Compania "Caravita Co SRL", fondată de familia Filat, scoate la licitație toate bunurile pe care le deține.

Agentul economic care deține compania "Caravita Co SRL" anunță licitație de comercializare a bunurilor pe care le are în gestiune, scrie mold-street.com.

Afacerea a fost fondată în anul 2011 de Sanda Filat și ulterior a ajuns în proprietatea lui Vladimir Rusu, nepotul fostului politician Vlad Filat.

Averea scoasa la licitație este una impresionanta, fiind evaluata la aproximativ 300 de milioane lei. La licitație sunt expuse 77 de unități de transport: automobile, autocare, remorci, semănătoare, stropitoare. Fiecare dintre aceste unități este evaluată de la 10 mii de lei la un milion de lei.

Agentul economic mai vinde și numeroase imobile din comuna Zolotievca, Anenii Noi, comuna Pervomaisc, Căușeni, comuna Solonceni și Rezina. Cel mai valoros imobil este un complex de recepție, curățare, uscare și depozitare a cerealelor cu capacitatea de 40.000 de tone. Construcția se află în satul Constantinovca, raionul Căușeni. Imobilul se vinde la pachet cu o casa de locuit si un lot de 37 de ari. Totul la un preț de aproape 87 de milioane de lei.

În ultimii ani, în Republica Moldova a fost înregistrată o creștere a suprafețelor și a recoltei culturilor nucifere. Mai exact, în prezent avem peste 26 mii hectare culturi nucifere. Dintre acestea, alunului îi revin peste 450 ha, cu o recoltă de circa 300 tone. Informațiile au fost prezentate astăzi de Vasile Șarban, reprezentantul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului la Conferința națională privind avantajele și tehnologia de cultivare a alunului în R. Moldova, informează MOLDPRES.

Potrivit vicepreședintelui CCI a RM Mihai Bîlba, scopul evenimentului este de a informa producătorii despre avantajele și tehnologia de cultivare a alunului, soiurile recomandate condițiilor din țara noastră, precum și despre costurile și oportunitățile pentru agricultorii ce decid să se lanseze în această afacere.

Vasile Șarban, reprezentant al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a menționat că instituția va susține producătorii de alun, dat fiind faptul că această cultură are un potențial mare de extindere pe teritoriul Republicii Moldova.

Cristina Samson, director general al Camerei de Comerț și Industrie moldo-italiană a declarat că în anii precedenți s-au înregistrat cereri din partea companiilor internaționale privind importul de alune din țara noastră. ”Astfel, vedem un potențial al acestei culturi pe teritoriul Moldovei, însă este nevoie de a crea unele cooperative sau asociații pentru a putea face față cerințelor”, a spus Cristina Samson.

Negro Carlo, expert internațional în tehnologia de cultivare a alunelor, proprietarul unei pepiniere din Italia, a prezentat avantajele pe care le are țara noastră și soiurile ce pot fi crescute aici.  Totodată, expertul a declarat că Moldova poate produce cantități semnificative de alune.

Consiliul de administrare al Fondului pentru Eficiență Energetică (FEE) a aprobat astăzi finanțarea a trei proiecte-pilot privind instalarea sistemului de iluminat stradal în orașele Cantemir și Ocnița, precum și în parcul din orașul Nisporeni, în valoare totală de circa 2,4 milioane de lei. De asemenea, Consiliul a decis să finanțeze, cu 75 la sută, costul lucrărilor de izolare termică a clădirii liceului din satul Grozești, raionul Nisporeni, în valoare de 3,4 milioane lei, și a clădirii IMPS Institutul Neurologie și Neurochirurgie din Chișinău, în valoare de 5,1 milioane de lei.

În cadrul ședinței de astăzi, au fost prezentate și aprobate rapoartele de activitate a FEE pentru trimestrele I și II ale anului 2018 și au fost evaluat proiectele aflate în execuție. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a cerut stabilirea termenelor-limită pentru implementarea proiectelor. „Celor care tărăgănează implementarea proiectelor, să le fie impuse termene de realizare, pentru a eficientiza munca, dar și pentru a economisi resursele financiare. Sunt alte proiecte în așteptare, care ar putea beneficia de susținere din partea Fondului”, a subliniat Chiril Gaburici, președinte al Consiliului de administrate al FEE.

Urmare a modificării Hotărârii Guvernului nr. 401 cu privire la FEE, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 256-265 din 13.07.2018, art.703, membrii Consiliului au aprobat mai multe modificări la Manualul operațional al Fondului, în vederea deblocării activității operaționale a instituției. Printre acestea, sunt excluderea instituției „Administratorului” din cadrul FEE, extinderea perioadei de recuperare a investițiilor în proiectele în domeniul eficienței energetice de la 7 la 11 ani, completarea listei de atribuții ce revin Fondului etc.

Foto: rtr.md

“Doamna a spus ca voi puteti sa va multumiti si cu asta ca puteti sa va duceti in Grecia si sa ramaneti la usa hotelului. Si o spus ca sa spuneti mersi ca asa s-a intamplat.” 

Agentia le-a propus un alt hotel, insa oamenii spun ca au refuzat, pentru ca acesta era intr-o stare deplorabila si au cerut banii inapoi. Directorul le-a intors trei mii de lei, iar restul 50 de mii urma sa le intoarca azi, insa asta nu s-a mai intamplat. De dimineata oamenii au mers la agentie pentru a-si primi banii, dar directoarea ar fi refuzat sa o faca. Aceasta nu a vrut sa faca comentarii in fata camerei.

“Ma simt rau nu pot vorbi.” 

Oamenii au depus o plangere la politie. Nu am reusit sa vorbim cu reprezentantii politiei capitalei pentru a afla daca o asemenea plangere a fost inregistrata si ce masuri vor fi luate.

Plafonul de garantare a depozitelor bancare va fi majorat de la 20 000 de lei la 50 000 de lei. Fondul va garanta depozitele în monedă naţională şi în valută străină deţinute atât de persoanele fizice rezidente şi nerezidente, cum este în prezent, cât și de „persoanele juridice de drept privat”. Un proiect de lege ce conține aceste modificări a fost avizat pozitiv astăzi de Guvern, informează MOLDPRES.

Potrivit proiectului, anual  Banca Națională a Moldovei (BNM) clasifică băncile în trei categorii de risc (A, B și C). Trimestrial, băncile din categoria de risc A achită în Fond o contribuție trimestrială în mărime de 0,08% din valoarea depozitelor garantate în băncile respective. Băncile din categoria B achită o contribuție în mărime de 0,1% din valoarea depozitelor garantate, iar băncile din categoria de risc C – 0,12%.

Modificările prevăd că BNM poate acorda Fondului asistență de lichiditate în situații de urgență pe termen nu mai mare de trei luni, cu condiția garantării integrale a acesteia cu valori mobiliare de stat aflate în portofoliul Fondului. Iar Ministerul Finanțelor acordă împrumut Fondului în vederea efectuării la timp a plăților către deponenții depozitele cărora au devenit indisponibile.

Există în Republica Moldova numeroase companii profitabile şi de încredere, care contribuie la bunul mers al lucrurilor. Fără a ţine prima pagină a ziarelor, oamenii care deţin aceste companii, antreprenori, manageri, angajaţi, merită tot respectul şi recunoştinţa.

Cele mai multe sunt întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), cu un număr de câţiva zeci de angajaţi şi o cifră de afaceri de milioane.

Date ale Biroului Naţional de Statistică, făcute publice în săptămâna trecută, arată că în anul 2017 numărul IMM-urilor s-a ridicat la 53,6 mii întreprinderi şi a reprezentat 98,6 la sută din numărul total de întreprinderi. Numărul salariaţilor care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referinţă a constituit 323,3 mii de persoane, deţinând 61,2 la sută din numărul total de salariaţi ai întreprinderilor. Aşadar, şase din zece salariaţi erau angajaţi într-o întreprindere mică sau mijlocie, acestea fiind astfel şi principalul furnizor de locuri de muncă.

Veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 137 miliarde 506,1 milioane de lei sau 41,5 la sută din venituri din vânzări în total pe economie. Astfel, IMM-urile şi-au păstrat poziţia din anul precedent.

