În perioada 15 - 17 iunie 2018, orașul Brașov din România va găzdui expoziția „Moldova Prezintă”, în cadrul căreia vor fi expuse produsele companiilor autohtone. Totodată, va avea loc un concert cu participarea interpreților din Moldova, o gală de modă și un for de afaceri.

Anunțul a fost făcut astăzi de către reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie. Potrivit acestora, 100 de corturi vor fi amenajate în Piața Sfatului din Brașov pe durata expoziției, susținută de consiliul județean și municipal din Brașov.

Agenții economici intersați să participe sunt invitați să vină la Camera de Comerț și Industrie din Chișinău până pe 10 mai pentru a depune cereri.

Anterior, expozițiile „Moldova Prezintă” au mai fost organizate în orașele Minsk, Varșovia și Ploiești.

Potrivit datelor statistice, anul trecut orașul Brașov a fost vizitat de circa 1 milion 200 de mii de turiști.

agora.md

Foto: Mybusiness.md, CalinStan.com

Dorinţa de a adăuga un strop de originalitate ţinutelor a inspirat-o pe Mihaela Dvornic, un tânăr designer de la noi, să creeze genţi din lemn.

Pasiunea pentru aceste accesorii mai puţin obişnuite a venit încă de pe băncile facultăţii. Atunci, Mihaela a confecţionat o geantă din lemn cu elemente din piele naturală.

"Am făcut-o pentru mine, pentru că eram pasionată de lemn şi pentru că am văzut câteva exemple pe internet şi am dorit să fac şi pentru mine, pentru că întradevăr era foarte deosebită", a spus designerul Mihaela Dvornic.

Doi ani mai târziu, în cadrul tezei sale de licenţă, a realizat o colecţie de haine pe care le-a asortat cu genţi din lemn.

"Pentru realizarea colecţiei m-a inspirat arhitectura tradiţională rurală, pentru colecţia respectivă am realizat şi gentuţe din lemn. Încercam să preiau elemente tradiţionale sau ornamente tradiţionale stilizându-le", a spus designerul Mihaela Dvornic.

Colecţia i-a adus tinerei mai multe distincţii, printre care premiul la concursul tinerilor designeri Art Podium din Chişinău.

"Am participat la Odesa Fashion Week, unde am obţinut titlul de cel mai bun tânăr designer vestimentar. Am participa la Roma Fashion Week unde a fost un concurs la care au participat foarte mulţi tineri designeri vestimentari, am fost în jur de 140 de designeri, din 30 de ţări", a spus designerul Mihaela Dvornic.

Gentuţele realizate de Mihaela Dvornic îşi găsesc loc în garderobele tinerelor care îşi doresc să iasă din anonimat. Preţul unui accesoriu începe de la 800 de lei şi variază în funcţie de complexitatea, dar şi de materialul din care este confecţionat.

publika.md

Un aparat de fotografiat marca Leica, produs în 1923, a fost scos la licitaţie, la Viena, pentru o sumă de pornire de 400.000 de euro şi a fost adjudecat, vineri, pentru 2,4 milioane de euro, scrie Mediafax.

Cumpărătorul, un colecţionar de origine asiatică, a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Piesa scoasă la licitaţie face parte dintr-un lot de 25 de prototipuri (dintre care doar trei mai sunt în starea originală) fabricate în anul 1923, cu doi ani înainte ca celebra marcă germană să-şi facă debutul pe piaţă.

Precedentul record pentru un aparat foto a fost stabilit în 2012, tot de un Leica fabricat în 1923, care a fost adjudecat cu 2,16 milioane de euro.

capital.ro

La Chișinău se deschide un centru comercial de tip „Totul pentru casă și grădină”, nou pentru țara noastră

Hypermarketuri, care lucrează cu produse ”Totul pentru casă și grădină” și materiale de finisaj, sunt foarte răspândite în Europa și alte țări ale lumii. Acestea oferă o serie de avantaje, comparativ cu magazine de tip ”monovolum”, construite sub formă de hangar cu zona unică pentru comercializarea produselor.

Ce nou aduce Centru comercial Construct Depo?

Pentru consumatori:

În primul rînd, centrul oferă o gamă largă de produse și deservirea calitativă. Construct Depo este alcătuit din 5 000 de metri pătrați de buticuri. În fiecare lucrează vînzători special instruiți, care pot să răspundă la toate întrebările consumatorului. Acesta nu va mai fi nevoit să caute ”consultanți”, care într-un magazin de materiale de construcții lucrează o zi în secția de produse electronice, iar în alta – consultă în privința vopselelor sau amestecurilor de finisaj.

