noi.md

Rezervorul unei mașini a explodat în această dimineață la o stație peco din Chișinău.

Din imagini se vede că o bună parte din automobilul Dacia Logan a fost distrusă. Deocamdată, nu se știe dacă cineva a avut de suferit.

agora.md

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în semestrul I al anului curent mărimea minimului de existenţă lunar a constituit în medie pentru o persoană 1895,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2017 cu 1,6%.

Cea mai mare valoare a minimului de existenţă este înregistrată pentru populaţia din municipiile Chişinău şi Bălţi, unde aceasta atinge nivelul de 2061,7 lei sau cu 10,2% mai mult comparativ cu alte oraşe şi cu 12,7% mai mult comparativ cu mediul rural.

Totodată, pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2014,7 lei şi, în special, bărbaţilor – 2177,1 lei, comparativ cu 1837,6 lei în cazul femeilor.

Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1815,4 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vârsta copilului – de la 696,7 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an până la 2045,4 lei pentru un copil în vârstă de 7-17 ani.

Datele mai arată că veniturile disponibile lunare ale populaţiei în semestrul I 2018 au constituit, în medie per persoană, 2363,9 lei şi au depăşit mărimea medie a minimului de existenţă cu 24,7%. Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat în această perioadă a însumat 6141,2 lei, astfel fiind posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă de 3 ori.

Nivelul maxim de acoperire al minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul informații si comunicații de 6,7 ori, iar cel minim – de salariaţii din artă, activităţi de recreere şi de agrement, al căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 1,8 ori.

În același timp, pentru pensionari, minimul de existenţă a constituit 1589,0 lei şi reprezintă 83,8% din valoarea medie pentru total populaţie. Valoarea medie a pensiei lunare, stabilite la 1 iulie 2018, a constituit 1658,7 lei, ce face posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 104,4%.

În condițiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 3 ani constituie în medie 1419,3 lei pentru persoanele asigurate, aceste plăţi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani în proporţie de 91%. În cazul persoanelor neasigurate mărimea indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor de 540 lei asigură doar 34,6% din necesarul minim pentru copiii în vârstă de 1-6 ani.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Biroului Naţional de Statistică al RM

Merele din Republica Moldova vor fi exportate pe una dintre cele mai mari piețe din lume – cea a Indiei. Partea indiană a stabilit cerințele fitosanitare de import, iar în timpul apropiat urmează a fi identificat exportatorul din țara noastră și importatorul din India, pentru a organiza exportul primului lot – probă.

De asemenea, în curând, merele noastre vor fi exportate și în Israel. Primul lot — probă de 100 de kg va fi livrat pentru efectuarea controalelor de rigoare. Totodată, începând cu 1 octombrie curent prunele proaspete din Republica Moldova vor fi exportate în Canada.

Identificarea noilor piețe de desfacere pentru produsele moldovenești a fost solicitată de către premierul Pavel Filip. „Accentul trebuie pus pe exportul produselor cu valoare adăugată înaltă. Trebuie să analizăm barierele spre piețele de desfacere pe care vrem să accedem, să fim mai insistenți, să alegem nișe libere și să facem tranziția spre alte piețe interesante”, a spus prim-ministrul.

Fructele și legumele proaspete din Republica Moldova sunt livrate anual în circa 80 de țări — spre exemplu, strugurii moldovenești sunt exportați în 20 de state ale lumii, iar prunele — în 16 state. Cele mai multe produse moldovenești ajung, în prezent, pe piața Uniunii Europene, cu creșteri mari pe piețele din Germania, Italia, Portugalia, țările Baltice, Cehia, Bosnia și Herțegovina și România.

Pentru accederea produselor moldovenești și pe piețele din alte regiuni ale lumii, continuă dialogul cu mai multe state cu potențial pentru producătorii din țara noastră. Astfel, se examinează posibilitatea de a exporta produse autohtone în Vietnam, Egipt, Qatar, Bangladesh și Indonezia.

 gov.md

Bastonașele cu miere de la Tia Bionatur reprezintă un desert nou, delicios și benefic pentru sănătate.

Cu mai mulți ani în urmă, în magazinele din țară și de peste hotare a început să apară un nou tip de bomboane, bastonașe (stick-uri) pentru copii – un fel de tuburi multicolore umplute cu jeleu, cremă de ciocolată, lapte condensat, etc.

Producătorul autohton ÎI Leahu Sergiu din Ungheni, cunoscut pentru producerea mierii-cremă sub brandul Tia Bionatur, a decis să modifice acest tip de bomboane și să ofere consumatorilor un desert nou, delicios și benefic pentru sănătate.