„Statisticile oficiale demonstrează încă o dată faptul ca IMM-urile reprezintă motorul economiei moldoveneşti. Aproape 99 la sută dintre companii sunt reprezentate de acest segment de întreprinderi. Promovarea lor este modul de a le recunoaşte meritele şi de a le oferi susţinere într-o dezvoltare durabilă”, apreciază mai mulţi experţi.

În aprilie 2018, când Guvernul a aprobat planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2018–2020, ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici, menţiona că un obiectiv asumat al Guvernului este creşterea competitivităţii acestor întreprinderi. Proiectul prevede că statul va învăţa agenţii economici cum să-şi găsească parteneri externi de afaceri şi va spori numărul de antreprenori informaţi despre cadrul legal care reglementează activitatea IMM-urilor.

“Guvernul le ajută în obţinerea accesului la finanţare şi creează condiţii pentru ca să funcţioneze mai bine”, a mai spus ministrul.

O dovadă este că în acest an, IMM-urile vor avea acces la 197 de garanţii financiare, inclusiv la finanţări de la Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale. În cadrul unei întrevederi la minister, la mijlocul lunii iunie 2018, experţii Băncii Mondiale au menţionat necesitatea consolidării capacităţii instituţionale a Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijloc (ODIMM) şi Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), pentru a dezvolta şi facilita creşterea întreprinderilor mici şi mijlocii. De asemenea, experţii au discutat modalităţile de acordare a granturilor de co-finanţare a agenţilor economici privaţi din sectorul IMM, în special pentru implementarea proiectelor de îmbunătăţire a afacerilor axate pe sporirea competitivităţii la export.

Ce denotă statisticile oficiale?

Veniturile din vânzări a IMM pe o întreprindere au crescut în anul 2017 până la 2 milioane 566,7 mii lei sau cu 146,3 mii lei mai mult faţă de anul 2016. Veniturile din vânzări ale IMM în medie pe un salariat la fel au crescut comparativ cu anul precedent cu 26,8 mii lei şi au constituit 425,4 mii lei în medie pe un salariat. Numărul de salariaţi în medie pe o întreprindere în anul 2017 a constituit şase persoane.

Cele mai multe întreprinderi mici şi mijlocii, respectiv 20,6 mii, şi-au desfăşurat activitatea în domeniul comerţului, ceea ce reprezintă 38,4 la sută din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii. În industria prelucrătoare au activat 4,5 mii de IMM-uri sau 8,4 la sută din total.

Cresc veniturile, cresc şi profiturile

În anul 2017, conform Biroului Naţional de Statistică, micro-întreprinderile au înregistrat cea mai mare creştere a profitului – de 2,2 ori, iar suma acestora a sporit până la 3,4 miliarde de. lei. Întreprinderile mici şi mijlocii au raportat un profit de 10 miliarde 568,9 milioane de lei sau cu 4 miliarde 690,3 milioane de lei mai mult faţă de anul 2016.

Cel mai mare profit în anul precedent a fost înregistrat de întreprinderile din sfera comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, respectiv 3,25 miliarde de lei (de două ori mai mult decât în 2016). Întreprinderile agricole au obţinut profit în sumă de 1,9 miliarde de lei, în creştere de 1,9 ori, cele din domeniul construcţiilor – 985,5 mil. lei, de 1,8 ori mai mult decât în anul precedent. Companiile care activează în domeniul tranzacţiilor imobiliare au avut un profit de 962,2 milioane de lei sau cu 42,7 la sută peste nivelul din anul 2016.

Asistenţa financiară, în special pentru tineri şi femei, incubatoarele de afaceri, consultanţa, sunt doar unele dintre acţiunile întreprinse de ODIMM care dau vigoare şi competitivitate IMM-urilor.

Ce prevede Strategia de dezvoltare a IMM-urilor?

Strategia se concentrează pe implementarea următoarelor direcţii prioritare:
• ajustarea cadrului de reglementare la necesităţile dezvoltării IMM-urilor;
• îmbunătăţirea accesului acestora la finanţare;
• dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale; sporirea competitivităţii IMM-urilor şi încurajarea spiritului inovator, precum şi facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni;
• dezvoltarea parteneriatelor în afaceri;
• sporirea antreprenoriatului feminin
• dezvoltarea economiei verzi pentru IMM-uri. Strategia urmează să încorporeze trei planuri de acţiuni, aprobate în ordin cronologic, menite să stabilească activităţile, responsabilităţile, termenele şi resursele necesare pentru realizarea acesteia.

Pentru realizarea acestor obiective, autorităţile propun peste 80 de acţiuni, printre care realizarea studiilor şi analizelor sectoriale prin intermediul sondajelor, elaborarea şi promovarea proiectului de lege cu privire la întreprinderile de familie, adoptarea a 85 la sută din standardele europene publicate de organismele de standardizare europene CEN/CENELEC.

Documentul mai prevede elaborarea conceptului şi iniţierea discuţiilor privind crearea în Republica Moldova a Fondului de Garantare a Creditelor Agricole, crearea unui Catalog de succes cu recomandări şi bune practici în procesul de lansare a startup-urilor inovaţionale, optimizarea şi implementarea Programului de stimulare a participării agenţilor economici la târguri şi expoziţii şi alte acţiuni.

De asemenea, în planul de acţiuni este prevăzută şi acordarea garanţii­lor financiare IMM-lor din ţară, ce prevede 194,8 milioane de lei pentru anul 2018. Va continua şi implementarea Programului de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1”.

Întreprinderi mici sunt considerate cele care au până la 49 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de până la 25 de milioane de lei sau deţin active totale de până la 25 de milioane de lei şi nu sunt întreprinderi micro; întreprinderi mijlocii sunt întreprinderi care au până la 249 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de până la 50 de milioane de lei sau deţin active totale de până la 50 de milioane de lei, şi nu sunt întreprinderi micro sau mici.

Vlad Bercu

Compania română "Top Geo Serv" a deschis la Bender o întreprindere în baza Uzinei de asamblare auto din oraş. Despre aceasta scrie presa locală.

Potrivit agenţiei INFOTAG, postul de televiziune TSV anunţă că, deşi acordul investiţional cu guvernul autoproclamatei RMN va fi semnat în această săptămână, procesul de producere a fost deja lansat. Investitorul produce construcţii metalice din armătură şi sârmă de la Uzina metalurgică din Rîbniţa şi le livrează în România.

Pentru început, investiţiile constituie circa 1 milion de euro. Pentru procesul de producere au fost instalate maşini-unelte cu program de control, care au fost achiziţionate din Spania. În prezent se desfăşoară instruirea muncitorilor locali. Deocamdată, la întreprindere activează 19 persoane, dar până la sfârşitul anului numărul muncitorilor va creşte până la 100.

Potrivit managerului de producţie, Angel Ilie, construcţiile asamblate sunt destinate pentru fabricarea produselor din beton armat pentru şantierele de construcţii.

"Acum lucrăm la trei comenzi mari. E vorba de 1,5 mii tone de construcţii pentru Cluj şi 170 tone de coloane metalice şi carcase pentru Târgu Mureş şi Sibiu", a spus el.

Directorul Uzinei de asamblare auto din Bender, Anatolii Bulda, a spus că există cel puţin doi investitori mari care intenţionează să-şi lanseze producţia la uzină. Este vorba de grupul "Est-Vest", care a fost înregistrat în decembrie 2017 şi intenţionează să producă în viitor electromobile împreună cu parteneri din Asia.

"Cel de-al treilea proiect este cu compania rusă "Sollers", care se ocupă cu producerea articolelor metalice", a spus el.

INFOTAG precizează: Conducerea Transnistriei consideră că intensificarea activităţii investiţionale ţine de adoptarea recentă a unui pachet de legi ce oferă "condiţii preferenţiale fără precedent" antreprenorilor străini care riscă să investească în regiune.

Pe parcursul celor 27 de ani de independență, economia Republicii Moldova a înregistrat o schimbare radicală, trecând la sistemul capitalist. Acest proces s-a datorat, implicit, apariției și dezvoltării companiilor private. Totuși, extinderea și îmbunătățirea sectorului privat are loc într-un mod lent și migălos.

Care sunt strategiile pentru următorul an?

