Potrivit agenţiei INFOTAG, în articol se menţionează că „GPA propune condiții deschise și echitabile pentru businessul care își desfășoară activitatea pe piețele de achiziții publice, iar Marea Britanie participă la acord ca membru al UE și, pentru a-și menține poziția după Brexit, regatul trebuie să se reînregistreze ca stat aparte”.
„În contextul tuturor obstacolelor cu care se confruntă Marea Britanie în procesul de ieșire din UE, cu greu puteam presupune că Moldova va fi una dintre ele. Dar, în luna octombrie, Moldova (împreună cu Statele Unite și alte state, a propus la şedinţa comisiei de achiziții publice de la Geneva, „să fie revizuită chestiunea aderării Marii Britanii la Acordul internațional privind Achizițiile Publice în luna noiembrie curent – „I.”) s-a opus. Și iată că un stat mic, cu o populație de trei milioane, se află între Marea Britanie și piața cu o cifră anuală de 1,7 trilioane de dolari”, scrie The Economist.
Potrivit autorului, „poziția Republicii Moldova poate fi explicată prin jignirea personală adusă consilierului economic al Moldovei la OMC, Cristina Cojocaru, căreia în 2017 Marea Britanie i-a refuzat deschiderea vizei”.
„Însă partea moldovenească este preocupată de faptul că acest lucru se poate întâmpla din nou cu agenții săi economici și insistă asupra unei proceduri simplificate de eliberare a vizelor. Republica Moldova nu este singura țară care are pretenţii faţă de Marea Britanie în ceea ce privește GPA: SUA sau Noua Zeelandă, de asemenea, au pretenţii, dar acestea au un caracter mai degrabă administrativ. Iar RM este singura cu pretenții atât de importante”, scrie publicația.
În opinia The Economist, „atunci când problemele altor țări vor fi soluționate, este puțin probabil ca Moldova să rămână singură împotriva Marii Britanii, însă acest caz dovedește cât de vulnerabilă este poziția regatului în negocierile privind situația post-Brexit, iar precedentul Republicii Moldova poate fi repetat de alte țări pentru a obține condițiile de care au nevoie”.
După cum a informat anterior INFOTAG, săptămâna trecută, agenţia Bloomberg a scris că Moldova împreună cu SUA, Israel, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud și Ucraina blochează accesul Marii Britanii la Acordul internațional privind Achizițiile Publice din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Conform publicaţiei, fiecare dintre aceste țări are motivele sale pentru a lua o astfel de decizie. Poziția Republicii Moldova se explică prin faptul că, în 2017, Marea Britanie a refuzat să deschidă viză pentru consilierul economic al Republicii Moldova la OMC, Cristina Cojocaru. Presa menționează că Cojocaru este soția ministrului de Externe, Tudor Ulianovschi. Înainte de numirea sa în funcția de ministru în ianuarie 2018, Ulianovschi a fost ambasadorul Republicii Moldova în Elveția, fiind și reprezentantul Republicii Moldova la OMC și alte organizații internaționale de la Geneva.
Într-un interviu pentru publicaţie, Cojocaru a confirmat că i s-a refuzat viza pentru Londra, unde intenționa să discute problema relațiilor dintre Republica Moldova și Marea Britanie după Brexit. De asemenea, ea a vorbit despre discriminarea agenților economici moldoveni care doresc să participe la licitațiile pentru achiziții publice în Regatul Unit.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu precizări în acest sens, menţionând că Moldova pledează pentru simplificarea procedurii de eliberare a vizelor în Marea Britanie pentru cetăţenii RM. MAEIE menţionează că „dintre cele 47 părți semnatare ale Acordului privind Achizițiile Publice, Marea Britanie aplică regim de vize doar pentru Republica Moldova, Ucraina, Armenia și Muntenegru”.
„MAEIE își exprimă încrederea că pe parcursul următoarelor săptămâni, diplomații ambelor state vor definitiva un plan de acțiuni privind desfășurarea consultărilor bilaterale, în vederea obținerii simplificării procesului de obținere a vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova și negocierea unui Acord de Liber Schimb reciproc avantajos după Brexit”, se spune în comunicatul ministerului.