Astfel au apărut stick-urile din miere: bastonașele transparente ce conțin miere cu extrase naturale din căpșuni, pepene galben, propolis, etc.

Este un proiect pilot, iar la moment are loc o evaluare a cererii de pe piață. În cazul în care cumpărătorii vor fi interesați, se va lucra la dezvoltarea unui ambalaj mai atractiv și mai comod.

Prețul de la producător pentru un astfel de stick este de 5 lei. Produsele vor fi disponibile la evenimentele IarmarEco sau Bostaniada 2018.

madein.md

Î.S. Compania Aeriană ”Air Moldova” ar putea să ajungă în proprietatea unei companii românești. Potrivit unor surse neoficiale, ”Blue Air” ar fi investitorul interesat de achiționarea întreprinderii moldovenești.

Informația nu a fost deocamdată confirmată de autorități. Chiar dacă i-am contactat de nenumărate ori, angajații Agenției Proprietății Publice (APP) refuză să ne spună numele investitorului care s-a înscris la concursul de oferte lansat la sfârșitul lunii iulie. Termenul limită de prezentare propunerilor a expirat în data de 4 septembrie, iar reprezentanții APP susțin că deocamdată nu a fost convocată comisia de concurs și nu au fost deschisă oferta. Contactată astăzi de BizLaw, Alina Bîrliba, specialist principal, Serviciul relații publice a APP, a declarat că ”trebuie să așteptăm să fie deschise ofertele și că nu este normal ca premierul să afle din presă cine este investitorul”.

Asta deși Regulamentul concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice prevede că ședinţa comisiei se convoacă în cel mult 10 zile de la data finalizării termenului-limită de recepţionare a ofertelor. Comisia este în drept să examineze ofertele depuse în cadrul uneia sau mai multor şedinţe.

În același timp, contactați de BizLaw, reprezentanții companiei ”Blue Air” au declarat că ne vor oferi un răspuns mai târziu.

”Blue Air” este al doilea operator de transport aerian din România, cu o cotă de piață de aproximativ 21%. Are baze operaționale în București, Bacău, Iași, Constanța și Cluj. Pe lângă aceste baze operaționale, Blue Air mai operează și din Timișoara, Oradea și Sibiu. Flota ”Blue Air” consta în 30 de aeronave de tip Boeing, urmând ca alte 12 aeronave să se alăture companiei.

Amintim că,”Air Moldova” a fost scoasă la privatizare la sfârșitul lunii iulie. Întreprinderea a fost expusă pentru prima dată, iar autoritățile susțin că privatizarea este necesară pentru atragerea capitalului privat și modernizarea flotei aeriene, îmbunătățirea calității serviciilor prestate, extinderea gamei de servicii, dar și atragerii pasagerilor de tranzit.

În prezent, la balanța întreprinderii sunt trei aeronave, iar la cont extrabilanțier, în leasing operațional, patru aeronave. Potrivit datelor prezentate de APP, compania aeriană are aproape 550 de angajați.

Datele mai arată că la sfârșitul lunii mai compania avea datorii de aproape 1,3 miliarde de lei. Prețul inițial de vânzare este de doar 48,2 milioane lei, adică mai puțin de 2,5 milioane de euro. Asta în timp ce întreprinderea are un capital social de peste 300 de milioane de lei.

A fost, probabil, una dintre cele mai neasteptate colaborari din showbizul rusesc. Filip Kirkorov, Timati si Egor Kreed au lansat zilele trecute videoclipul piesei "Tsvet nastroenia ceornii", scrisa si produsa de moldoveanul Alex Brasoveanu.

Egor Kreed a lansat, alaturi de Filip Kirkorov, videoclipul piesei "Tsvet nastroenia ceornii". In imagini apare si Timati, mentorul lui Egor. Desi Timati si Kirkorov au avut conflicte in trecut si s-au atacat in versurile diferitor piese, acum cei doi sunt prieteni si chiar colaboreaza la diferite melodii. Clipul a adunat aproape 13 milioane de vizualizari pe Youtube, in doar 3 zile de la lansare.