În al doilea rând, este vorba de amplasare. Centrul comercial Construct Depo poate fi găsit la ieșire din capitală, pe șoseaua Balcani. În drum spre Construct Depo consumatorii vor putea să evite străzile aglomerate ale Chișinăului, ocolindu-le prin sectorul Buiucani sau Durlești. Iar locuitorii din regiuni, pentru a-și procura cele necesare pentru reparația sau decorarea casei, apartamentului sau vilei, nici nu vor mai fi nevoiți să intre în oraș.

În fața Centrului comercial a fost construită parcare cu o capacitate de peste 300 de locuri.

Iar cei, care preferă transportul public, pot să ajungă până la Construct Depo cu rutiera 129. Stația ei terminus a fost deja mutată acolo.

În al treilea rând, Construct Depo este un centru comercial, unde poți să faci cumărături împreună cu toată familia. Aici mai mult de 1000 m.p. au fost alocați pentru spații de interes public: bancă, farmacie, reprezentantul operatorului de telefonie mobilă. La fel, se planifică construcția supermarketului, food court-ului și locurilor de odihnă. Aici puteți veni pe întreaga zi, nu veți avea timp să vă plictisiți.  

Pentru antreprenori:

Centrul comercial Construct Depo este orientat spre colaborare, proeminent, cu antreprenorii din domeniul afacerilor mici și mijlocii.

După cum a fost menționat mai sus, în țările dezvoltate au fost găsite soluții pentru întreprinderile mici și mijlocii, ca acestea să poată concura pe picior de egalitate cu rețele comerciale transnaționale.

Afacerile mici asigură consumatorii cu un sortiment mai larg de produse și o deservire mai calitativă. Însă micile întreprinderi, producători sau importatori nu au posibilitate financiară să-și deschidă un magazin în locuri aglomerate. La fel, ei nu sunt în stare să desfășoare o campanie de publicitate pe scară largă, etc. Toate acestea au fost deja testate de producătorii autohtoni de haine, încălțăminte, accesorii și alte produse similare, care arendează și răscumpără buticurile în centre comerciale de mai bine de 20 de ani. Acum a sosit timpul pentru produse de tip ”Totul pentru casă și grădină”, inclusiv pentru design interior și altele.  

Astfel, pentru a oferi un mediu confortabil și eficient, a fost creată o companie de administrare unificată, care pune la dispoziție următoarele:  

- O platformă Web cu oportunități largi pentru atragerea clienților;

- Întreținerea și deservirea tehnică a obiectului;

- Organizarea iarmarocurilor și evenimentelor de sezon sau de sărbători;

- Promovarea profesională a întregului obiect prin platforme de publicitate eficiente, inclusiv publicitatea outdoor, televiziune și internet.

Fiecare încăpere comercială dispune de o intrare separată; se permite organizarea liberă a spațiului; există posibilitatea combinării a câtorva încăperi, vitrinelor și multe altele.

Recent Republica Moldova a fost bulversată de posibilitatea apariției pe piață a rețelei mari de hypermarketuri de construcții din România Dedeman. Sortimentul magazinelor acestei rețele este mult mai larg, comparativ cu marketuri de construcții standarde pentru țara noastră. Totuși, ieșirea companiei pe piață a fost stopată, și anume din cauza alegerii greșite a locului amplasării hypermarketului - în centrul orașului.

Pe de altă parte, cei, care consideră că Dedeman (Praktiker sau altă rețea analogică) vor vinde produse la prețuri ”extrem de scăzute”, greșesc.

Acest lucru este imposibil: prețurile direct depind de dimensiunile pieței, puterea de cumpărare a populației, sistemul de taxe și impozite. De aceea, în METRO (venirea căruia, după cum afirmau scepticii, amenința ruinarea rețeleie de retail din Moldova) din Germania prețurile sunt mult mai joase comparativ cu cele din România. Iar în România produsele din hypermarket sunt mai ieftine, comparativ cu cele din Moldova.  

În aceste condiții supraviețuiesc doar cei, care pot contracara puterea financiară a rețelelor internaționale prin solidaritate și coeziune. Toate acestea oferă clienților săi Centrul comercial Construct Depo.

constructdepo.md

În perioada 1 ianuarie-15 martie 2018, Republica Moldova a exportat peste patru mii de tone de miez de nucă, în valoarea de peste 520 de milioane de lei. Cantitatea exportată de la începutul anului reprezintă o creștere cu 26%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, în prezent peste 90 de tone de miez de nucă sunt recunoscute în calitate de corp delict în cadrul unor cauze penale. Datele au fost prezentate la ședința de din 16 martie a Parlamentului, la „Ora Guvernului” de către conducerea Serviciului Vamal, după ce deputatul socialist, Oleg Lipskii, a adresat o întrebare cu privire la blocarea exportului de miez de nucă, transmite IPN.

Parlamentarul PSRM a declarat că are o adresare semnată de către reprezentanţii a nouă companii exportatoare de miez de nucă care semnalează că se confruntă cu probleme la export.

Potrivit statisticilor vamale, în domeniul exportului de nucă activează în jur de 20-25 de companii. Vicedirectorul Serviciului Vamal, Grigore Ionițov, a declarat că din numărul total, niciunui agent economic nu i-a fost blocată activitatea, ci în cazul unor neconformități, s-a refuzat o anumită tranzacție. Or, companiilor căror li s-a refuzat o tranzacție, au venit în perioada imediat următoare cu alte cereri de solicitare a certificatului de origine preferențială la exportul mărfurilor. Vicedirectorul a dat asigurări că toate companiile care respectă norma legală şi normele internaționale, la care Republica Moldova este parte, nu se confruntă cu restricții la export.

Grigore Ionițov a menţionat că pe parcursul anilor 2016-2018, Serviciul a recepționat mai multe cereri din partea organelor vamale din Franța, Italia, Austria, Marea Britanie, Turcia, Belgia, în vederea verificării ulterioare a certificatelor de origine preferențială, eliberate de către Vamă pentru exportul de nuci. Astfel, în cadrul verificărilor suplimentare a documentelor justificative, care au stat la baza eliberării certificatelor, au fost identificate numeroase riscuri.

Printre riscuri se numără figurarea persoanelor decedate sau aflate peste hotare la momentul perfectării actelor de achiziții. Totodată, s-a depistat că în unele acte de achiziții figurau minori sau persoane care nu confirmă participarea la tranzacția de vânzare-cumpărare. Potrivit lui Grigore Ionițov, după ce s-a verificat legalitatea mai multor acte, s-au confirmat majoritatea riscurilor şi anume trecerea mărfurilor cu folosirea frauduloasă a actelor vamale.

În aceeași perioadă, 2016-2018, Serviciul Vamal a documentat cazuri de contrabandă cu miez de nucă din Ucraina, unde miezul este mai ieftin, adus în Republica Moldova prin zona verde şi pe segmentul transnistrean. Aceste mărfuri urmau să ajungă pe piața europeană cu originea Republica Moldova. Potrivit conducerii Serviciului Vamal, atâta timp cât prețurile la miez în țara vecină sunt mai mici, există tentația de a-l aduce în ţară prin contrabandă, iar apoi să fie obținut certificatul de origine şi exportat pe piața europeană ca produs  moldovenesc.

ipn.md

Datele din spatele melodiilor de pe serviciul de streaming Spotify, o colecţie de detalii organizatorice precum drepturi, nume de piese, tag-uri, link-uri etc, nu sunt un model de organizare. Din cauza asta compania a dus mai multe bătălii juridice. În unele cazuri lipsesc drepturile de redifuzare, iar în altele apar melodii fără licenţă sau autorii nu primesc banii pentru munca lor, potrivit Qz.

Serviciul muzical de streaming are o vechime de 10 ani şi Spotify se pregăteşte de listarea la bursă de aceea trebuie să-şi rezolve aceste probleme. Compania a găsit o metodă inedită de a face asta. Le-a cerut celor 160 de milioane de utilizatori să facă anumite editări asupra datelor printr-un feature numit “line-in”. “Sperăm să înţelegem mai bine ascultătorii de Spotify ca apoi noi să îmbunătăţim experienţa de utilizare atât pentru ascultători, cât şi pentru artişti”, a scris compania la debutul line-in.

Utilizatorii Spotify, fie cei 71 de milioane de utilizatori plătiţi sau ceilalţi 88 de milioane de utilizatori care ascultă gratuit, au un interes în a se asigura că datele de pe platformă sunt exacte şi actualizate. În schib, compania primeşte muncă gratuită de la clienţii interesaţi să ajute firma.

Utilizatorii pot vedea o opţiune numită “suggest an edit” lângă fiecare melodie şi album, iar acolo pot face recomandări de categorii, tag-uri, genuri muzicale, dar şi starea de spirit pe care o induce melodia. Nu este clar cum compania va tria toate aceste informaţii, dar un reprezentant Spotify a declart pentru Quartz că firma are un departament dedicat conţinutului ce se va ocupa de aceste sugestii de la utilizatori.

money.ro

Compania americană Kroll, care timp de trei ani a investigat jaful bancar din Republica Moldova, este vîndută. Cumpărătorul este o altă firmă din Statele Unite, Duff & Phelps, specializată în evaluarea finanţelor corporative.

Suma tranzacţiei n-a fost dezvăluită, dar se aşteaptă ca procesul să se încheie pînă la mijlocul acestui an. UBS Investment Bank şi Goldman Sachs au fost consilierii companiei Duff & Phelps şi i-au oferit finanţare pentru a realiza tranzacţia. Achiziţia firmei Kroll îi va permite să se extindă în Europa şi America Latină.

Organizaţia combinată va avea aproape 3.500 de angajaţi în 28 de ţări.

Precizăm că raportul final Kroll privind jaful bancar urma să fie transmis săptămîna aceasta anchetatorilor din Republica Moldova. Deşi ne apropiem de sfîrşitul săptămînii, responsabilii de la Banca Naţională n-au putut să ne informeze dacă acest lucru s-a întîmplat sau nu.

noi.md

Foto: rtr.md

Designera din Moldova, Lilia Caraush a primit un mesaj de la Mariel Haenn, stilista renumitei cântărețe și actriţe Jennifer Lopez, - comunică diez.md.

În mesaj stilista vedetei a solicitat câteva accesorii pe care Jennifer Lopez urmează să le poarte pe 26 martie, la un concert și la filmarea noului videoclip.

„Astăzi mi s-a tăiat respirația când am primit acest mesaj.. și da !!! E totul confirmat pe 26 martie chiar de ziua mea Jlo va purta accesoriile mele la un concert și în filmarea noului sau videoclip. Eu încă sunt într-o stare de șoc și nu îmi vine a crede .. Yuhuuuuuuu”, scrie designera pe pagina sa de Instagram.

diez.md

Orice persoană la un moment dat are nevoie de o bancă, fie că e vorba de un credit, un depozit, un cont salarial sau o plată la ghișeu. Cu toate acestea nu toți înțelegem cum funcționează o bancă și care este rolul acesteia în cadrul sistemului financiar. Anume funcțiile de bază confirmă rolul crucial al băncilor într-o societate modernă, acestea fiind instituțiile care mobilizează banii disponibili pentru moment și finanțează afacerile private sau cheltuielile publice. De asemenea, dezvoltarea tehnologică completează rolul băncilor cu o altă funcție, cea de efectuare a plăților și a transferului de bani, operațiuni pe care fiecare din noi le facem aproape zilnic.

Prăbușirea Uniunii Sovietice și trecerea la un nou model economic bazat pe antreprenoriat și inițiativă privată a creat premisele apariției și dezvoltării unor bănci comerciale și în țara noastră. După mai bine de 25 de ani de la acel moment, sectorul bancar a devenit principalul pilon al pieței financiare naționale, înglobând circa 90% din activele pieței sau în jur de 75 mlrd. MDL. De asemenea, mărimea și importanța sectorului este redată și de nivelul acestuia comparativ cu economia națională, activele bancare reprezentând mai bine de 55% din PIB. Mai mult ca atât, băncile comerciale sunt și cel mai mare finanțator al economiei moldovenești cu un volum de aproximativ 34 mlrd. MDL credite acordate, mult peste capacitățile altor instituții din mediul financiar, cum ar fi companiile de micro-finanțare sau societățile de leasing, care împreună cumulează finanțare de aproximativ 5,5 mlrd. MDL.

Cu toate acestea sectorul bancar autohton nu a fost lipsit de vulnerabilități, dezvoltarea și potențialul acestuia fiind afectate de o serie de probleme sistemice. Management defectuos, transparență scăzută a acționarilor, credite acordate fraudulos și spălare de bani, sunt poate cele mai importante elemente care l-au adus în pragul colapsului în toamna anului 2014. Rezultatele ulterioare ale investigațiilor demonstrează că tot acestui mixt de elemente a fost susținut permanent de flagelul corupției, flagel care a afectat atât activitatea unor manageri bancari, cât și cea a unor înalți funcționari de stat sau persoane expuse politic.

De ce sectorul bancar autohton nu este o istorie de succes?

Deși teoretic predomină așa zișii investitori străini, mare parte din capitalul sectorului bancar s-a aflat mai mereu sub controlul unor persoane autohtone. Cu toate că cota investițiilor străine atinge o valoare de 81% din capitalul social al băncilor, investitorilor instituționali din mediul bancar străin le revine o cotă de piață de doar 25% după valoarea activelor. Această lipsă de claritate și transparență redusă a acționarilor a fost unul din elementele centrale care au generat degradarea situației financiare la mai multe bănci. Motivul acestei situații nu este unul nou și nici întâmplător, cele mai mari resurse de bani și cele mai importante fluxuri financiare ale țării fiind realizate anume prin băncile comerciale.

Profitabil, pe alocuri slab supravegheat și sigur din punct de vedere al banilor investiți, sectorul bancar moldovenesc a fost mereu ținta grupurilor de interese și a oamenilor cu bani, obiectivul principal fiind... de a face și mai mulți bani. Anume acest interes sporit a generat o luptă aprigă pentru acțiunile băncilor, acele hârtii de valoare care determină în final cota de proprietate și pe cea de vot în cadrul unei societăți pe acțiuni. Lupta s-a derulat pe mai multe fronturi și pe parcursul mai multor ani, indiferent de regimurile și partidele aflate la guvernare. Prin intermediul instituțiilor de stat sau prin tranzacții dubioase în privat, scopul a fost același – controlul asupra băncilor și asupra resurselor financiare prezente în interiorul țării. Apogeul a fost atins către sfârșitul anului 2014 când sectorul bancar național a trecut printr-un moment de criză sistemică, care prin amploarea rezultatelor a atras până și nedumerirea comunității internaționale. Fraude de proporții, prăbușirea și lichidarea a trei bănci, corupție la nivel înalt și mai ales suma colosală de bani publici necesară pentru stabilizarea situației rămân drept cele mai dure concluzii ale acestui trist episod din istoria țării.

expert-grup.org

Astăzi, 14 martie, este marcată Ziua Pi / π, în acest context publicația americană Boston Herald a făcut o listă cu plăcinte recomandate spre consum în această zi.

De ce plăcinte? Pentru că, termenul pentru plăcintă în varianta engleză este „pie” și azi sărbătorim Pi / π, v-ați prins, nu? Printre plăcintele recomandate se găsește și plăcinta tradițională moldovenească.

Mai exact, în această listă au fost incluse trei localuri din Boston, unde se poate comanda plăcintă.

„Ce modalitate mai bună de a sărbători Ziua pi poate fi decît felierea unei plăcintă (pie) gustoase? Deși, cel mai des în localuri găsim produse de patiserie dulci, noi am găsit și trei plăcinte savuroase (inclusiv o rețetă la domiciliu). Acestea reprezintă culturi diferite, gusturi diferite și pot fi găsite în diferite părți ale orașului (Boston) – plus un desert dulce de dimensiuni reduse, pentru a ține cont de acele zecimale suplimentare”, scrie bostonherald.com.

Plăcinta moldovenească este menționată prima în articol. Autorii spun că această gustare se găsește la majoritatea sărbătorilor. De asemenea, fac referință la localul deschis în Boston de către doi moldoveni, anume acolo poți găsi plăcinte moldovenești dacă te afli în orașul Boston. Restaurantul dat este singurul local autentic moldovenesc din regiune și servește drept un loc în care se adună conaționalii noștri stabiliți pe coasta de nord-est a Americii. Totuși, Artur și Sandra, proprietarii restaurantului, nu se limitează doar la publicul moldovean, ci planifică, foarte pozitiv, să cucerească și clientela americană pe care să-i surprindă cu tradițiile noastre.

Reamintim că, restaurantul „Moldova” din Boston a mai fost lăudat de publicația americană Harvard Magazine. Acesta, fiind clasificat drept un local cu bucate gustoase și foarte variate, care tinde să facă schimb de culturi și conține un decor autentic pe măsură.

Pe lîngă plăcinta moldovenească, în lista recomandărilor au fost incluse plăcintele australiene și grecești.

noi.md

Foto: Artur  Andronic, fondatorul restaurantului "Moldova" (Boston, SUA)