Fabrica „KVINT” a lansat recent o colecție de vinuri în noul ambalaj, de tip Super Pouch. Ambalajul reprezintă o pungă durabilă, cu vacuum, ce are proprietatea de a păstra calitatea băuturii intactă. Este potrivit și comod pentru transportare, arată interesant și este plăcut la atingere.

De asemenea, pe fiecare pungă este reprezentată și o recomandare gastronomică: care sunt alimentele ce se combină cel mai bine cu vinul respectiv.

Vinurile care sunt comercializate în ambalaj Super Pouch:

Sauvignon Blanc (vin alb demisec) produs după o tehnologie clasică cu utilizarea soiului de struguri Sauvignon Blanc, cultivați pe plantațiile fabricii KVINT. Este unul din cele mai bune vinuri albe de masă. Are o aromă pronunțată de coacăză neagră, nuanțe de maracuya și note picante de paprika.

Merlot (vin roșu demisec) produs după tehnologia clasică din struguri Merlot, cultivați pe plantațiile fabricii KVINT. Vinul este de culoarea rodiei. Are o aromă delicată cu arome de coacăză neagră, completate cu nuanțe de prune și cireșe. Are un gust catifelat și plin de prospețime.

Chardonnay (vin alb demidulce) produs după tehnologia clasică din struguri Chardonnay, cultivați pe plantațiile fabricii KVINT. Este un vin ușor, echilibrat, cu note de flori și fructe albe, nuanțe de pâine proaspătă de grâu și alune.

Cabernet Sauvignon (vin alb demidulce) produs după tehnologia clasică din struguri Cabernet Sauvignon, cultivați pe plantațiile fabricii KVINT. Vinul are nuanțe expresive de coacăză neagră și fructe de pădure. Gustul este echilibrat, cu note dulci, catifelate de prune.

În prezent, vinăriile au mai multe opțiuni atunci când aleg ambalajul băuturii bahice. De la sticle, butelii PET, sticle de tip „lightweight” sau cu greutate mai ușoară, până la cutii Tetra Pak și Bag in Box. Astfel, soluția cu care a venit companiei KVINT este una nouă pentru piața autohtonă.

madein.md

noi.md

Societatea pe Acțiuni ”Franzeluța” a venit cu o reacție, după ce compania a fost inclusă de către Agenția Achiziții Publice în Lista de interdicție a operatorilor economici care nu vor putea participa la procedurile de achiziții publice în următorii trei ani. S.A. ”Franzeluța” susține că decizia are la bază o eroare pur tehnică. Vedeți mai jos ce spun reprezentanții companiei.

”Ca urmare a apariţiei în unele mijloace de informare în masă a informaţiei precum că Societatea pe Acțiuni ”Franzeluța” a fost inclusă în Lista de interdicţie a operatorilor economici și nu va putea participa la proceduri de achiziții publice în următorii trei ani, venim cu următoarele precizări.

În data de 20.06.2018 în adresa S.A. ”Franzeluţa” a venit Decizia Agenţiei Achiziţii Publice nr.18/18 din 15.06.2018 cu privire la înscrierea S.A. ”Franzeluţa” în Lista de interdicţie a operatorilor economici.

Agenţia Achiziţii Publice în decizia sa menţionează că S.A. ”Franzeluţa”, participând la licitaţia deschisă nr.17/01545 din 14.06.2017 iniţiată de către Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sectorul Centru, a prezentat un document care nu corespunde realităţii, şi anume certificatul nr.B1611985 din 13.06.2017 privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional. Însă, S.A. ”Franzeluţa” nu urmărea interesul de a prezenta careva documente false, deoarece în data de 13.06.2017 nu avea careva restanţe faţă de bugetul public naţional, şi nici în alte perioade, fiind un contribuabil de bună-credinţă.

Prin scrisoarea nr.26-05/1-08/8102 din 03.07.2018 emisă de Serviciul Fiscal de Stat informează că potrivit datelor Sistemului Informaţional Automatizat ”Contul Curent al Contribuabilului” al SFS, S.A. ”Franzeluţa” (c/f 1002600004030) în data de 13.06.2017 nu a avut restanţă faţă de bugetul public naţional.