Compozitia muzicala a fost scrisa de compozitorul moldovean, Alex Brasoveanu. Contactat de perfecte.md, Alex spune ca in ultimul an colaboreaza mai intens cu Blackstar si a lucrat cam cu toti artistii acestui label. In special compune pentru Egor Kreed, cu care a facut multe piese. “Este artistul de baza cu care lucrez. Majoritatea timpului sunt ocupat cu el. Facem ceva nou, piese solo, facem rap, muzica mai progresiva, pop, dance. Egor Kreed e practic nr. 1 in Rusia. ”

Dupa cum spune Alex, acest hit a fost scris timp de o zi: "Timp de 4-5 ore eu si Egor am facut toata piesa. Ne-a venit ideea sa-l includem si pe Filip Kirkorov. Egor l-a sunat pe Kirkorov chiar in aceeasi zi, cat era piesa in proces. Spre seara el a venit in studio si a inregistrat partea lui. Pentru prima data a citit rap, a fost surprins de cum a sunat totul, pentru ca asa ceva n-a facut niciodata. Noaptea piesa deja era gata." spune Alex

.

Muzicianul apare si in videoclipul piesei, cantand la pian: "Am filmat si eu in videoclip, ca compozitor si producator, am aparut putin dar am intrat in rol. A fost foarte greu sa alegem ziua filmarilor pentru ca ambii artisti sunt foarte ocupati si a fost dificil sa sincronizam programurile diferite ale lor."

Alex spune ca urmeaza inca multe ale piese si surprize: "In viitor va fi o colaborare dintre Egor Kreed si Grigorii Leps, prin noiembrie va aparea piesa." spune muzicianul moldovean.

Alex Brasoveanu este stabilit din 2013 in capitala Rusiei, unde este cunoscut cu numele Alex Davia, colaborand cu artisti de top, precum: Vera Brejneva, Black Star, Valeria, Serghei Lazarev, Irina Dubtova, Filip Kirkorov si altii.

perfecte.md

„Republica Moldova mizează pe sprijinul și suportul României în modernizarea infrastructurii electroenergetice şi integrarea pe piața energetică a Uniunii Europene, astfel încât să sporim securitatea energetică a țării. Integrarea țării noastre pe piața energetică europeană este un proiect important pentru țară. În acest sens, experiența Transelectrica va fi mai mult decât binevenită”, a declarat ministrul Economiei și Infrastructurii la întrevederea cu directorul general executiv și președintele consiliului de supraveghere „Transelectrica” SA. Discuțiile au avut loc în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde Chiril Gaburici în România, în perioada 17-19 septembrie.

Potrivit ministrului Chiril Gaburici, pentru a avansa în interconectarea rețelelor de energie electrică ale Republicii Moldova și României, autoritățile de la Chișinău au decis accelerarea activităților aferente proiectului de interconectare prin construirea unei stații back to back în Vulcănești și a unei linii electrice noi Vulcănești-Chișinău de 400 kV. De asemenea, în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului au fost ratificate acordurile de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), iar discuțiile cu Banca Mondială avansează.

În context, ministrul a solicitat suportul Transelectrica în facilitarea dialogului dintre autoritățile de la Chișinău și membrii Rețelei Europene a Operatorilor de Transport și Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E), parte a Consorțiumului creat pentru monitorizarea activităților aferente interconectării Republicii Moldova la sistemul european continental.

De asemenea, Chiril Gaburici a salutat propunerea de a deschide, la Chișinău, o reprezentanță a Transelectrica, pentru a avea un dialog cât mai deschis și direct la subiectele de interes comun. „Acest lucru va permite Transelectrica să urmărească și să participe la toate proiectele de reabilitare, modernizare și extindere a infrastructurii electroenergetice din Republica Moldova”, a subliniat ministrul Economiei și Infrastructurii.   

Conducerea Transelectrica și-a manifestat interesul de a investi în Republica Moldova De asemenea, a reiterat disponibilitatea de a oferi suportul necesar în procesul de interconectare a rețelelor naționale de transport a energiei electrice între Moldova și România. „Vă asigurăm de toată susținerea noastră în implementarea acestui proiect ambițios și suntem deschiși să vă ajutăm cu experiența pe care o avem. România servește drept punte, atât către Serbia, dar și spre Republica Moldova”, a menționat Adrian Constantin Rusu , directorul general executiv al Transelectrica.

Referitor la rezultatele intermediare ale introducerii ZLSAC în baza Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, s-au remarcat tendințele de creștere a exporturilor de produse moldovenești pe piața europeană, a căror pondere în anul 2018 este de aproximativ 68%. În același timp, s-a constatat că, pentru a utiliza toate avantajele ZLSAC, fermierii moldoveni au nevoie de consolidare.

Am decis să aflăm cum se stă Republica Moldova la acest capitol și ce acțiuni sunt întreprinse pentru a încuraja consolidarea producătorilor agricoli.

