CE banner 1160x100 NEW

smesitelConsumul iraţional de apă a provocat un conflict în satul Sculeni, raionul Ungheni.

Timp de mai multe săptămâni, aproape jumătate din localnici au rămas fără apă potabilă, din cauza mai multor gospodării, amplasate în partea de jos a satului, care foloseau în exces apa pentru irigare.

În aceste condiţii, apeductul conectat la cele cinci fântâni arteziene nu avea suficientă putere pentru a pompa apa în casele situate la o altitudine mai înaltă. Pentru a ameliora situaţia, autorităţile locale au recurs la strategia: consumi mai mult, plăteşti mai mult.

Astfel, pe timp de vară, gospodăriile care vor folosi mai mult de 12 tone de apă vor achita 70 de lei pentru fiecare metru cub.

"La noi apeductul este pentru consum şi nicidecum pentru irigaţie. În cazul când în primăvara 2019 nu vom avea perioade de secetă, noi vom continua să livrăm apa la preţul vechi, la 10 lei m/c", a spus  primarul comunei Sculeni, Ungheni, Vasile Casian.

Aproape o lună, pe timp de arşiţă, mulţi gospodari şi reprezentanţi ai instituţiilor publice cărau apa de la cişmele, iar unii s-au văzut nevoiţi să-şi sape fântâni în curţi.

"Eu consum pe lună 2-3 m/c, cu restul apei care ud, o am din fântână, pun pompa şi pompează cât îmi trebuie mie."

"Foarte bine a făcut căci era lume care uda zi şi noapte, dar noi nu facem treaba asta că nu ne ajungea apă nouă şi noi facem economie. "

"A fost cam dură treaba, nu mai vorbim de chestii că avem beneficiari care trebuiesc spalaţi practic de 2-3 ori pe zi", a spus managerul azilului de bătrâni din Sculeni, Nicolai Leucă.

Decizia autorităţilor locale mai stabileşte că pentru un consum de până la şapte metri cubi de apă tariful va fi de zece lei, iar până la 12 tone - 20 de lei.

Hotărârea i-a nemulţumit pe localnicii care au ferme sau grădini mai mari.

"Noi avem animale, avem vaci, avem oi şi noi consumăm nu numai vara, dar şi iarna consumăm. Eu nu înţeleg de unde a luat el preţul asta de 70 de lei de cub. Asta-i dibilism! Eu nu achit, nu achit", a spus o locuitoare a comunei Sculeni, Ungheni, Tamara Mihai.

"Noi apa o consumăm la tot la spălat, la mâncare, la băut. Nu-i chiar bine, dar în orice caz, asta este."

"Nu prea este bine pentru că când o realizat acest proiect de la început, nu era vorba să se va scumpi pe vară. Eu cred că trebuia de la început să socoată că satul este mare."

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Tudor Copaci, susţine că autorităţile locale din Sculeni nu sunt obligate să raporteze modificările efectuate odată ce decizia a fost luată de consiliul local.

La sistemul de aprovizionare cu apă din Sculeni sunt conectate peste 700 de gospodării. Apeductul a fost dat în exploatare acum șapte ani datorită unor donatori străini.

publika.md

f3ec62b30865fb19d5dc09e013bd146fPneurile comercializate în Republica Moldova vor avea pe banda de rulare o etichetă pe care va fi indicată clasa de eficiență a consumului de combustibil, clasa de zgomot exterior și clasa de aderență pe teren umed. Acest lucru este stipulat în Regulamentul cu privire la etichetarea pneurilor, aprobat astăzi de Cabinetul de miniștri, informează MOLDPRES.

Obiectivul Regulamentului este de a creşte siguranţa şi eficienţa economică şi ecologică a sectorului transporturilor rutier prin promovarea pneurilor eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil, sigure şi cu niveluri scăzute de zgomot.

Potrivit estimărilor experților, trecerea autoturismelor înmatriculate în Republica Moldova de la anvelope de clasă inferioară (D, E, F, G) la unele de clase mai eficiente (A, B, C), în condiţiile unei distanţe parcurse de 10 mii km anual, ar genera economii de combustibil de aproximativ 5,4 mii tone pe an sau de peste 86 milioane lei anual. Mai mult ca atât, economiile de combustibil menţionate ar reduce volumul emisiilor de C02 cu peste 13500 tone.

Regulamentul va intra în vigoare la 6 luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial.

dons col3Subiectul a fost discutat la şedinţa Comisiei agricultură și industrie alimentară, care a exercitat control parlamentar asupra implementării Legii privind grupurile de producători agricoli și asociațiile acestora.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului au menționat că, din momentul intrării în vigoare a Legii, au fost înregistrate 50 de grupuri de producători în sectorul horticol. Totodată, Comisia de Evaluare și Selecție a Ministerului a aprobat 44 din 47 dosare de aplicare depuse de grupurile de producători în cadrul programului de granturi investiţionale. Pe parcursul anului 2017 au fost debursate granturi în valoare de 1 889 608 USD către 6 Parteneriate Productive.
În primul trimestru al anului 2018, au fost aprobate 4 dosare de aplicare la programul de granturi, valoarea granturilor aprobate constituind 1 122 000 USD. 29 grupuri de producători din cele 33 active au primit avize de recunoaștere din partea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, fapt ce le-a permis să beneficieze de suport financiar din partea statului. Cumulativ, de la începutul demarării proiectului, au fost debursate resurse de grant în valoare de - 8 746 787,16 dolari SUA pentru 33 de grupuri de producători, care reprezintă 17 raioane ale Republicii Moldova.
Potrivit raportorului, grupurile de producători prelucrează în total peste 2 000 ha de terenuri și au investit în dezvoltarea infrastructurii frigorifice, a uscătoriilor cu linii de procesare a prunelor, linii de sortare, echipament specializat pentru procesarea alunelor şi migdalelor, precum și o linie de confecționare a lăzilor de carton.
Totodată, Ministerul lucrează împreună cu experții Proiectului Agricultură Competitivă în Moldova în vederea modificării şi îmbunătăţirii Legii nr. 312 privind grupurile de producători şi asociaţiile acestora, care, în scurt timp, va fi plasat pe pagina web a Ministerului, în vederea inițierii consultărilor publice cu societatea civilă. La rândul lor, reprezentanții AIPA au precizat că au fost elaborate o serie de documente destinate investițiilor în agricultură.

ministrii j0a2239 1La patru an de la semnarea acordului de asociere, Republica Moldova trebuie să treacă la un proces de industrializare a ţării, "fiindcă trebuie să recunoaştem că noi am pierdut industria, acea pe care o cunoaştem din Uniunea Sovietică." Această declaraţie îi aparţine ex-ministrului pe Economiei, Octavian Calmîc, actualul consilier economic al premierului Pavel Filip, invitat în cadrul emisiunii Punctul pe AZi.

„Avem progrese, dar ne dorim să trecem la un proces de industrializare a ţării, trebuie să recunoaştem că noi am pierdut industria, acea pe care o cunoaştem din Uniunea Sovietică, trebuie să industrializăm ţara, pe noi principii, pe cele capitaliste”, susţine Calmîc.
 
Acesta a mai adăugat că fără o schimbare de mentalitate, fără o atragere a investiţiilor străine noi nu o să putem trece pe un alt principiu de dezvoltare. „Până la urmă acest acord de asociere cu UE este un instrument în asigurarea unei dezvoltări durabile a Republicii Moldova şi nicidecum un proces în sine de dezvoltare. Noi trebuie să facem reforme.”
 

Un alt invitat al emisiunii, Viorel Chivriga, expert economic, IDIS Viitorul a declarat că proiectele care sunt implementate în Republica Moldova au menirea să schimbe situaţia pe diferite domenii. „UE este principalul partener, iar proiectele sunt foarte bune prin aceea că ele mişcă schimbările în mediu rural în rândul antreprenorilor, pe plan regional şi ajută enorm ca această agendă de realizare de implementare a acordului să  devină rezultativă.”

32910921 1886998824683628 4210545015102898176 nElectrobuzul fabricat în Belarus și testat timp de o lună în Chișinău se întoarce în „țara natală”. Exemplarul, care circula de la Parcul „Alunelul” până la Gara Feroviară, nu este rentabil în condițiile Capitalei, ne-a spus directorul Regiei Transport Electric Chișinău, Dorin Ciornîi. Tot el a adăugat că anul viitor în Chișinu va fi ansamblat un alt electrobuz, care va corespunde cerințelor traficului din oraș. Ciornîi își motivează afirmația prin existența unei înțelegeri cu uzina producătoare din Belarus și a Acordului interguvernamental dintre Republica Moldova și Belarus.

Luni, stația de alimentare a electrobuzului de lângă parcul „Alunelul” din sectorul Buiucani a fost demontată.

„O stație de alimentare costă 145.000 de euro”

„Electrobuzul ne-a fost propus cu titlu de experiment timp de o lună pentru a fi exploatat în mun. Chișinău. Perioada a expirat și uzina producătoare din Belarus l-a luat înapoi.

Electrobuzul este articulat pentru mun. Chișinău și este mai dificil de exploatat, având o autonomie de doar 12 kilometri. La noi rutele sunt mult mai lungi și este nevoie de mai multe stații de alimentare. O stație de alimentare costă 145.000 de euro. Nu este rentabil”, ne-a dezvăluit șeful RTEC motivele pentru care a renunțat la electrobuz.

În 2019 vom avea primul electrobuz ansamblat în Chișinău

„Noi conlucrăm în continuare cu uzina producătoare. Le propunem să îmbunătățească caracteristicile tehnice, ceea ce ține de autonomie, prezența aparatului de aer condiționat și anumite piese. Noi am pregătit un act unde am menționat viziunea noastră despre cum trebuie să fie electrobuzul pentru a fi exploatat în mun. Chișinău. Avem semnat un acord, până în 2019 trebuie să ansamblăm un electrobuz la Chișinău. Acel electrobuz va corespunde cerințelor de care avem nevoie. Asta e stipulat și în Acordul interguvernamentul cu Republica Belarus”, a mai spus Ciornîi, adăugând că dacă experiența primului electrobuz ansamblat în Chișinău va fi una reușită, vor urma și alte unități „fără fire”.

Capacitatea electrobuzului testat în Chișinău în perioada mai-iunie a fost de 168 de pasageri.

2ee0e8b928d39ef2daf9f8300c2d0257Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice care obțin venturi din darea în chirie a bunurilor imobiliare. În perioada ianuarie - mai 2018 SFS a realizat diverse activități pentru sporirea randamentului în acest segment al administrării fiscale, comunică mybusiness.md referitor la SFS.

Astfel, Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat în acest interval de timp o campanie de informare a cetățenilor cu privire la prevederile legislației în vigoare în partea ce ține de darea în chirie/locațiune/arendă a bunurilor imobile, plasând 3.286 de pliante informative în locuri publice, instituții de stat, sedii ale Direcțiilor de deservire fiscală.

De asemenea, în cadrul acțiunilor realizate de autoritatea fiscală națională, au fost identificate 1.975 de persoane fizice proprietari care transmit în chirie bunuri imobile și au fost demarate  acțiuni de conformare față de ele.

În urma controalelor efectuate la persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile, au fost calculate suplimentar la buget plăți de bază – 341,4 mii lei, penalități – 38,5 mii lei și amenzi în sumă de 13,5 mii lei.

Drept rezultat al acțiunilor întreprinse, în perioada ianuarie - mai 2018 s-a constat înregistrarea a 3.750 de contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile de către persoane fizice.

Reiterăm că persoanele fizice care dau în chirie bunuri imobile urmează să se conformeze legislației și să achite impozitul în mărime de 7 la sută din veniturile obținute. Impozitul se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans, în orice bancă comercială sau oficiu poștal al Republicii Moldova.

Persoanele fizice care nu își onorează obligațiile corespunzătoare, riscă amenzi și sancțiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.
15206 768x576Transportatorii moldoveni, care merg în Bulgaria, vor putea tranzita România fără a avea nevoie de autorizații speciale în acest sens, comunică mybusiness.md referitor la serviciu de presa al MEI.
Decizia a fost luată în cadrul ședinței Comisie mixte moldo-române, care se desfășoară în perioada 26-27 iunie, la București. Delegația Republicii Moldova este condusă de Secretarul de Stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Serghei Bucataru, iar delegația României – de directorul Direcției Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor, Corneliu-Ioan Dimitriu. În cadrul ședințelor comisiei sunt abordate subiecte ce țin de îmbunătățirea calității transportului rutier internațional și soluționarea dificultăților din domeniu.

Serghei Bucataru, a menționat că, Comisia mixtă rutieră este o oportunitate de a promova și intensifica relațiile în domeniul transportului rutier internațional de marfă și de persoane dintre Republica Moldova și România în interesul operatorilor de transport. Potrivit secretarului de stat, Comisia mixtă analizează modul în care se desfășoară transportul rutier internațional și dificultățile care au apărut în cooperarea bilaterală. De asemenea,  membrii Comisiei au ca scop identificarea soluțiilor pentru rezolvarea acestor dificultăți, în interesul operatorilor de transport din România și Republica Moldova.

Pe ordinea de zi a ședinței au fost incluse mai multe subiecte cu privire la  transportul rutier de marfă şi transportul de persoane, printre care problema taxelor pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, care a fost introdusă pe teritoriul Republicii Moldova din februarie 2018, reglementarea serviciilor de transport rutier de marfă dintre Romania şi Republica Moldova, timpul îndelungat al staționării camioanelor la punctele de trecere a frontierei de stat, precum și autorizarea serviciilor regulate de transport persoane.

57692f4db1087Î.S. Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor, S.A. Metalferos și Î.S. Fintehinform sunt întreprinderile de stat din Moldova cu cea mai bună performanță financiară​. La polul opus se situează I.S Air Moldova și S.A Moldovagaz.

Aceasta este concluzia experților de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, care a stabilit clasamentul sustenabilității financiare a întreprinderilor de stat.

Pentru calcularea indicatorului de sustenabilitate financiară a fost analizată situația financiară a celor mai mari 50 de întreprinderi de stat din Moldova în perioada 2015 și 2016 cu active și capital social mai mare de un milion de lei. Întreprinderile de stat au fost evaluate în baza a patru criterii: lichiditatea întreprinderii, profitabilitatea, rata de îndatorare și performanța activității.

Astfel, la capitolul stabilitate financiară stau cel mai bine întreprinderile care prestează servicii administrative populației. În timp de Î.S. Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar excelează la capitolul profitabilitate, cu un scor de 9,4 din 10, activitatea S.A. Metalferos se remarcă printr-un nivel înalt al lichidității, cu un punctaj de 9,8 și vânzări de peste 1 miliard de lei, iar Î.S. Fintehinform – cu o rată mică de îndatorare.

La coada clasamentului se află companiile care livrează resurse energetice și care administrează infrastructură, ce pot fi declarate în prag de faliment din punctul de vedere al stabilității financiare. Acestea au un scor mai mic de 3.

„Analizând clasamentul întreprinderilor de stat după performanța financiară, observăm că unele au o performanță înaltă nu neapărat pentru că sunt bune, dar pentru că sunt protejate de legislație, iar alte întreprinderi au o performanță mai slabă deoarece sunt dintr-un sector unde reglementarea este foarte proastă. Și atunci cetățeanul va trebui să înțeleagă de ce o întreprindere de stat este în topul celor mai durabile financiar – fie că are un management bun, că există performanță sau avem o legislație vicioasă care o protejează față de concurență. Avem întreprinderi de stat care influențează clasa politică și întreprinderi care se apără cu secretul comercial, dar informația de interes public trebuie oferită tuturor”, consideră expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță.

Deși au cele mai mari active și o importanță semnificativă pentru dezvoltarea țării, aceste întreprinderi de stat au cel mai mic scor și o durabilitate financiară slabă.

Este vorba în special de Air Moldova, Moldovagaz, Administrația de Stat a Drumurilor sau Calea Ferată. Air Moldova, Termoelectrica și S.A. Reţelele Electrice de Distribuţie Nord Vest sunt și în topul companiilor cu cele mai mari pierderi înregistrate în anul 2016.

Prin urmare, principalul operator aerian gestionat de către stat a contabilizat pierderi de 227 milioane de lei în anul 2016 față de un profit de 1,1 milioane de lei profit în 2015. Termoelectrica și-a redus pierderile cu 80% la 72 milioane de lei, iar Reţelele Electrice de Distribuţie Nord Vest și-a crescut pierderile cu peste 15 ori, la 62 milioane de lei.

De asemenea, doar 66% din întreprinderile analizate au prezentat pe pagina web situațiile financiare și doar 10% au prezentat raportul de audit.

Întreprinderile cu cele mai mari câștiguri în anul 2016 sunt Moldovagaz – 262 milioane de lei, Moldtelecom – 103 milioane de lei și Metalferos cu un profit de 41,3 milioane de lei. De asemenea, doar 66% din întreprinderile analizate au prezentat pe pagina web situațiile financiare și doar 10% au prezentat raportul de audit.

Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în Moldova activează 1 572 întreprinderi de stat și municipale, și 4 483 societăți pe acțiuni, unde, în mai puțin de 5% din aceste societăți, statul deține o cotă parte. Venitul din vânzări al acestor întreprinderi a reprezentat în anul 2016 aproximativ 20% din vânzările totale ale agenților economici din țară.

moldova.org

36199794 1859939357395410 3930951109513838592 nPrimul  târg agro-gastronomic SUMMER BERRY FAIR, din acest an, a avut  loc pe 24 iunie. La eveniment au participat 12 agricultori din 11 raioanele ale țării, inclusiv din stânga Nistrului: Edineț, Râșcani, Orhei, Telenești, Bălți, Ialoveni, Glodeni, Strășeni, Dondușeni, Nisporeni și Chițcani. Toți sunt membri ai Asociației Pomușoarele Moldovei. Aceștia au avut tarabe personalizate pe care a fost  indicată localitatea de unde sunt aduse fructele. Astfel vizitatorii au făcut cunoștință cu  cele mai importante zone în care sunt cultivate plantațiile de pomușoare.

Vedetele acestei ediții SUMMER BERRY FAIR, au fost zmeura și murele, însă vizitatorii au mai putut cumpăra afine, coacăză, agrișe și căpșuni!

Cei mai iscusiți patiseri de la Festivalul Mai Dulce din acest an, au venit cu peste 40 de kilograme de deserturi cu pomușoare:  mousse-uri, tarte, smothie-uri și alte bunătăți.
 La Teatrul Gastronomic de la SUMMER BERRY FAIR, Irina Urescu, Ana Startulat, Irina Cazacu și Diana Ceachir, au dat lecții de gătiti deserturi din pomușoare. Totodată, partenerii noștri de la DR OETKER au preparat dulceață din pomușoare, chiar în fața vizitatorilor, iar aceștia au putut să o guste gratuit!
La eveniment au participat peste 3000 de vizitatori.

În Republica Moldova cresc peste 12 tipuri de pomușoare, cultivate de peste 700 de producători locali. Următorul târg va avea loc pe 22 iulie, în Parcul Catedralei.
Anul trecut, Summer Berry Fair a fost organizat pentru prima dată. În cadrul celor 3 ediții,  au participat aproape 40 de agricultori din toată țara, care au vândut peste 3 tone de pomușoare locale.  

Un eveniment Klumea organizat pentru Asociația "Pomușoarele Moldovei", susținut de USAID, HEKS, CCA și Uniunea Europeană.

comertbankComitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis aplicarea sancțiunii cu amendă față de B.C. „COMERȚBANK” S.A. și față de membrii Comitetului de conducere ai B.C. „COMERȚBANK” S.A., aflați în funcție în perioada supusă controlului, în sumă de 1 700 000.00 lei și, respectiv, în sumă de 551 602.42 lei, comunică mybusiness.md referitor la bnm.md.

De asemenea, s-a decis aplicarea sancțiunii sub formă de avertisment față de membrii Consiliului B.C. „COMERȚBANK” S.A., aflați în funcție în perioada supusă controlului.

Decizia a fost luată ca rezultat al controlului complex pe teren efectuat la această bancă, în cadrul căruia au fost constatate unele încălcări ale Legii instituțiilor financiare, actelor normative ale BNM și Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

În special, banca nu a respectat unele cerințe ale legislației cu privire la componența consiliului, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, cerințele prudențiale referitoare la activitatea de creditare, concentrarea riscurilor (expunerile), efectuarea tranzacțiilor cu persoanele afiliate băncii, sistemele de control intern, cadrul de administrare etc.

Informații mai detaliate cu privire la decizia de aplicare a sancțiunilor, stadiul contestării și rezultatul acesteia vedeți în tabelul „Sancțiunile aplicate de Banca Națională a Moldovei în temeiul Legii privind activitatea băncilor”.

Mybusiness.md