Mai puțin de jumătate dintre companiile din Moldova elaborează strategii de dezvoltare ulterioară. Astfel, doar  39% se axează pe creșterea numărului de  vânzări în anul următor și 32 % - pe  extinderea domeniului de marketing.  60% din respondenți au susținut că nu anticipează mărirea volumului de vânzări, pe când alte 67%  au relatat că nu se focusează pe compartimentul de marketing.

Fig.1. Compania Dvs. elaborează strategii/planuri anuale pentru următoarele domenii de activitate (câte un răspuns pe linie)

Marketingul - un domeniu neexploatat de moldoveni

În general, domeniul marketingului nu este exploatat la justa valoare de către moldoveni. Atunci când își planifică activitatea de marketing, marea majoritate, 65%, preferă să se orienteze în baza experienței și a intuiției proprii. Unii ( 29%)  au discuții periodice cu agenții comerciali pentru a le afla opinia, iar câteva  companii tinere (26%) analizează lunar datele despre companie. Doar 1% din companiile chestionate au  afirmat că apelează anual la o cercetare de marketing prin intermediul agențiilor specializate. 

Ce tip de informații utilizează compania Dvs. în timpul planificării activității de marketing? (răspuns multiplu)

Întrebați ce tip de informație i-ar ajută să-și planifice mai eficient  activitățile de marketing, majoritatea respondenților (26%) au afirmat că sunt interesați de datele generale cu privire la situația pieței, schimbarea numărului de consumatori și puterea de cumpărare. În același timp, o parte reprezentativă (18%) s-au dovedit a fi preocupată  de propria cotă pe piață, pe când 16% au dorit să afle mai multe despre cotele rivalilor pe piață, pentru a-și stabili politicile de marketing și concurență.  Surprinzător, dar ratingul media se numără printre ultimele domenii de interes, sugerând faptul că  antreprenorii nu conștientizează impactul publicității  asupra comercializării produsului.

Ce tip de informație v-ar fi utilă pentru planificarea activității de marketing, în primul și în al doilea rând? (un răspuns pe coloană)

Cât de utilizată  este marca comercială?

Unul din elementele distinctive ale unei companii este marca comercială. Ea facilitează memorarea produsului și contribuie la dezvoltarea sectorului de marketing. Însă, majoritatea companiilor din Moldova nu au o marcă proprie de comercializare. Acestea evită să vândă servicii sau produse sub o identitate comercială personalizată. În acest context, 73% au recunoscut că nu au propria linie comercială și doar 13% au creat una. Majoritatea întreprinderilor care au o linie comercială proprie sunt din Chișinău. Probabil, companiile din capitală au o abordare mai occidentală, orientată spre publicitate și comunicarea cu publicul.

Compania Dvs. vinde servicii/produse cu propria/propriile marcă/mărci comercială/e? (un răspuns posibil)

Dezvoltarea unui business necesită timp și investiții atât materiale, cât și morale. Pentru a obține profitul dorit,  este nevoie de mult efort și răbdare, astfel, încât niciun aspect să nu fie neglijat. Totuși, moldovenii rămân conservatori și nu alocă buget suficient pentru marketing, neînțelegând în totalitate impactul pe care l-ar putea avea un studiu de marketing sau crearea unei mărci distinctive. Prin urmare, nici rezultatele nu sunt cele așteptate, iar mediul de afaceri autohton continuă să evolueze lent.

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion proporțional reprezentativ la nivel național în rândul întreprinderilor active - 362 interviuri,  care asigură o marjă de eroare de 5.1% la un interval de încredere de 95%.  Datele au fost colectate în perioada 7 octombrie-15 noiembrie 2017 prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interview).

consulting.md

A început asamblarea primelor troleibuze cu aer condiţionat de la noi din ţară. Piesele pentru cinci troleibuze din totalul celor 20 au ajuns la Chişinău, iar astăzi angajaţii Regiei Transport Electric au purces la treabă. Pentru că este o premieră pentru angajaţii regiei, inginerii au însuşit procesele tehnologice de montare a climatizatoarelor de la colegii din Belarus. Cei mai entuziasmaţi sunt locuitorii Capitalei care spun că abia aşteaptă să circule în condiţii confortabile.