Începând cu 2013, cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale, Guvernul Suediei și Facilității Globale de Mediu (GEF), se implementează Proiectul "Agricultura Competitivă în Moldova" (MAC-P). Unul dintre obiectivele principale ale proiectului este îmbunătățirea competitivității sectorului agrar din Moldova prin consolidarea acestuia. Legislația permite crearea unui grup de producători agricoli de către minim cinci întreprineri din domeniu, care se pot asocia în cooperative de producție pentru un produs sau o gamă de produse. Astfel, într-o cooperativă, întreprinderile pot produce volume mai mari și de calitate mai înaltă, fapt care le ajută să găsească noi piețe.

Programul are o componentă de grant de până la 350.000 de dolari, care reprezintă maxim 50% din costul echipamentelor achiziționate. Antreprenorii trebuie să investească restul de 50% din resurse proprii sau atrase. Producătorii trebuie să își investească propriile resurse înainte de a primi finanțarea. BM sprijină cooperativele cu investiții în echipamente post-recoltare - frigidere și linii de prelucrare pentru uscarea, congelarea, sortarea și ambalarea produselor. Datorită acestui fapt, fructele și legumele pot fi vândute nu numai toamna, imediat după recoltare, ci și în timpul iernii, când cererea și prețurile sunt mai mari.

În prezent, în cadrul Programului au fost create 34 de grupuri active, care unesc 190 de producători agricoli, din care 36 sunt femei. Ei au primit granturi în valoare de 9,17 milioane de dolari, suma de cofinanțare a fost de 15 milioane de dolari. Ca urmare, aceștia au construit 32 din frigidere ce pot stoca mai mult de 27.000 de tone de produse congelate, au fost achiziționate cinci linii de uscare a fructelor, 11 linii de sortare, de 21 incarcatoare si o linie de ambalare pentru mere export.

Una din asociațiile de producător create cu ajutorul MAC-P este cooperativa Smartfruct din localitatea Grimăncăuți, raionul Briceni, care reunește cinci producători agricoli, ce prelucrează peste 93 de hectare de livadă de mere. Potrivit lui Andrei Caduc, administrator al cooperativei luați individual, fiecare dintre fondatori întâmpină dificultăți legate de lipsa infrastructurii de post-recoltare. De asemenea, ei se confruntă cu costuri mari în promovare, costuri mari de păstrare a fructelor, dificultăți în transportarea loturilor mari de producție sau dificultăți în negocierea contractelor.

„Avem o producție anuală de aproape 2200 de tone de mere, însă până acum le vindeam pe piața internă. Desigur, acestea ajungeau să fie ulterior exportate de către intermediari, însă noi nu puteam exporta direct”, spune dl Caduc. După înființarea cooperativei, grupul de producători a primit un grant de 350 de mii de dolari din partea Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), finanțat de Banca Mondială, și un credit de 375 de mii de euro din partea proiectului Uniunii Europene, Livada Moldovei. Cu acești bani, Smartfruct a construit un depozit frigorific cu capacitatea de 1400 de tone.

Frigiderul este dotat cu 5 camere frigorifice cu atmosferă controlată cu o capacitate de 140 de tone fiecare, 4 camere frigorifice cu capacitatea de 140 de tone, o cameră de prerăcire cu capacitatea de 20 de tone în 6-8 ore în care, de asemenea, pot fi depozitate 140 de tone de mere, și o sală de sortare a producției. Depozitul frigorific are 12 angajați permanenți și mai mulți sezonieri, iar linia de sortare și ambalare a merelor, precum și linia de producere a ambalajului de carton, ce urmează a fi instalate, va permite angajarea suplimentar a 40 de persoane.

Creându-și capacitate de depozitare și păstrare a merelor, Cooperativa de întreprinzători poate asigura livrări de calitate constantă și în cantități suficient de mari pe parcursul întregului an pentru a discuta cu rețelele comerciale. „Deja avem o solicitare de la Metro România, spune Viorica Caduc, însă noi abia ne pregătim pentru acest contract, fiind încă în proces de certificare Global Gap”. Totodată, cooperativa a contractat două mii de euroboxpaleți de producție austriacă, ultima partidă fiind recepționată chiar în această săptămână. Paleții sunt achiziționați împreună cu linia de sortare și vor fi utilizați pentru sortarea și depozitarea merelor.