Aşadar, prezentarea de către S.A. ”Franzeluţa” la licitaţia deschisă nr.17/01545 din 14.06.2017, organizată de către Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sectorul Centru, a certificatului privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional cu indicarea eronată a datei se datorează factorului uman, care este unul inerent în activitatea de zi cu zi a persoanelor. E o eroare pur tehnică şi ne exprimăm regretul că ea a stat la baza apariţiei unor informaţii ce aduc prejudiciu imaginii Combinatului.  

Acest fapt, însă, nicidecum nu presupune intenţia Societăţii de a prezenta un act fals, aşa cum se invocă, cu atât mai mult că entitatea nu avea restanţe faţă de bugetul public naţional care ar putea fi tăinuite.

Este important de precizat faptul că S.A. ”Franzeluţa” ca societate cu capital majoritar de stat, este social responsabilă de asigurarea populaţiei cu produse de panificaţie, inclusiv pentru majoritatea instituţiilor preşcolare şi şcolare, spitale, centre de plasament,etc. Includerea în Lista de interdicţie a Societăţii pe o perioadă de trei ani, va avea impact negativ atât asupra Societăţii cât şi asupra instituţiilor publice care prin intermediul licitaţiilor publice desfăşurate achiziţionează produse de panificaţie de calitate înaltă la preț optim.

În continuare vom depune toate eforturile pentru eliminarea consecinţelor acestei erori tehnice, astfel încât S.A „Franzeluţa”, care este un Combinat cu tradiţii şi cu produse de calitate apreciate atât în Republica Moldova, cât şi peste hotare, să participe în continuare la achiziţii publice, livrând consumatorilor produse de calitate şi apreciate de ei”.

Amintim că, Societatea pe acțiuni ”Franzeluța” a fost inclusă în Lista de interdicţie a operatorilor economici, la mijlocul lunii iunie, și nu va putea participa la proceduri de achiziții publice în următorii trei ani.

bizlaw.md

Pentru simplificarea modului de determinare a obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit pentru agenții economici, persoane fiizice, dar și nerezidenți, Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei de ieri trei regulamente. Proiectul aprobat de Executiv prevede integrarea normelor întru-un singur document, fiind comasate 10 acte normative.

Proiectele aprobate de Cabinetul de miniştri sunt:

• Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător

• Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova

• Regulamentul cu privire la impozitul pe venitul nerezidenților.


Pentru agenții economici regulamentul prevede majorarea plafoanelor maxime permise spre deducere a cheltuielilor pentru hrana și transportul organizat al angajaților. Astfel, cheltuielile deductibile vor spori de la 35 lei la 45 lei per angajat pe zi pentru hrană (fără TVA) iar pentru transportarea angajaţilor la/de la locul de muncă – de la 25 lei la 35 pe zi (fără TVA).

Totodată, modificările prevăd posibilitatea deducerii cheltuielilor pentru organizarea procesului de ucenicie în cadrul învăţământului dual pentru programele de formare profesională a elevilor. În acest caz vor fi luate în calcul cheltuielile suportate de întreprindere pentru asigurarea cu materiale necesare procesului de instruire, remunerarea maiștrilor etc.

Alt regulament vine cu răspunsuri privind modul de calculare, reținere și achitare la buget a impozitului pe venit pentru agenţii economici care efectuează plăți în favoarea nerezidenților.

Modul de calculare și achitare a impozitului pe venit pentru persoanele fizice rezidente ce nu practică activitate de întreprinzător, dar şi de aplicare a scutirilor și deducerilor de care pot beneficia acestea, este stabilit de al treilea regulament.

Ministerul Finanţelor consideră că aprobarea acestei decizii este o primă etapă în exercițiul de sistematizare a legislației fiscale, și o continuare a realizării angajamentele asumate față de contribuabili în asigurarea predictibilității, echității și clarității politicilor fiscale și vamale.