Primul lot de componente pentru cele cinci unități de transport a fost livrat vineri de către compania de la Minsk. La Chişinău troleibuzele au ajuns având caroserie şi şasiu, dar fără motor şi echipament electronic. Astfel, în prima etapă meşterii trebuie să asambleze salonul şi să pregătească acoperişului pentru instalarea sistemelor electronice.

"Aerul condiţionat iată sistemul vine aşa, iată aici este un rând, iată al foilea rând este aşa istalat tot frumuşel."

"Faţă de troleibuzele care au fost până acum, aici sunt făcute modificări esenţiale în construcţia acoperişului. Pentru noi acestea sunt lucări noi, până acum noi nu am făcut astfel de lucrări. Noi avem colaborare strânsă cu secţia de constructori şi tehnologi de la uzina producătoare.Orice întrebare se discută prin căile moderne de comunicare", a spus Iurie Boico, tehnolog superior Regia Transport Electric.

Muncitorii spun că mai este mult de lucru, dar speră să se descurce cât mai repede.

- Azi dimineaţă am început.

-Aveţi mult de lucru aici?

-Da, lucru este foarte mult, cu atât mai mult că ele sunt cu acumulatoare cu climatizoare. Ne descurcăm, încet, încet.

- Acum ce faceţi?

- Acum instalăm barele de protecţie pentru siguranţa pasagerilor.

De confort va avea parte şi şoferul troleibuzului. Asta pentru că şi în cabina acestuia va fi intalat un sistem de aer condiţionat. Mai mult, conducătorul va avea la îndemână un utilaj prin intermediul căruia va putea regla temperatura în salon.

"De ce nu. Toată Europa are aşa transport. Ar fi bine pentru că toată Europa dispune de acest transport cu aer condiţionat. Pentru copii, pentru bătrâni, pentru toţi. E ceva util."

"Va fi foarte bine dacă vor pune aer condiţionat. Este foarte multă lume, mai ales în numărul 22 care este plin mereu cu oameni. Este imposibil să circuli, nici aşezat nici în picioare nu-i comod, transpirăm. Foarte bine. Te sufoci în troleibuze, dar dacă va fi condiţioner, va fi foarte bine."

"Aer curat, mai uşor o să fie. Suntem mulţi, se încălzeşte aerul."

"Este inconfortabil să mergi într-un transport public şi să te sufoci. E greu, mai ales când este foarte multă lume în transport."

"Aproximativ într-o lună, o lună jumătate preconizăm să scoatem la emitere aceste cinci troleibuze dotate cu sistem de aer condiţionat. Nu este uşor pentru că este o premieră pentru Chişinău. Dar o echipă din cadrul Regiei Transport Electric au fost delegaţi în Republica Belarus la uzina producătoare ca să se familiarizez cu sistemul de aer condiţionat", a spus Dorin Ciornîi

Primele cinci troleibuze vor fi puse în circulaţie după ce un expert din Belarus le va testa. Următoarele componente pentru 15 troleibuze vor ajunge în ţara noastră până în luna octombrie.

publika.md

Anual în Republica Moldova sînt generate circa 4.000 de tone de deşeuri medicale periculoase, nimicirea cărora ajunge la nouă milioane de dolari.

În aceste condiții, fiecare spital trebuie să dispună de un spațiu de stocare temporară a deșeurilor medicale, unde acestea vor fi păstrate între 48 și 180 de ore. Acestea sînt prevăzute de Regulamentul sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat de Guvern pe 11 iulie, transmite Mold Street.

Potrivit unor estimări efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), 85% din totalul deşeurilor medicale din lume pot fi considerate inofensive şi gestionate ca deşeuri menajere, iar celelalte 15% sînt materiale periculoase – infecţioase, toxice sau radioactive şi care necesită tratare sau distrugere. Din această cauză, în Regulament se prevede ca deșeurile periculoase să fie distruse prin cremațiune în termen de 180 de zile după depozitare, pentru a elimina riscurile de apariție a maladiilor.

Potrivit Ministerului Sănătății, actualmente, la nivel raional ar fi necesar de procurat şi instalat un autoclav cu o capacitate de 200 litri necesar pentru tratarea deşeurilor infecţioase, costurile investiţiilor estimativ constituind – 3,9 milioane dolari.

noi.md