Proprietarii de pensiuni din staţiunea gorjeană Rânca se pregătesc să dubleze preţurile. Cazarea, care acum costă 180 de lei (n.red. 755 MDL) pe noapte, de persoană, va ajunge la 400 de lei (n.red. 1678 MDL) în perioada sărbătorilor de iarnă, informează Digi24.

Potrivit proprietarilor de pensiuni și hoteluri, de sărbători preţurile vor exploda. Cinci nopţi la munte vor costa 2.000 (n. red. 8391 MDL) lei de persoană.

„Este undeva până în 400 de lei (n.red. 1678 MDL) loc în cameră dublă pachetul de Crăciun, care înseamnă cazare, mic dejun şi petrecerea de Crăciun până a doua zi dimineaţa”, a spus Elena Vintilescu, proprietar hotel.

De vină ar fi scumpirea lemnelor şi a mâncării. Constantin Pănescu, un alt proprietar de hotel a menționat că s-au dublat preţurile la lemne faţă de anul precedent.

Iarna trecută, 13.000 de turişti au ajuns la Rânca în sezonul de iarnă.

În prezent, la 2000 de metri altitudine, pe Transalpina, sunt doar trei grade celsius în termometre. Este ceaţă densă, iar vizibilitatea redusă i-a făcut pe mulţi turişti să se întoarcă din drum.

bani.md

În prima jumătate a anului curent, schimburile comerciale între Ucraina şi Republica Moldova au crescut cu peste 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.
Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta a declarat, vineri în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău, premierul ucrainean Volodimir Groisman, care a spus că volumul schimburilor comerciale între ţări a ajuns aproape la $500 mil.".

"Dar aceasta nu este limita, deoarece Ucraina şi Republica Moldova au un mare potenţial de creştere a comerţului reciproc", a spus el.

Groisman a spus că, la nivelul ţărilor membre ale GUAM, se discută despre problema introducerii unui regim de liber schimb, care va contribui şi la un regim comercial simplificat între producătorii din cele patru ţări.

Şeful guvernului ucrainean a spus că guvernele ţărilor membre ale GUAM au sprijinit în unanimitate propunerea colegului moldovean de a elimina tariful de roaming la nivelul celor patru ţări între Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova.

Investitorii străini economisesc până la 21 milioane de lei anual urmare a reformei facilitării obținerii permiselor de muncă și de ședere în Republica Moldova. Datele se conțin în studiul realizat de Corporația Financiară Internațională (IFC) a Grupului Banca Mondială.

Reforma promovată de Guvern în acest domeniu prevede obținerea simplificată a permisului de lucru și de ședere pentru lucrătorii străini de înaltă calificare, lucrătorii detașați, persoanele cu funcții de conducere, angajații companiilor din lista investitorilor de importanță națională și pentru lucrătorii, meseria cărora se regăsește în lista ocupațiilor prioritare pentru piața muncii din țara noastră.

Potrivit studiului IFC, urmare a reformei a fost redus numărul de acte care urmează a fi prezentate la depunerea dosarelor la autoritatea de stat, dar și timpul de procesare a cererilor pentru acordarea permiselor de muncă și de ședere.

Cererile pot fi depuse acum de angajator, până la sosirea lucrătorului străin. Până la reformă, lucrătorul străin trebuia să vină în Republica Moldova, să depună cererile și să rămână aici pentru a prezenta personal documente suplimentare, dacă acestea erau solicitate. Angajarea în câmpul muncii în această perioadă era interzisă.

Acum, lucrătorul migrant, care  activează în Republica Moldova şi vrea să-și schimbe locul de muncă în baza unui contract nou, își poate prelungi dreptul de şedere provizorie fără  a fi obligat să iasă din ţară şi să intre repetat cu prezentarea unui pachet nou de acte.

Lucrările de amenajare a Complexului de agremenet şi ecoturism din satul Ulmu, raionul Ialoveni, au fost finalizate. O comisie specială de recepţie a evaluat astăzi calitatea lucrărilor şi a constatat că acestea sunt conforme normelor, transmite MOLDPRES.

Complexul de la Ulmu face parte din proiectul de dezvoltare regională „Traseul turistic în nouă localități – crearea oportunităților de investire în turism”. Suma lucrărilor recepționate este de circa 3,2 milioane de lei, bani alocați din Fondul Național de Dezvoltare Regională.

În cadrul acestui proiect a fost efectuată îngrădirea Complexului de agrement și ecoturism, ce cuprinde un teren cu suprafaţa de trei hectare, în nemijlocită apropiere de un lac.

Pe un hectar din acest teren au fost executate lucrări de amenajare: a fost aplicat pavajul căilor de acces, au fost construite douăsprezece foișoare, un teren sportiv, un bloc sanitar, a fost săpată și amenajată o cișmea.

În cadrul ședinței Executivului din 3 octombrie 2018 a fost aprobată Hotărârea Guvernului privind decernarea Marelui Premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol pe anul 2018. Acesta va fi oferit întreprinderii mixte „Sălcuța” SRL pentru fabricarea vinurilor de calitate înaltă, propagarea tradiţiilor şi calităţii excelente a vinurilor autohtone, promovarea imaginii Republicii Moldova ca ţară vitivinicolă pe arena internaţională, precum şi pentru contribuția în dezvoltarea turismului vitivinicol moldovenesc.

Întreprinderea a fost creată în anul 1995 în baza vechii fabrici de vinuri din satul Sălcuţa, raionul Căuşeni, şi este unul dintre cei mai importanţi producători de vinuri de înaltă calitate din Republica Moldova. Întreprinderea, amplasată în sud-estul ţării, este membru al Asociaţiei Vitivinicole a Regiunii Geografice Delimitate „Ştefan-Vodă”. În prezent, întreprinderea dispune de peste 250 ha de viţă de vie, inclusiv plantate cu soiuri autohtone.

Potrivit notei proiectului, activitatea economico-financiară a întreprinderii este profitabilă, vânzările producţiei fabricate fiind în creştere. Întreprinderea nu are datorii faţă de bugetul public naţional şi fondul social.
Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Nicolae Ciubuc, a menţionat că în cadrul ministerului a fost instituită o comisie de lucru, care a examinat materialele prezentate de companiile vinicole şi a selectat în calitate de candidat pentru decernarea Marelui Premiu în anul 2018 ÎM „Sălcuţa” SRL.

Notă: Marele Premiu este o distincţie reprezentată de o statuetă, care este înmânată, anual, companiei învingătoare a concursului, în cadrul sărbătorii „Ziua Naţională a Vinului”. Distincţia dată nu este însoţită de premiu bănesc.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Guvernul Republicii Moldova

Cultura migdalului a fost și rămâne o cultură agricolă neglijată la noi în țară, unde nu există o tradiție propriu-zisă a acestei plante care se găsește mai mult în zonele cu climă mediteraneană. Cu toate acestea încă în perioada anilor 90, în Moldova au fost omologate câteva soiuri locale cum ar fi Perveneț Hramova, Victoria, F- 2052 sau Meteor, care sunt mai potrivite condițiile meteorologice și climei locale. În prezent, migdalii, ale căror fructe sunt atât de apreciate în industria dulciurilor, au început a fi cultivați mai des la noi în țară, un exemplu în acest sens fiind producătorul Laro Migdale din Ștefan Vodă.

Laro Migdale este o afacere de familie, înființată de Renat Lebedev, care în anul 2007 a decis să planteze puieți de migdale pe aproximativ 40 de ha de pământ. Un experiment care deja în al 4-lea an a dat primele rezultate, iar acum se mișcă cu pași grăbiți către o afacere profitabilă. În apropierea satului Ștefănești, r. Ștefan Vodă se află nu doar livezile celor de la Laro Migdale ci și o uscătorie performantă, unități de producere a făinii și uleiului de migdale. Renat Lebedev a investit sute de mii de euro în această afacere, o parte din bani i-a câştigat muncind 11 ani peste hotare, iar altă parte i-a obţinut prin intermediul mai multor programe de finanţare.

Cultivarea migdalului

În procesul de îngrijire a migdalelor, nu se utilizează îngrășăminte chimice (ierbicide, pesticide). Doar în primăvară copacii sunt stropiți cu zeamă bordoleză. Pomii de migdal nu sunt pretențioși la secetă, ploile ocazionale asigurându-i cu umiditatea de care au nevoie. Cel mai mare pericol la care pot fi supuși copacii de migdal sunt înghețurile de iarnă. Dacă temepraturile vor coborî la minus 27 de grade Celsius, întreaga roadă poate fi compromisă. De fapt acesta este unul din motivele de ce acest tip de afacere încă nu este prea populară în rândul agricultorilor autohtoni. Însă, într-un an reușit roada poate ajunge la 600-700 kg de pe un hectar.

