesul de eliminare a acţionarilor care nu satisfac condiţiile de integritate şi de probitate în alte bănci comerciale încă este departe de finalizare. Un risc pe termen scurt în adresa sectorului financiar este activitatea instituţiilor financiare nebancare şi asta, în special, din cauza expunerii unor bănci la respectivele instituţii (după cum a fost arătat în ediţiile anterioare ale Raportului de Stare a Ţării), a sub-reglementării sectorului şi a educaţiei financiare insuficiente a clienţilor care apelează la ele. La 16 martie 2018 a intrat în vigoare o nouă Lege cu privire la organizaţiile de creditare nebancară, iar unele prevederi ale acesteia oferă un nivel prea înalt de ambiguitate, care face posibilă acumularea de cvasi-depozite de la populaţie. În definitiv, nu a fost înregistrat nici un progres substanţial nici în recuperarea activelor bancare delapidate în cadrul fraudei bancare din anii 2012–2014”, se mai spune în raportul de ţară.

De asemenea, Guvernul, BNM şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare trebuie să urmărească atent dinamica diverselor companii de micro-finanţare, respectiv, să nu admită expunerea unor părţi terţe la riscurile pe care şi le asumă aceste companii în procesul de creditare.

Băncile nu-şi exercită pe deplin funcţia de finanţator al investiţiilor productive

“Băncile moldoveneşti nu-şi exercită pe deplin funcţia de acumulare a resurselor şi de alocare a acestora pentru finanţarea investiţiilor productive. Prin urmare, din puţinul investiţiilor, majoritatea sunt finanţate din resursele proprii ale firmelor, fapt care vorbeşte despre constrângerile întreprinderilor mici şi mijlocii în ceea ce ţine de dezvoltarea capacităţilor de producere şi de sporirea competitivităţii. Din cauza fraudei bancare, sistemul financiar al ţării va mai rămâne, în viitorul apropiat, incapabil să ofere necesarul de resurse investiţionale, în special, pentru proiectele investiţionale mari, ceea ce face şi mai important rolul surselor străine în finanţarea investiţiilor”, a declarat Adrian Lupuşor, directorul Expert Grup.

Chiar dacă băncile dispun de un volum mare de lichidităţi, acestea nu sunt direcţionate în economie ca urmare a riscurilor de nerambursare a împrumuturilor. În consecinţă, economia moldovenească a continuat să crească, însă cu un ritm relativ lent şi în baza unui model non-durabil. În pofida unor îmbunătăţiri marginale pe plan economic, produse în anii 2017–2018 (stabilizarea economică, inflaţionistă şi a sistemului bancar), s-au menţinut constrângerile fundamentale care au împiedicat o ameliorare sesizabilă a stării ţării şi a calităţii vieţii oamenilor. În particular, s-au făcut remarcate o serie de episoade nefericite cu impact negativ asupra încrederii populaţiei în guvernare, dar şi asupra relaţiilor cu partenerii de dezvoltare. După o ascensiune recuperatoare de 4,5% în 2016, PIB-ul a continuat să avanseze în 2017 (+4,5) şi în prima jumătate a anului 2018 (+4,5%), însă există anumite rezerve privind calitatea acestei creşteri. În plus, un asemenea ritm de creştere economică este insuficient pentru convergenţa veniturilor către standardele ţărilor din Europa Centrală şi de Est pe parcursul vieţii actualelor generaţii.

Provocările economice şi climaterice au diversificat piaţa pentru Moldova

Republica Moldova are nevoie de ritmuri de creştere de circa 7-8%. Mai mult decât atât, reproducând modelul perioadei anterioare, creşterea din 2017–2018 este bazată pe factori mai curând conjuncturali sau aritmetici, decât fundamentali (creşterea remiterilor are loc pe fundalul bazei scăzute de comparaţie, iar majorarea volumului investiţiilor publice şi a unor cheltuieli sociale este determinată de proximitatea alegerilor şi, respectiv, este una temporară).

Unul dintre factorii esenţiali care, în pofida diverselor provocări climaterice şi economice interne, i-a permis economiei moldoveneşti să crească şi să se diversifice, este accesul facilitat la piaţa europeană. Pe parcursul punerii în aplicare a Acordului de Asocie­re cu Uniunea Europeană, pierderile de export de pe piaţa CSI, cauzate de restricţiile comerciale instituite de către Federaţia Rusă şi cele apărute ca urmare a conflictului armat din Ucraina, au fost integral compensate de creşterea exporturilor pe piaţa comunitară. Evoluţia comerţului extern moldovenesc din ultimii ani demontează toate miturile legate de pretinsul impact distrugător pe care ar fi urmat să-l aibă liberalizarea comerţului cu Uniunea Europeană în cadrul ZLSAC, din contra, statisticile arată că exporturile spre UE au crescut în mod robust, iar produsele europene de import nu au „invadat” piaţa internă (de fapt, pe parcursul implementării ZLSAC, deficitul comercial al Republicii Moldova faţă de UE s-a redus esenţial).

“Niciodată, din anul 2000 încoace, economia moldovenească nu a trecut printr-o criză investiţională atât de lungă şi de profundă. Investiţiile în active imobilizate – atât în sectorul privat, cât şi în cel public – au scăzut dramatic în 2015–2016 (-20% faţă de nivelul din 2014), aproape stagnând în anul 2017 (+1% faţă de 2016). Deficitul de investiţii afectează perspectivele privind creşterea economică durabilă, înainte de toate, pentru că subminează procesul de dezvoltare a capacităţilor noi de producere. Acest aspect este deosebit de important pentru Republica Moldova, care a trecut printr-o fază extinsă de tranziţie structurală, soldată cu deprecierea fizică şi morală a capitalului său productiv. În plus, ponderea în atragerea investiţiilor a sectorului industrial şi agricol – activităţile care produc bunurile cele mai uşor comercializabile pe plan internaţional – a rămas una destul de joasă pe parcursul ultimilor ani (circa 20% din totalul investiţiilor)”, arată raportul de stare a ţării.

Victor URSU

10 milioane de euro oferite ProCreditBank Moldova pentru a moderniza IMM-urile în conformitate cu standardele UE

Întreprinderile mici și mijlocii din Moldova vor putea să își modernizeze operațiunile în conformitate cu standardele Uniunii Europene (UE), cu ajutorul unui nou împrumut de 10 milioane de euro acordat de BERD băncii ProCreditBank Moldova, care este cea de-a cincea cea mai mare instituție de creditare din țară ca mărime a portofoliului de credite. Fondurile se acordă prin intermediul liniei de creditare EU4Business-EBRD, în cadrul căreia UE oferă finanțare nerambursabilă ca parte a inițiativei sale EU4Business, - comunică mybusiness.md.

Finanțarea vine să ajute companiile moldovenești să-și îmbunătățească procesul de producere și calitatea produselor finale pentru a deveni mai competitive pe piața UE. Exportatorii trebuie, de asemenea, să respecte standardele UE în domeniul protecției mediului, sănătății, securității, calității și siguranței produselor.

Alain Pilloux, Vicepreședintele BERD, a declarat: „Odată ce se aliniază standardelor UE, întreprinderile sunt în măsură să-și sporească exporturile. Acest lucru este vital pentru dezvoltarea lor – UE deja este cel mai mare partener comercial al Moldovei, iar aproximativ două treimi din totalul exporturilor se îndreaptă către piața unică. Valorificarea la maximum a acestei relații apropiate va contribui în mod semnificativ la dezvoltarea economică a țării”.

Irina Coroi-Jovmir, Vicepreședintele ProCreditBank, a comentat: „ProCreditBank, împreună cu BERD, va putea sprijini investițiile în proiecte interesante și moderne, contribuind astfel la dezvoltarea afacerilor clienților noștri și la crearea unui impact pozitiv asupra economiei moldovenești”.

Urszula Pałłasz, Însărcinată cu afaceri în cadrul Delegației UE în Republic Moldova, a adăugat: „Cu această ocazie, aș dori să subliniez angajamentul UE de a sprijini dezvoltarea IMM-urilor, ca vector de dezvoltare economică incluzivă. Acest obiectiv este subliniat în cadrul primei priorități – economie mai puternică – în cadrul celor 20 de rezultate scontate ale Parteneriatului Estic pentru anul 2020.”

Acordul de Asociere semnat între Moldova și UE, care a intrat în vigoare în iulie 2016, oferă producătorilor moldoveni acces la piața unică a UE. Pentru a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA), producătorii locali trebuie să ia măsuri pentru a-și îmbunătăți competitivitatea, de exemplu prin modernizarea tehnologiei și a echipamentelor.

BERD sprijină aceste eforturi prin linia de creditare EU4Business-EBRD, disponibilă în Georgia, Moldova și Ucraina. Prin intermediul băncilor partenere, cum ar fi ProCreditBank Moldova, aceasta ajută întreprinderile să devină mai competitive și să-și îmbunătățească standardele produselor și serviciilor, facilitând astfel comerțul cu UE. UE sprijină acest proiect ca parte a instrumentului DCFTA pentru IMM-uri.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Moldova. De la începutul operațiunilor sale în țară, Banca a investit aproape 1,3 miliarde de euro în mai mult de 120 de proiecte în sectorul financiar, agroalimentar, energetic, infrastructură și cel de producere.

Serviciul federal rus de supraveghere veterinară și fitosanitară Rosselhoznadzor a expediat o scrisoare Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) în care „își exprimă îngrijorarea” în legătură cu livrările din Republica Moldova a fructelor infectate cu „putregaiul brun monilioz al fructelor”. Astfel, producătorul care a exportat lotul de prune care ar fi fost infectat cu acest organism a fost exclus din lista întreprinderilor, care livrează produse vegetale pe piața rusă, informează MOLDPRES.

În cazul nerespectării cerințelor fitosanitare la exportul produselor vegetale, partea rusă poate aplica măsuri de sistare a exportului, atenționează ANSA.

ANSA anunță producătorii și exportatorii producției vegetale în Federația Rusă că la exportul pe piața rusă a loturilor cu prune, certificatele fitosanitare se vor elibera numai în baza rezultatelor expertizei de laborator privind putregaiul brun monilioz. Și asta pentru a nu admite încălcarea cerințelor fitosanitare ale țărilor-membre ale Comisiei Eurasiatice, precum și ținând cont de biologia de dezvoltare a putregaiului brun monilioz al fructelor sâmburoase.

Analiza durează până la 14 zile, de aceea ANSA solicită producătorilor și exportatorilor de fructe sâmburoase (prune) să se adreseze inspectorilor fitosanitari din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției pentru prelevarea și expedierea la laborator a mostrelor de fructe.

Totodată, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor atenționează și despre cazurile de depistare în fructe a moliei orientale a fructelor (Grapholita molesta Busck), care, la fel prezintă risc fitosanitar pentru Federația Rusă.

ANSA anunța la mijlocul lunii septembrie 2018 că dispune de solicitări pentru exportul în Federația Rusă a fructelor și legumelor de la 248 de întreprinderi agricole, însă din anul 2015 și până în prezent doar 54 din acestea au obținut autorizația Rosselhoznadzor.