Conform legii privind grupurile de producători, fondatorii cooperativei s-au angajat să vândă prin intermediul acesteea jumătate din roada proprie în primul an de activitate, 60% în cel de-al doilea și 75% începând cu al treilea an de activitate.

Noua lege privind grupurile de producători agricoli și asociațiile acestora a intrat în vigoare în 2014, iar autoritățile publice, împreună cu partenerii de dezvoltare, au promovat activ ideea asocierii în agricultură.

Astfel, în plus față de subvențiile de la MAC-P, grupurile de fermieri pot primi, de asemenea, subvenții de la Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, AIPA. După înregistrarea și recunoașterea de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului în calitate de grup de producători în 2017, cooperativa Smartfruct este eligibilă și pentru subvenții.

AIPA acordă finanțare nerambursabilă de 50% pentru investiții în infrastructura post-recoltare, aici fiind eligibilă construcția frigiderului. Totodată, grupurile de producători pot cere de la AIPA bani pentru compensarea cheltuielilor administrative; a studiilor de fezabilitate; a instruirilor și implementarea sistemelor de siguranță alimentară, precum și pentru promovare. Valoarea sprijinului financiar va fi de 5% din valoarea producției agricole vândute în primul an de activitate, scăzând cu un punct procentual până în al cincilea an de activitate.

Proiectul Agricultura Competitivă are drept obiectiv sporirea competitivității sectorului agroalimentar al țării prin susținerea modernizării sistemului de management al siguranței alimentelor; facilitarea accesului producătorilor agricoli la piețe și integrarea practicilor agricole de mediu și a celor de management durabil al terenurilor. 

Vitalie CONDRAȚCHI

Aproape o treime din ouăle de la fermele avicole din Moldova au fost exportare în Irak în acest an. Este vorba de aproximativ 60 de milioane de bucăţi, potrivit datelor prezentate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în cadrul unei întruniri cu producătorii.

Pentru a extinde piaţa de desfacere, proprietarii fermelor avicole îşi propun să exporte carne de pasăre şi ouă în Uniunea Europeană. Unul dintre ei este şi acest antreprenor din Ciorescu, care de aproape cinci ani exportă ouă în Irak, dar şi-ar dori să ajungă şi pe piaţa UE.

"Avem capacitatea de întreţinere a păsărilor pentru 200 de mii de capete, dar la moment lucrăm cu 110 mii de capete că piaţa e mică şi nu putem şi aşa preţul e mic. Am vrea să ajungă măcar în toată Europa", a menţionat Mihai Scutaru, producător avicol.

Cei 41 de producători, prezenţi la întrunire, au discutat despre potenţialul de dezvoltare a segmentului avicol. Pentru a obţine dreptul de a exporta în UE, ei trebuie să se conformeze mai multor cerințe europene.

"La etapa actuală suntem deja certificaţi cu ISU22 de mii, suntem la standardele europene, abatorul a primit în cadrul său experţi de la GIZ, din Olanda, Germania, spun că este deja gata pentru export aşteptăm să fie şi ţara gata pe partea de documentaţie şi laboratoarele", a menţionat Dumitriţa Cojocaru,  producător.

"Din acest an facem export în Irak, vrem să găsim şi alte pieţe de desfacere precum Emiratele Arabe şi dacă e posibil în UE. La noi găinile sunt în cuşti speciale, în UE se cere ca găina să nu fie în cuşcă", a spus Alexei Reşetnicov, producător.

Pe lângă reorganizarea sistemului de laboratoare şi asigurarea condiţiilor de igienă a produselor, domeniul sanitar-veterinar trebuie să fie adaptat la legislaţia Uniunii Europene.

"În total urmează să fie transpuse în legislaţia naţională circa 31 de directive, diferite acte normative a Uniunii Europene. Un sector destul de greu şi complicat, dar destul de important ţine de activitatea de laborator", a declarat Gheorghe Gaberi, director ANSA.

Potrivit datelor Ministerului Economiei, anul trecut, 65 la sută din exporturi au fost orientate spre UE, iar odată ce vor fi comercializate ouă şi carne de pasăre pe piaţa europeană va creşte semnificativ exportul.

"Aste ne va da imediat un impact asupra economiei ţării, vom putea creşte exporturile noastre cu cel puţin 15 sută, dar cel mai important vom educa operatorii noştri să producă calitativ ca să putem găsi produsele noastre pe rafturile din Uniunea Europeană", a subliniat ministrul Economiei, Chiril Gaburici.

De la începutul anului, întreprinderile avicole din ţară au produs aproape 16 mii de tone de carne de pasăre.

publika.md