Investiții în echipament

Pentru a facilita procesul de cules a migdalelor, Renat Lebedev a investit sume considerabile în procurarea unui dispozitiv care scutură copacii, a unui măturător și a unui aspirator (utilaje italiene, utilizate în livezile de migdal pentru a culege roada).

Astfel, acest proces destul de anevoios este simplificat, iar timpul și costurile sunt reduse. Un alt utilaj important este banda rulantă unde migdalele culese în aspirator, sunt deja sortate manual de pietre, sârmă, crenguțe.

Procesarea migdalelor

Afacerea Laro Migdale este cunoscută consumatorilor locali nu doar pentru nuci, ci și pentru alte produse pe care le oferă: făina de migdale, fulgii sau uleiul de migdale care sunt produse tot aici într-un ambar, în apropierea livezii. În colaborare cu alți producători locali este fabricat săpunul artizanal și alte produse cosmetice pe bază de migdal.

În cadrul gospodăriei țărănești lucrează în jur de 12 oameni (3 pe deal, 4 mecanizatori și 5 în depozit). O parte din ei sunt sezonieri. În depozit are loc separarea, uscarea și deshidratarea migdalelor, care apoi sunt pregătite pentru blanșare sau pentru producerea făinii și altor produse.

O parte din cojile de migdal sunt vândute către producătorii locali de peleți, o parte este utilizată pentru încălzirea depozitului și a clădirilor aferente, o parte merge ca îngrășământ în livadă.

Extinderea și dezvoltarea afacerii

Laro Migdale are deja o bază permanentă de cumpărători pe teritoriului Moldovei, dar reușește să exporte și în alte state (pe parcursul utltimilor ani, miezul și alte produse din migdale au ajuns în România, Italia și în țările Arabe).

Prunele din Republica Moldova au ajuns si... pe tarabele dintr-un oras din Franta.

In timp ce autortatile ruse au distrus o suta de tone de prune din Republica Moldova, in pietile dintr-un oras francez prunele noastre au fost puse pe tarabe.

Astfel, acolo, un kilogram de fructele este vandut cu 1.99 euro, adica aproape 40 de lei moldovenesti. 

In pietile de la noi, un kilogram de prune moldovenesti costa de la 5 lei in sus.

Sursa: PRO TV

Directoarea unei săli de calculatoare din Chişinău a fost amendată și condamnată la închisoare pe un termen de doi ani, dintre care un an cu suspendare, pentru utilizarea, în perioada 2010-2015, a unor programe operaţionale şi jocuri fără careva acte de proveniență.

Prima instanță a decis, în ianuarie 2018, că femeia trebuie să achite în beneficiul  Microsoft Corporation un prejudiciu material de 10.794 dolari, pentru încălcarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe. Totodată, în privința pârâtei s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de doi ani, cu suspendarea condiţionată a executării acesteia pe un termen de probă de un an.

Procurorul nu a fost de acord cu decizia primei instanțe în partea ce ține de latura civilă și a atacat-o la Curtea de Apel Chișinău. Acuzatorul a solicitat ca directoarea sălii de calculatoare să fie obligată să achite și cheltuielile judiciare în sumă de 1.270 de lei, pentru efectuarea expertizei judiciare.

Colegiul Penal al Curții a respins însă apelul procurorului, deoarece este vorba despre cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale pentru acumularea probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

În rest, sentința primei instanțe a fost menținută, chiar dacă femeia a invocat că nu este disponibilă să achite amenda, deoarece se află în concediu de maternitate şi are copii minori la întreținere.

Decizia instanței de Apel a fost pronunțată recent și poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.

Compania moldovenească Air Moldova a fost cumpărată de  compania românească Civil Aviation Group S.R.L. Valoarea tranzacției de vânzare–cumpărare depășește suma de 1,2 miliarde de lei, dintre care 50 de milioane de lei au fost transferați la bugetul de stat, restul sumei reprezintă datoriile companiei Air Moldova, care investitorul s-a obligat să le achite.

Cumpărătorul și-a asumat și obligația soluționării problemelor de operare și de dezvoltare a Companiei.

De asemenea, Civil Aviation Group este obligată să dezvolte infrastructura Companiei Air Moldova, să extindă rețeaua de rute a companiei aeriene, să sporească fluxul de pasageri pe principalele direcții existente, operate de Compania aeriană Air Moldova, să modernizeze şi să mărească flota, personalul dar şi piloţii şi echipajele de cabină.

"Conform Strategiei de dezvoltare a Companiei Air Moldova, Civil Aviation Group urmează să lanseze 7 rute noi până la finele anului 2019 şi 4 rute noi în 2020. În 2021 este preconizată deschiderea zborurilor pe distanțe lungi către SUA, Canada, China şi zborurilor pe distanțe medii.

În plus, este planificată creșterea frecvențelor pe o serie de destinații existente. Activitățile respective se vor baza pe fluxurile reciproce de trafic de călători între țările CSI şi europene, transformând astfel Aeroportul Chișinău într-un hub internațional de aviație.

În scopul asigurării operării non-stop pe toată rețeaua de destinații, ținând cont de fluxul de pasageri în creștere, numărul de aeronave operate se va mări treptat, astfel încât către anul 2021 flota Companiei AIR-Moldova va număra 14 aeronave. Flota va urmări o modernizare, de tip dual, compus din aeronave Airbus A320/A319 şi Embraer E-190.

Civil Aviation Group și-a asumat obligația de a menține în continuare și dezvolta statutul Air Moldova de companie națională și operator național, ceea ce va alinia Republica Moldova la standardele internaționale și va asigura o activitate eficientă în interesul cetățenilor", se arată în comunicatul emis de Agenţia Proprietăţi Publice.

Civil Aviation Group SRL este formată din compania aeriană românească Blue Air, alături de un grup de investitori din Republica Moldova, și a oferit pentru privatizarea Air Moldova prețul de 50 de milioane de lei moldovenești, preluând totodată și obligația datoriilor de circa 1,2 miliarde de lei moldovenești.

Blue Air și-a început activitatea pe 13 decembrie 2004, în prezent operând rute directe în Belgia, Cipru, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Norvegia, Marea Britanie, Portugalia, România, Suedia și Spania. Compania a transportat, în 2017, nu mai puțin de 5.061.790 de pasageri. Pentru 2018, cea mai mare companie aeriană românească estimează o creștere de 10% a numărului de clienți.

Blue Air are 9 baze operaționale, în București, Bacău, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Larnaca (Cipru), Liverpool (Marea Britanie), Torino și Alghero (Italia). Blue Air a primit certificarea IATA Operational Safety Audit (IOSA) din partea International Air Transport Association (IATA) pentru standarde excepționale de operare și este membru cu drepturi depline IATA. Blue Air operează o flotă de aeronave Boeing 737, cu interioare moderne ce asigura pasagerilor un confort sporit și o experiență îmbunătățită pe timpul zborului. Pentru anul 2019 Blue Air așteaptă livrarea a 12 aeronave noi de tip Boeing 737 MAX 8.

"Suntem mândri că Air Moldova a intrat în marea familie Blue Air și ne bucurăm să fim aici, în anul Centenarului. Succesul Blue Air la nivel internațional ne oferă prilejul de a contribui cu experiența noastră la viitorul Air Moldova. Ducem mai departe numele companiei cu încrederea că va deveni mândria tuturor moldovenilor și prima opțiune de călătorie a acestora. Nu în ultimul rând, această dezvoltare aduce beneficii și pentru piața de muncă locală, pentru turism și, la modul general, pentru comunitate", a declarat Marius Puiu, directorul general Blue Air.

PUBLIKA.MD aminteşte că preţul de pornire la licitaţie a fost de 48 de milioane de lei. Ministrul Economiei, Chiril Gaburici, a explicat atunci că statul vinde Air Moldova pentru că sunt înregistrate pierderi financiare și speră că astfel vor atrage investitori care vor dezvolta compania, iar pasagerii vor beneficia de servicii mai bune.

Potrivit Agenției Proprietății Publice, datoria Air Moldova a crescut de la an la an și a ajuns la 1,3 miliarde de lei.

Flota Air Moldova are șase avioane și operează zboruri directe spre 33 de destinaţii din Europa şi Asia. Companiei îi revin aproape 50 la sută din fluxul de pasageri de pe Aeroportul Chișinău.

publika.md