Ca urmare a aprobării proiectului, vor fi abrogate:

— Hotărârea Guvernului nr. 130 din 6 februarie 1998 „Cu privire la limitarea unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din venitul brut”

— Hotărârea Guvernului nr. 483 din 4 mai 1998 „Cu privire la modul deducerii cheltuielilor legate de formarea rezervelor tehnice şi rezervelor matematice ale asigurătorului”

— Hotărârea Guvernului nr. 484 din 4 mai 1998 „Cu privire la limitele cheltuielilor de asigurare ale agenţilor economici şi persoanelor fizice care practică activitatea de întreprinzător, permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător pentru scopuri fiscale”

— Hotărârea Guvernului nr. 485 din 4 mai 1998 „Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabili documentar”

— Hotărârea Guvernului nr. 488 din 4 mai 1998 „Despre aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a obligaţiilor fiscale în cazul efectuării operaţiunilor în valută străină”

— Hotărârea Guvernului nr. 489 din 4 mai 1998 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice şi/sau de sponsorizare”

— Hotărârea Guvernului nr. 490 din 4 mai 1998 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de divizare a veniturilor obţinute de către nerezidenţi din sursele din Republica Moldova şi a veniturilor obţinute peste hotarele ei”

— Hotărârea Guvernului nr. 1390 din 24 noiembrie 2003 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul şi condiţiile scutirii de plata impozitului pe venitul obţinut de băncile comerciale din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani şi creditele pe termen de peste 3 ani”

— Hotărârea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008 „Cu privire la aprobarea unor regulamente”

— Hotărârea Guvernului nr. 144 din 26 februarie 2014 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului”.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Guvernul Republicii Moldova

Linia de creditare EU4Business-BERD ajută un producător de teracotă să ajungă pe piața UE

Fie că e vorba despre restaurantele locale, bucătăriile și băile noastre sau afaceri mari – teracota este un obiect omniprezent în cotidianul nostru. Producătorii chinezi au descoperit această oportunitate și au preluat o cotă semnificativă a pieței în ultimii ani, însă, există și alte opțiuni disponibile mai aproape de consumatorii europeni.

Keramo Rosso își produce plăcile ceramice în Taraclia, în sudul Moldovei, într-o fabrică cu 150 de angajați. Compania le comercializează pe piața locală, însă le și exportă – de exemplu, într-o rețea mare de teracotă din România, dar și comercianților din Bulgaria și Ucraina.

Ambițiile de export

„Am început activitatea cu peste un an și jumătate în urmă, în 2016”, explică Anatolie Cristal, directorul general al companiei. „Am cumpărat o fabrică inactivă în zona industrială liberă și acest fapt a ajutat mai mulți localnici să revină în câmpul muncii. Acum scopul nostru este să creștem la următorul nivel, astfel, trebuie să asigurăm că produsele și procesele noastre se conformează standardelor UE. Aceasta ne va da posibilitatea să le exportăm pe piața UE”.

BERD oferă companiilor precum Keramo Rosso acces la finanțare pentru a efectua investițiile necesare pentru a-și atinge scopul – cu ajutorul băncilor locale partenere, în acest caz Mobiasbanca. Producătorul de plăci de ceramică a obținut un împrumut de 280 mii euro pentru a-și moderniza echipamentul: a cumpărat o presă nouă, the Pressa Sacmi PH2800.

Procesarea plăcilor de ceramică este complexă: mai întâi Keramo Rosso importează materia primă, cum ar fi lutul, smalțul, caolinul sau feldspatul din Ucraina, Europa de sud și de est și din alte părți. Apoi, materialele sunt mărunțite și măcinate în praf, înainte să li se dea forma și să fie uscate. La sfârșit, acestea sunt smălțuite și trimise în cuptoare sau cuptoare pentru ceramică, pentru a fi cât mai rezistente posibil.

„Fabricarea plăcilor de ceramică aici în Moldova nu este ușoară, deoarece trebuie să importăm materia primă și să cumpărăm echipamente costisitoare de peste hotare. Mașinăria nouă pe care am cumpărat-o cu banii din împrumut ne permite să producem plăci de ceramică după modele individuale, exclusive. Aceasta asigură companiei noastre o marjă de competitivitate comparativ cu concurenții locali”.

„Investițiile au impulsionat și capacitatea noastră de producție”, a adăugat dl Cristal. „Acum producem 414 mii metri pătrați de plăci de ceramică de înaltă calitate pe an și echipamentul nou ne va ajuta să majorăm cantitatea produsă cu 98 procente. Cea mai mare parte a plăcilor produse adăugător sunt destinate partenerilor noștri din România. Mai negociem și cu companii noi din Regatul Unit și SUA”.

Impulsionarea afacerilor în Georgia, Moldova și Ucraina

Keramo Rosso a fost sprijinită de linia de creditare EU4Business-EBRD, care a fost lansată în Moldova în 2017. Linia de creditare mai sprijină companii din Georgia și în curând și din Ucraina, și a oferit deja ajutor la peste 100.

Fiecare din cele trei țări au încheiat un Acord de Asociere cu UE, care include și crearea unei Zone Aprofundate și Cuprinzătoare de Liber Schimb. Aceasta oferă mediului de afaceri oportunități noi de creștere, asigurând acces mai bun la UE, cea mai mare piață mondială.

Pentru a-i ajuta să facă investițiile necesare pentru modernizarea echipamentelor și proceselor, BERD oferă 1,1 miliarde euro linii de creditare și finanțare a comerțului prin intermediul băncilor partenere locale, în timp ce UE mai contribuie la aceste fonduri cu 58,3 milioane euro pentru identificarea și verificarea îmbunătățirilor relevante și instruirea partenerilor comerciali privind produsele financiare noi.

„E un program pilot al BERD, care sprijină companiile locale în realizarea ambiției lor de creștere, în același timp contribuind la formarea economiilor bine-integrate, sustenabile, potrivite pentru viitor”, spune Angela Sax, Șefa biroului BERD din Moldova. „Este, cu adevărat, în interesul tuturor, deoarece, astfel, atât consumatorii locali cât și cei internaționali au acces la produse în calitate înaltă și mediul de afaceri are oportunități mai vaste de a comercializa bunurile lor”.

Societatea pe acțiuni ”Franzeluța” a fost inclusă în Lista de interdicţie a operatorilor economici și nu va putea participa la proceduri de achiziții publice în următorii trei ani.

Potrivit informațiilor publicate de Agenția Achiziții Publice, decizia a fost luată la solicitarea Direcției Educație, Tineret și Sport pentru prezentarea actelor false în cadrul procedurilor de achiziții publice.

Regulamentul cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicţie a operatorilor economici prevede că operatorul economic înscris în Listă sau operatorul economic care are cel puţin un fondator, care este sau a fost fondator al unui operatorul economic înscris în Listă, nu are dreptul să participe la procedurile de achiziţii publice, iar autoritatea contractantă nu le va atribui contracte de achiziţii publice.

Înscrierea în Listă se efectuează prin decizia Agenţiei Achiziţii Publice în cazurile de autosesizare, la sesizarea autorităţii contractante care a suportat un prejudiciu sau căreia i-a fost afectată activitatea, ori la sesizarea Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor în urma realizării atribuţiilor sale.

Autoritatea contractantă care a constatat îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate în cadrul procedurilor de achiziţie publică, ceea ce a cauzat un prejudiciu sau a afectat activitatea acesteia, sau conduita contrară prevederilor legislaţiei a operatorului economic, va iniţia obligatoriu procedura de înscriere în Listă în termen de 60 de zile din momentul apariţiei temeiurilor.

