„Diplomele de studii obținute în Republica Moldova nu au nicio valoare” – este convingerea eronată care domină tinerii din țară. Cel puțin așa susțin academicienii și autoritățile care ne asigură că o diplomă de licență obținută la o universitate din Republica Moldova este valabilă oriunde în lume. Țara noastră este parte a mai multor convenții și acorduri internaționale care facilitează procedura de recunoaștere a diplomelor moldovenești în străinătate.

Teoretic, un tânăr care a făcut studii în Republica Moldova și deține o diplomă care-i confirmă calificarea poate obține un job „pe specialitate” oriunde în lume. Există însă anumite domenii cu un spectru larg de cerințe și condiții suplimentare precum medicina, arhitectura sau jurisprudența. Pretendenții la un loc de muncă sau un loc de studii în aceste sfere trebuie să suțină de cele mai multe ori probe suplimentare care să reconfirme cunoștințele și aptitudinile căpătate în țara de baștină.

Ministerul Educației, despre recunoașterea diplomelor

Recunoașterea diplomelor de studii la nivel internațional se realizează în baza unor înțelegeri între state. Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Educației este responsabil de încheierea și aderarea la astfel de convenții, tratate, acorduri internaționale. Înainte de a demara procedura de confirmare a autenticității şi traducere a actelor de studii, este necesar să se verifice, la ambasada sau consulatul țării de destinație, condițiile în care se poate obține recunoaşterea diplomelor. Adesea, nu este obligatoriu ca toate actele să necesite confirmarea autenticității şi nu toate statele acceptă traducerile realizate în Republica Moldova.

Prin „recunoaștere” se înțelege acceptarea de către autoritatea competentă a unui stat a unui act de studii ca fiind autentic precum şi acceptarea valorii/conținutului actului de studii în scopul de a permite accesul la următorul nivel de studii (recunoaștere academică) şi la ocuparea unui loc de muncă (recunoaștere profesională).

Țările unde diplomele moldovenești sunt recunoscute

Cadrul general de recunoaștere a actelor de studii eliberate în Republica Moldova în spațiul european îl constituie Convenția cu privire la recunoaşterea atestatelor obţinute în învăţământul superior în statele din regiunea Europei, semnată la Lisabona în 1997. Republica Moldova a aderat la această convenție în anul 1999. În scopul facilitării recunoașterii pe plan internațional a actelor de studii şi a calificărilor obţinute în Republica Moldova, atât pentru continuarea studiilor, cât și pentru angajarea în câmpul muncii, Republica Moldova are semnate acorduri de recunoaștere reciprocă a actelor de studii cu România, Republica Bulgaria, Ucraina, Federația Rusă și Republica Lituania.

În 2010, Ministerul Educației a reactualizat Acordul de recunoaștere a actelor de studii cu România, ajustându-l la ultimele acte normative și recomandări în materie de recunoaștere din spațiul european, precum și în contextul aderării României la Uniunea Europeană.

O procedură similară de reactualizare a Acordului de colaborare în materie de recunoaștere se realizează la ora actuală cu Federația Rusă.

Diplome recunoscute automat în 23 de state

Pentru a facilita procesele de recunoaștere a actelor de studii și a calificărilor, precum și stimularea mobilității academice și profesionale în spațiul CSI, în anul 2004 Republica Moldova a semnat Acordul privind recunoaștere reciprocă și echivalarea actelor de studii din învățământul mediu general, secundar profesional și mediu de specialitate. În anul 2012, la propunerea Ministerului Educației, Guvernul a aprobat proiectul unui Acord-cadru interguvernamental privind recunoaşterea diplomelor, titlurilor academice, calificărilor şi competențelor, care a fost propus la 23 de state din spațiul european, inclusiv, statelor de destinație a migranților moldoveni. Este vorba despre Italia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Germania, Polonia, Ungaria, Suedia, Norvegia, Finlanda, Cehia, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Portugalia, Grecia, Turcia, Israel, Cipru şi Ţările Baltice.

Procesul de la Bologna și sistemul creditelor academice transferabile

Învăţământul superior a fost reformat astfel încât să se ajusteze la cel european. Reformele respective țin de Cadrul Calificărilor, de conținutul programelor de studii și structura sistemului învăţământului superior care corespunde celui european. Procesul de la Bologna, la care a aderat și Republica Moldova, mai presupune eliberarea suplimentului la diplomă tuturor absolvenților și implementarea Sistemului de credite academice transferabile (ECTS) ceea ce ușurează procedurile de recunoaștere a studiilor făcute în Republica Moldova peste hotare.

Ce fel de diplome primesc absolvenții moldoveni

Diplomele absolvenților tuturor universităților sunt eliberate de Ministerul Educației. Acestea sunt însoțite de un supliment cu descrierea amănunțită a datelor personale, programului de studii și disciplinelor studiate, notele și programul analitic. Cerințele de echivalare a diplomelor de licență sunt diferite în funcție de specificul universităților și de țară. Potrivit informațiilor oferite de Universitatea de Stat de Medicină și Farmaceutică „Nicolae Testemițanu”, în unele țări echivalarea diplomelor se realizează automat, iar în altele, absolvenții trebuie să mai susțină alte câteva examene.

Acordurile bilaterale încheiate între universități

Pe lângă acordurile încheiate la nivel interstatal, universitățile din țară sunt libere să stabilească propriile colaborări cu universități din întreaga lume. Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM) spune că instituția pe care o conduce a încheiat acorduri de colaborare cu peste 30 de universități din mai multe state, printre care Ucraina, Franța, Germania, Spania, Italia, SUA, România, Turcia, Polonia, China, Grecia, Elveția, Norvegia și altele. „Mai puțin am reușit să promovăm acorduri de colaborare cu universități din Federația Rusă. Simt că este o problemă de relații interstatale care se răsfrâng și în relațiile noastre”, explică Grigore Belostecinic.

Acesta spune că un acord bilateral se încheie la solicitarea unei părți care își manifestă interesul. „Aceste acorduri se analizează, se ia în considerație imaginea, reputația universității. De exemplu, cu un an în urmă o universitate din Madagascar a solicitat să încheiem un acord prin care să elaborăm o diplomă dublă de licență sau masterat cu ei. Am fost nevoiți să respingem propunerea. Nu pentru că nu dorim colaborarea, dar pentru că ar fi fost cheltuielile mult prea mari. De regulă, de cheltuielile de deplasare se ocupă partea care vine, iar cele de cazare, studii, uneori hrană le suportă universitatea gazdă”, spune rectorul.

„Absolvenții noștri își pot continua studiile oriunde în lume”

Un absovent ASEM poate merge oriunde în lume pentru a-și continua studiile sau a se angaja, susține rectorul academiei. „Nu-mi este clar de ce uneori sunt induși în eroare absolvenții de licee și cred că este mai bine să plece peste hotare pentru studii pentru că vor primi o diplomă recunoscută la nivel european. Mă deranjează asemenea declarații pentru că nu corespund realității. Absolvenții noștri își pot continua studiile oriunde în lume. Uneori tinerilor noștri li se poate cere să susțină una sau două probe suplimentare pentru ca să corespundă pe deplin programului de studii din străinătate”, explică Grigore Belostecinic.

Același lucru îl afirmă și Otilia Dandara, prorector pentru activitatea didactică din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM). „Procesul Bologna presupune crearea unui sistem educațional unic si noi suntem parte a acestui proces. Ca și în alte țări la noi funcționează sistemul de credite transferabile care măsoară efortul studentului. Absolventul primește o diplomă care are un supliment cu o structură comună în mare parte pentru tot spațiul european. Fiecare țară însă pe lângă cerințele comune are și unele solicitări particulare”, afirmă Otilia Dandara.

Egalarea notelor

Fiecare supliment al diplomei pe care o primește absolventul conține notele pe care le-a acumulat pe parcursul anilor de studii, iar alături de notă se pune litera corespunzătoare sistemului de notare internațional. „Nota 10 în Moldova corespunde literei A din sistemul internațional care este echivalentă și cu nota 5 din Bulgaria”, explică Otilia Dandara. Aceasta precizează că USM a încheiat peste 140 de acorduri cu tot atâtea universități din lume. „Asta nu înseamnă că prin aceste acorduri se recunoaște automat diploma. Acordurile sunt axate mai mult pe cercetare științifică și mobilitate academică. Recunoașterea diplomelor se face la nivel de stat”, precizează prorectorul pentru activitatea didactică din cadrul USM.

Recent, Comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană a aprobat Acordul dintre Moldova şi Spania, de recunoaștere a actelor de studii, titlurilor științifice și științifico-didactice, calificărilor și competențelor. Aceasta va permite simplificarea rapidă şi eficientă a procesului de recunoaştere prin colaborarea directă a Ministerelor Educaţiei din Moldova şi Spania.

moldnova.eu

Clanul lui Mihai Ghimpu (liderul Partidului Liberal – „I.”) acaparează în mod ilegal satul Colonița, consideră primarul localităţii, Angela Zaporojan.

Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la agenția INFOTAG, ea a remarcat că „rudele lui Ghimpu intenționează să privatizeze 5 hectare de teren care aparține primăriei”.

„Atunci când i-am refuzat, ei au încercat să rezolve această problemă altfel. