Un centru comercial de tip nou

La Chișinău se deschide un centru comercial de tip „Totul pentru casă și grădină”, nou pentru țara noastră
Hypermarketuri, care lucrează cu produse ”Totul pentru casă și grădină” și materiale de finisaj, sunt foarte răspândite în Europa și alte țări ale lumii. Acestea oferă o serie de avantaje, comparativ cu magazine de tip ”monovolum”, construite sub formă de hangar cu zona unică pentru comercializarea produselor.
Ce nou aduce Centru comercial Construct Depo?
Pentru consumatori:
În primul rînd, centrul oferă o gamă largă de produse și deservirea calitativă. Construct Depo este alcătuit din 5 000 de metri pătrați de buticuri. În fiecare lucrează vînzători special instruiți, care pot să răspundă la toate întrebările consumatorului. Acesta nu va mai fi nevoit să caute ”consultanți”, care într-un magazin de materiale de construcții lucrează o zi în secția de produse electronice, iar în alta – consultă în privința vopselelor sau amestecurilor de finisaj.
În al doilea rând, este vorba de amplasare. Centrul comercial Construct Depo poate fi găsit la ieșire din capitală, pe șoseaua Balcani. În drum spre Construct Depo consumatorii vor putea să evite străzile aglomerate ale Chișinăului, ocolindu-le prin sectorul Buiucani sau Durlești. Iar locuitorii din regiuni, pentru a-și procura cele necesare pentru reparația sau decorarea casei, apartamentului sau vilei, nici nu vor mai fi nevoiți să intre în oraș.
În fața Centrului comercial a fost construită parcare cu o capacitate de peste 300 de locuri.
Iar cei, care preferă transportul public, pot să ajungă până la Construct Depo cu rutiera 129. Stația ei terminus a fost deja mutată acolo.
În al treilea rând, Construct Depo este un centru comercial, unde poți să faci cumărături împreună cu toată familia. Aici mai mult de 1000 m.p. au fost alocați pentru spații de interes public: bancă, farmacie, reprezentantul operatorului de telefonie mobilă. La fel, se planifică construcția supermarketului, food court-ului și locurilor de odihnă. Aici puteți veni pe întreaga zi, nu veți avea timp să vă plictisiți.
Pentru antreprenori:
Centrul comercial Construct Depo este orientat spre colaborare, proeminent, cu antreprenorii din domeniul afacerilor mici și mijlocii.
După cum a fost menționat mai sus, în țările dezvoltate au fost găsite soluții pentru întreprinderile mici și mijlocii, ca acestea să poată concura pe picior de egalitate cu rețele comerciale transnaționale.
Afacerile mici asigură consumatorii cu un sortiment mai larg de produse și o deservire mai calitativă. Însă micile întreprinderi, producători sau importatori nu au posibilitate financiară să-și deschidă un magazin în locuri aglomerate. La fel, ei nu sunt în stare să desfășoare o campanie de publicitate pe scară largă, etc. Toate acestea au fost deja testate de producătorii autohtoni de haine, încălțăminte, accesorii și alte produse similare, care arendează și răscumpără buticurile în centre comerciale de mai bine de 20 de ani. Acum a sosit timpul pentru produse de tip ”Totul pentru casă și grădină”, inclusiv pentru design interior și altele.
Astfel, pentru a oferi un mediu confortabil și eficient, a fost creată o companie de administrare unificată, care pune la dispoziție următoarele:
- O platformă Web cu oportunități largi pentru atragerea clienților;
- Întreținerea și deservirea tehnică a obiectului;
- Organizarea iarmarocurilor și evenimentelor de sezon sau de sărbători;
- Promovarea profesională a întregului obiect prin platforme de publicitate eficiente, inclusiv publicitatea outdoor, televiziune și internet.
Fiecare încăpere comercială dispune de o intrare separată; se permite organizarea liberă a spațiului; există posibilitatea combinării a câtorva încăperi, vitrinelor și multe altele.
Recent Republica Moldova a fost bulversată de posibilitatea apariției pe piață a rețelei mari de hypermarketuri de construcții din România Dedeman. Sortimentul magazinelor acestei rețele este mult mai larg, comparativ cu marketuri de construcții standarde pentru țara noastră. Totuși, ieșirea companiei pe piață a fost stopată, și anume din cauza alegerii greșite a locului amplasării hypermarketului - în centrul orașului.
Pe de altă parte, cei, care consideră că Dedeman (Praktiker sau altă rețea analogică) vor vinde produse la prețuri ”extrem de scăzute”, greșesc.
Acest lucru este imposibil: prețurile direct depind de dimensiunile pieței, puterea de cumpărare a populației, sistemul de taxe și impozite. De aceea, în METRO (venirea căruia, după cum afirmau scepticii, amenința ruinarea rețeleie de retail din Moldova) din Germania prețurile sunt mult mai joase comparativ cu cele din România. Iar în România produsele din hypermarket sunt mai ieftine, comparativ cu cele din Moldova.
În aceste condiții supraviețuiesc doar cei, care pot contracara puterea financiară a rețelelor internaționale prin solidaritate și coeziune. Toate acestea oferă clienților săi Centrul comercial Construct Depo.
De la începutul anului au fost exportate peste 4 mii de tone de miez de nucă
În perioada 1 ianuarie-15 martie 2018, Republica Moldova a exportat peste patru mii de tone de miez de nucă, în valoarea de peste 520 de milioane de lei. Cantitatea exportată de la începutul anului reprezintă o creștere cu 26%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, în prezent peste 90 de tone de miez de nucă sunt recunoscute în calitate de corp delict în cadrul unor cauze penale. Datele au fost prezentate la ședința de din 16 martie a Parlamentului, la „Ora Guvernului” de către conducerea Serviciului Vamal, după ce deputatul socialist, Oleg Lipskii, a adresat o întrebare cu privire la blocarea exportului de miez de nucă, transmite IPN.
Parlamentarul PSRM a declarat că are o adresare semnată de către reprezentanţii a nouă companii exportatoare de miez de nucă care semnalează că se confruntă cu probleme la export.
Potrivit statisticilor vamale, în domeniul exportului de nucă activează în jur de 20-25 de companii. Vicedirectorul Serviciului Vamal, Grigore Ionițov, a declarat că din numărul total, niciunui agent economic nu i-a fost blocată activitatea, ci în cazul unor neconformități, s-a refuzat o anumită tranzacție. Or, companiilor căror li s-a refuzat o tranzacție, au venit în perioada imediat următoare cu alte cereri de solicitare a certificatului de origine preferențială la exportul mărfurilor. Vicedirectorul a dat asigurări că toate companiile care respectă norma legală şi normele internaționale, la care Republica Moldova este parte, nu se confruntă cu restricții la export.
Grigore Ionițov a menţionat că pe parcursul anilor 2016-2018, Serviciul a recepționat mai multe cereri din partea organelor vamale din Franța, Italia, Austria, Marea Britanie, Turcia, Belgia, în vederea verificării ulterioare a certificatelor de origine preferențială, eliberate de către Vamă pentru exportul de nuci. Astfel, în cadrul verificărilor suplimentare a documentelor justificative, care au stat la baza eliberării certificatelor, au fost identificate numeroase riscuri.
Printre riscuri se numără figurarea persoanelor decedate sau aflate peste hotare la momentul perfectării actelor de achiziții. Totodată, s-a depistat că în unele acte de achiziții figurau minori sau persoane care nu confirmă participarea la tranzacția de vânzare-cumpărare. Potrivit lui Grigore Ionițov, după ce s-a verificat legalitatea mai multor acte, s-au confirmat majoritatea riscurilor şi anume trecerea mărfurilor cu folosirea frauduloasă a actelor vamale.
În aceeași perioadă, 2016-2018, Serviciul Vamal a documentat cazuri de contrabandă cu miez de nucă din Ucraina, unde miezul este mai ieftin, adus în Republica Moldova prin zona verde şi pe segmentul transnistrean. Aceste mărfuri urmau să ajungă pe piața europeană cu originea Republica Moldova. Potrivit conducerii Serviciului Vamal, atâta timp cât prețurile la miez în țara vecină sunt mai mici, există tentația de a-l aduce în ţară prin contrabandă, iar apoi să fie obținut certificatul de origine şi exportat pe piața europeană ca produs moldovenesc.
ipn.md
Compania care a angajat 160 de milioane de oameni să lucreze pe gratis
Datele din spatele melodiilor de pe serviciul de streaming Spotify, o colecţie de detalii organizatorice precum drepturi, nume de piese, tag-uri, link-uri etc, nu sunt un model de organizare. Din cauza asta compania a dus mai multe bătălii juridice. În unele cazuri lipsesc drepturile de redifuzare, iar în altele apar melodii fără licenţă sau autorii nu primesc banii pentru munca lor, potrivit Qz.
Serviciul muzical de streaming are o vechime de 10 ani şi Spotify se pregăteşte de listarea la bursă de aceea trebuie să-şi rezolve aceste probleme. Compania a găsit o metodă inedită de a face asta. Le-a cerut celor 160 de milioane de utilizatori să facă anumite editări asupra datelor printr-un feature numit “line-in”. “Sperăm să înţelegem mai bine ascultătorii de Spotify ca apoi noi să îmbunătăţim experienţa de utilizare atât pentru ascultători, cât şi pentru artişti”, a scris compania la debutul line-in.
Utilizatorii Spotify, fie cei 71 de milioane de utilizatori plătiţi sau ceilalţi 88 de milioane de utilizatori care ascultă gratuit, au un interes în a se asigura că datele de pe platformă sunt exacte şi actualizate. În schib, compania primeşte muncă gratuită de la clienţii interesaţi să ajute firma.
Utilizatorii pot vedea o opţiune numită “suggest an edit” lângă fiecare melodie şi album, iar acolo pot face recomandări de categorii, tag-uri, genuri muzicale, dar şi starea de spirit pe care o induce melodia. Nu este clar cum compania va tria toate aceste informaţii, dar un reprezentant Spotify a declart pentru Quartz că firma are un departament dedicat conţinutului ce se va ocupa de aceste sugestii de la utilizatori.
money.ro
Compania Kroll, care a investigat furtul miliardului din RM, vîndută
Compania americană Kroll, care timp de trei ani a investigat jaful bancar din Republica Moldova, este vîndută. Cumpărătorul este o altă firmă din Statele Unite, Duff & Phelps, specializată în evaluarea finanţelor corporative.
Suma tranzacţiei n-a fost dezvăluită, dar se aşteaptă ca procesul să se încheie pînă la mijlocul acestui an. UBS Investment Bank şi Goldman Sachs au fost consilierii companiei Duff & Phelps şi i-au oferit finanţare pentru a realiza tranzacţia. Achiziţia firmei Kroll îi va permite să se extindă în Europa şi America Latină.
Organizaţia combinată va avea aproape 3.500 de angajaţi în 28 de ţări.
Precizăm că raportul final Kroll privind jaful bancar urma să fie transmis săptămîna aceasta anchetatorilor din Republica Moldova. Deşi ne apropiem de sfîrşitul săptămînii, responsabilii de la Banca Naţională n-au putut să ne informeze dacă acest lucru s-a întîmplat sau nu.
noi.md
Foto: rtr.md
„Eu încă sunt într-o stare de șoc”. Jennifer Lopez urmează să poarte accesoriile unei designere din Moldova

Designera din Moldova, Lilia Caraush a primit un mesaj de la Mariel Haenn, stilista renumitei cântărețe și actriţe Jennifer Lopez, - comunică diez.md.
În mesaj stilista vedetei a solicitat câteva accesorii pe care Jennifer Lopez urmează să le poarte pe 26 martie, la un concert și la filmarea noului videoclip.
„Astăzi mi s-a tăiat respirația când am primit acest mesaj.. și da !!! E totul confirmat pe 26 martie chiar de ziua mea Jlo va purta accesoriile mele la un concert și în filmarea noului sau videoclip. Eu încă sunt într-o stare de șoc și nu îmi vine a crede .. Yuhuuuuuuu”, scrie designera pe pagina sa de Instagram.


Sistemul financiar La Punct. De ce este important să cunoaștem proprietarii băncilor?
Orice persoană la un moment dat are nevoie de o bancă, fie că e vorba de un credit, un depozit, un cont salarial sau o plată la ghișeu. Cu toate acestea nu toți înțelegem cum funcționează o bancă și care este rolul acesteia în cadrul sistemului financiar. Anume funcțiile de bază confirmă rolul crucial al băncilor într-o societate modernă, acestea fiind instituțiile care mobilizează banii disponibili pentru moment și finanțează afacerile private sau cheltuielile publice. De asemenea, dezvoltarea tehnologică completează rolul băncilor cu o altă funcție, cea de efectuare a plăților și a transferului de bani, operațiuni pe care fiecare din noi le facem aproape zilnic.
Prăbușirea Uniunii Sovietice și trecerea la un nou model economic bazat pe antreprenoriat și inițiativă privată a creat premisele apariției și dezvoltării unor bănci comerciale și în țara noastră. După mai bine de 25 de ani de la acel moment, sectorul bancar a devenit principalul pilon al pieței financiare naționale, înglobând circa 90% din activele pieței sau în jur de 75 mlrd. MDL. De asemenea, mărimea și importanța sectorului este redată și de nivelul acestuia comparativ cu economia națională, activele bancare reprezentând mai bine de 55% din PIB. Mai mult ca atât, băncile comerciale sunt și cel mai mare finanțator al economiei moldovenești cu un volum de aproximativ 34 mlrd. MDL credite acordate, mult peste capacitățile altor instituții din mediul financiar, cum ar fi companiile de micro-finanțare sau societățile de leasing, care împreună cumulează finanțare de aproximativ 5,5 mlrd. MDL.
Cu toate acestea sectorul bancar autohton nu a fost lipsit de vulnerabilități, dezvoltarea și potențialul acestuia fiind afectate de o serie de probleme sistemice. Management defectuos, transparență scăzută a acționarilor, credite acordate fraudulos și spălare de bani, sunt poate cele mai importante elemente care l-au adus în pragul colapsului în toamna anului 2014. Rezultatele ulterioare ale investigațiilor demonstrează că tot acestui mixt de elemente a fost susținut permanent de flagelul corupției, flagel care a afectat atât activitatea unor manageri bancari, cât și cea a unor înalți funcționari de stat sau persoane expuse politic.
De ce sectorul bancar autohton nu este o istorie de succes?
Deși teoretic predomină așa zișii investitori străini, mare parte din capitalul sectorului bancar s-a aflat mai mereu sub controlul unor persoane autohtone. Cu toate că cota investițiilor străine atinge o valoare de 81% din capitalul social al băncilor, investitorilor instituționali din mediul bancar străin le revine o cotă de piață de doar 25% după valoarea activelor. Această lipsă de claritate și transparență redusă a acționarilor a fost unul din elementele centrale care au generat degradarea situației financiare la mai multe bănci. Motivul acestei situații nu este unul nou și nici întâmplător, cele mai mari resurse de bani și cele mai importante fluxuri financiare ale țării fiind realizate anume prin băncile comerciale.
Profitabil, pe alocuri slab supravegheat și sigur din punct de vedere al banilor investiți, sectorul bancar moldovenesc a fost mereu ținta grupurilor de interese și a oamenilor cu bani, obiectivul principal fiind... de a face și mai mulți bani. Anume acest interes sporit a generat o luptă aprigă pentru acțiunile băncilor, acele hârtii de valoare care determină în final cota de proprietate și pe cea de vot în cadrul unei societăți pe acțiuni. Lupta s-a derulat pe mai multe fronturi și pe parcursul mai multor ani, indiferent de regimurile și partidele aflate la guvernare. Prin intermediul instituțiilor de stat sau prin tranzacții dubioase în privat, scopul a fost același – controlul asupra băncilor și asupra resurselor financiare prezente în interiorul țării. Apogeul a fost atins către sfârșitul anului 2014 când sectorul bancar național a trecut printr-un moment de criză sistemică, care prin amploarea rezultatelor a atras până și nedumerirea comunității internaționale. Fraude de proporții, prăbușirea și lichidarea a trei bănci, corupție la nivel înalt și mai ales suma colosală de bani publici necesară pentru stabilizarea situației rămân drept cele mai dure concluzii ale acestui trist episod din istoria țării.
expert-grup.org
O publicație din SUA recomandă tuturor să mănînce plăcinte moldovenești de Ziua Pi

Astăzi, 14 martie, este marcată Ziua Pi / π, în acest context publicația americană Boston Herald a făcut o listă cu plăcinte recomandate spre consum în această zi.
De ce plăcinte? Pentru că, termenul pentru plăcintă în varianta engleză este „pie” și azi sărbătorim Pi / π, v-ați prins, nu? Printre plăcintele recomandate se găsește și plăcinta tradițională moldovenească.
Mai exact, în această listă au fost incluse trei localuri din Boston, unde se poate comanda plăcintă.
„Ce modalitate mai bună de a sărbători Ziua pi poate fi decît felierea unei plăcintă (pie) gustoase? Deși, cel mai des în localuri găsim produse de patiserie dulci, noi am găsit și trei plăcinte savuroase (inclusiv o rețetă la domiciliu). Acestea reprezintă culturi diferite, gusturi diferite și pot fi găsite în diferite părți ale orașului (Boston) – plus un desert dulce de dimensiuni reduse, pentru a ține cont de acele zecimale suplimentare”, scrie bostonherald.com.
Plăcinta moldovenească este menționată prima în articol. Autorii spun că această gustare se găsește la majoritatea sărbătorilor. De asemenea, fac referință la localul deschis în Boston de către doi moldoveni, anume acolo poți găsi plăcinte moldovenești dacă te afli în orașul Boston. Restaurantul dat este singurul local autentic moldovenesc din regiune și servește drept un loc în care se adună conaționalii noștri stabiliți pe coasta de nord-est a Americii. Totuși, Artur și Sandra, proprietarii restaurantului, nu se limitează doar la publicul moldovean, ci planifică, foarte pozitiv, să cucerească și clientela americană pe care să-i surprindă cu tradițiile noastre.
Reamintim că, restaurantul „Moldova” din Boston a mai fost lăudat de publicația americană Harvard Magazine. Acesta, fiind clasificat drept un local cu bucate gustoase și foarte variate, care tinde să facă schimb de culturi și conține un decor autentic pe măsură.
Pe lîngă plăcinta moldovenească, în lista recomandărilor au fost incluse plăcintele australiene și grecești.
noi.md
Foto: Artur Andronic, fondatorul restaurantului "Moldova" (Boston, SUA)
Ponderea drumurilor din Moldova în stare foarte rea a crescut cu 4%

Ponderea drumurilor din Moldova în stare foarte rea a ajuns în anul 2017 la 12,4%, fiind cu 4% mai mult decât în 2016. Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta se menţionează în raportul preliminar de utilizare a mijloacelor fondului rutier pentru anul 2017, prezentat miercuri la şedinţa Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe.
Secretarul de stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Anatol Usatîi, a spus că problema constă în finanţarea insuficientă, deoarece din 1 mlrd. De lei, prevăzuţi în fondul rutier pentru anul trecut, circa 200 mil. lei au mers pentru achitarea datoriilor pentru anii precedenţi.
Potrivit raportului, în anul trecut a fost efectuat recensământul traficului rutier, precum şi lucrări la întreţinere periodică şi reparaţie curentă a drumurilor asfaltate. Au fost instalate 325 de indicatoare rutiere noi şi 3,9 km de parapet metalic, fiind desfăşurate reparaţii capitale a peste 55 km de drumuri publice şi construite şase poduri noi.
Lucrările de reabilitare a drumului naţional R1Chişinău-Ungheni-Sculeni vor fi finalizate în a doua jumătate a anului curent, iar reabilitarea drumului naţional R16 Bălţi - Făleşti - Sculeni, finanţat de creditele acordate de BERD, a înregistrat un progres de 25% din totalul lucrărilor.
Potrivit directorului general al Administraţiei de Stat a Drumurilor, Gheorghe Curmei, în ultima perioadă au fost reziliate şapte contracte de reabilitare a drumurilor din cauza lipsei ratei de progres, agenţii economici fiind penalizaţi, iar contractele urmând a fi relicitate. Autorităţile gestionează în prezent contracte de reabilitare a drumurilor în valoare totală de circa 200 mil. euro.
Lungimea totală a drumurilor publice, la situaţia din 1 ianuarie 2018, constituia 10 684 km. săptămâna trecută, Partidul Democrat şi-a asumat angajamentul de a repara în acest an 1200 km de drumuri. Mijloacele în acest sens nu vor fi alocate din bugetul de stat şi din fondul rutier.
infotag.md
Tinerii antreprenori de la sate vor putea obține granturi de până la 180 de mii de lei
Tinerii din Republica Moldova care vor să-și deschidă o afacere în mediul rural vor putea primi suport financiar nerambursabil aplicând la programul „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”. Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens, elaborat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii în colaborare cu Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, este supus dezbaterilor publice, transmite IPN.
Pentru a fi eligibili, tinerii trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, să fie cetățeni ai Republicii Moldova și să fi inițiat și să conducă o întreprindere nou-înregistrată.
Valoarea sprijinului financiar solicitat nu poate fi mai mare de 180 de mii lei sau 80% din costul total al proiectului. Compania beneficiară va veni și ea cu o contribuție financiară proprie de minimum 20% din suma proiectului investițional. Programului va fi de doi ani din momentul transferării totale a finanțării nerambursabile.
Pe durata de implementare a Programului se planifică finanțarea a 250 de afaceri a tinerilor întreprinzători, înrolarea a circa 600 de tineri în procesul de generare de idei inovatoare de afaceri din întreaga țară, dar și instruirea și asistarea în inițierea, dezvoltarea afacerilor inovatoare și elaborarea proiectelor investiționale a cel puțin 540 de tineri.
Pentru implementarea Programului este necesar un buget estimativ în mărime de 60 milioane de lei, surse financiare planificate în Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM) pentru anii 2018-2020.
ipn.md
Persoanele juridice şi fizice, care se ocupă de antreprenoriat, trebuie să depună pana pe 26 martie rapoartele privind veniturile pentru anul 2017
Şeful direcţiei impozitelor directe şi impozitare externă din cadrul Serviciului Fiscal, Olga Globan, a declarat, marţi, în cadrul unui briefing de presă că, persoanele juridice şi fizice, care se ocupă de antreprenoriat, activitate independentă sau profesională trebuie să depună la SFS o declaraţie pe veniturile obţinute anul trecut.
Termenul limită pentru depunerea declaraţiei şi rapoartelor este de 25 martie, însă, deoarece această dată cade în zi liberă, termenul se transferă pentru următoarea zi – 26 martie. În anul 2017, rata impozitului pe venit pentru persoanele fizice angajate în activități profesionale este de 18%, pentru persoanele care desfășoară activități independente - 1%. Persoanele juridice, în 2017, au fost impozitate cu o rată de 12%, gospodăriile țărănești - 7%, întreprinderile mici și mijlocii - 3%. Pentru aceste categorii de contribuabili, 26 martie, de asemenea, coincide cu termenul de plată a impozitului pe venit pentru trimestrul I 2018.
Olga Golban a remarcat faptul că anul trecut Ministerul Finanțelor a elaborat un raport separat pentru declararea veniturilor de către organizațiile non-profit, persoane fizice angajate în activități profesionale în sectorul justiției, și persoane fizice angajate în activități independente. Pentru a veni în întâmpinarea tuturor persoanelor juridice contribuabili, SFS extinde programul de lucru în zilele de 23 martie și 26 martie cu 2 ore și în week-end (24-25 martie) va lucra între orele 8:00 şi 15:00.
InfoMarket