Temeiurile pentru care un operator economic poate fi înscris în Listă sunt următoarele:

• există o hotărâre definitivă a instanţei de judecată prin care a fost reziliat contractul de achiziţii ca rezultat al neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către operatorul economic a clauzelor contractuale;
• operatorul economic nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, livrează bunuri, prestează servicii sau execută lucrări din proprie iniţiativă, altele decât cele prevăzute în contract, ori calitatea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor este mai joasă decât cea stipulată în contract şi în documentele privind desfăşurarea procedurii de achiziţie;
• prezentarea documentelor false în cadrul procedurilor de achiziţie publică. Pentru aplicarea acestui punct, survenirea prejudiciului sau afectării activităţii nu reprezintă o condiţie obligatorie;
• există dovezi prezentate de autoritatea contractantă sau de organul de control care demonstrează faptul că operatorii economici au participat la procedura de achiziţie cu oferte trucate, au participat ca membri ai grupului de întreprinderi dependente la aceeaşi procedură de achiziţie publică cu mai multe oferte sau au creat o concurenţă neloială între participanţi.

Termenul pentru care este înscris operatorul economic în Listă este de trei ani. În termenul dat nu se includ perioadele în care acţiunea deciziei de înscriere în Listă a fost suspendată prin act judecătoresc şi/sau alt act juridic emis conform legii. În cazul suspendării deciziei Agenţiei Achiziţii Publice de înscriere în listă, la rubrica corespunzătoare, termenul de expirare se înlocuieşte cu cuvîntul ”suspendat”. După înlăturarea temeiului de suspendare, Agenţia Achiziţii Publice adoptă o decizie prin care modifică data expirării termenului de înscriere în Listă.

În prezent, în listă sunt incluși 35 de agenți economici.

Amintim că, Guvernul intenționează să excludă SA ”Combinatul de Panificație din Chișinău Franzeluța” din lista agenților economici scutiţi de la plata dividendelor din profitul net obținut în anul 2013. Și asta pentru că întreprinderea este în imposibilitate de a utiliza profitul obținut pentru majorarea capitalului social. Inițiativa a fost elaborată de către Ministerul Economiei și Infrastructurii și transmisă Centrului Național Anticorupție pentru avizare. Proiectul nu a fost publicat, însă, pentru consultări publice.

bizlaw.md

Un complex sportiv va fi amplasat în hotarele Parcului „Valea Trandafirilor" pe o suprafață de 1,14 ha, potrivit unei decizii aprobate de Primărie la data de 28 iunie.

Complexul va include un skate park, teren de baschet, fotbal, volei și va fi iluminat pe timp de noapte. „E un concept de reamenajare a Parcului Valea Trandafirilor destul de complex, care presupune un centru sportiv modern, municipal, care include în sine un skate park și mai multe terenuri sportive de fotbal, volei, baschet”, a declarat Alexandru Panfilii, șeful Direcției construcții capitale în cadrul ședinței CMC.

Complexul urmează să fie construit pe parcursul acestui an. În cel mai scurt timp, va fi anunțată licitația pentru selectarea companiei de proiectare și de construcție a complexului sportiv. Cheltuielile vor fi suportate de către bugetul municipal. În acest sens, deja au fost alocate 6 milioane de lei.

În decizie mai este specificat faptul că după finalizarea lucrărilor de construire, obiectivul edificat va fi transmis în gestiune „Asociației de gospodărire a spațiilor verzi”.

Doi producători agricoli cu susținerea Proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova vor testa soiuri de căpșun și zmeur din SUA pentru a diversifica  spectrul de soiuri existente care corespund cerințelor pieței, comunică mybusiness.md.

Soiurile de căpșun și zmeur importate pentru testare sunt atât neremontante (care se coc devreme), cât și remontante (care se coc târziu) și provin din America de Nord. Creșterea varietății de soiuri va oferi agricultorilor posibilitatea să vândă pomușoarele pe parcursul unei perioade mai îndelungate și să devină mai competitivi pe piața internă și externă.  

Soiurile de căpșun importate includ două varietăți cu o productivitate înaltă în lunile mai-iunie (Camarosa, Ventana) și două varietăți roditoare pe tot parcursul anului (Monterey, Portola). De asemenea, sunt testate trei soiuri de zmeur de vară (Latham, Nova, Killarney) și un soi de zmeur care fructifică până toamna târziu (Caroline). Materialul săditor de zmeur și căpșun a fost furnizat de pepinierele din California și Massachusetts.  

Performanța celor opt soiuri noi de pomușoare va fi evaluată pe terenurile cultivatorilor în condițiile Republicii Moldova. Prima recoltă comercială va fi obținută  în anul 2019.

În acest scop au fost selectați doi agricultori locali care vor înființa terenuri demonstrative cu soiurile din SUA, pe care vor găzdui alți producători de pomușoare interesați de performanțele plantațiilor de căpșun și zmeur. Potrivit Angelei Bejenari, proprietara lotului demonstrativ de căpșun, soiurile autohtone nu mai corespund necesităților actuale ale pieței, iar creșterea soiurilor din SUA va spori rentabilitatea afacerii. “Pentru testare, în acest an am sădit 500 de fire de căpșun (4 soiuri). Recolta medie la hectar prognozată este de 40 de tone sau aproximativ 1,5 kg de producție la o planta”, a subliniat Angela Bejenari.

“Cultivarea noilor soiuri importate ne vor oferi mai multe avantaje: productivitatea înaltă, rezistență la boli, transportarea la distanțe lungi și desigur culoarea roșie aprins, care este mai atractivă pentru cumpărători”, susține și deținătoarea lotului demonstrativ de zmeur, Natalia Iliescu.

Introducerea acestor soiuri, împreună cu formarea și asistența tehnică pentru producători, va permite sectorului de producere a pomușoarelor din Moldova să sporească oferta de pomușoare proaspete și prelucrate pe piața internă și internațională.

Cu câțiva ani în urmă, soții Gheorghe și Tatiana Bubucea din satul Ciuciuleni, raionul Hâncești, au decis să deschidă o afacere locală, bazată pe agricultura ecologică. În 2015 au plantat butași coacăză neagră pe o suprafață de aproximativ un hectar. Iar, în acest an, în sfârșit, au văzut primele rezultate a muncii lor. Tinerii agricultori sunt relativ mulțumiți de performanță, iar în acest an estimează o recoltă de aproximativ 6 tone.

Soiul cultivat de tinerii agricultori se numește Titania. Este un soi timpuriu spre mijlociu, destul rezistent, cu ciorchine foarte lungi, pomușoare mari, negre, lucioase, care rodesc abundent. Dacă la prima gustare par a fi acrișoare, după o zi de păstrare pomușoarele capătă un gust mai dulciu și mai aromat.

Plantația este asigurată cu un sistem de irigare performant, apa provenind de la o sursă arteziană din apropiere. Tinerii evită utilizarea oricăror erbicide sau pesticide pentru a oferi un produs natural și ecologic curat. În calitate de îngrășământ sunt folosite deșeurile de la vite, iar în lupta cu dăunătorii, Gheorghe Bubucea a încercat să utilizeze o soluție de apă cu usturoi, care are proprietatea de a îndepărta insectele nedorite.

Tinerii ne-au mărturisit că cea mai mare problemă cu care se confruntă este lipsa de informație cu privire la gestionarea unei plantații de coacăz. Nu există organizații de stat sau centre de consultanță care ar oferi recomandări concrete și ar consulta fermierii cu privire la înființarea plantațiilor de coacăz. În rezultat, ca și în cazul familiei Bubucea, cei ce se implică în acest domeniu sunt nevoiți să studieze totul pe cont propriu.

Pentru culegerea roadei tinerii nu angajează oameni. Ei sunt ajutați de rude și prieteni, pe zi reușind să culeagă 50-60 de kg. Coacăza Titania este culeasă, de obicei, pe parcursul lunii iunie. Pomușoarele sunt vândute către piețele agricole din Hâncești și Chișinău.

Gheorghe și Tatiana Bubucea își doresc să-și mărească afacerea agricolă. Deja au plantat o livadă de pruni, iar în viitor planifică să crească căpșune și mure.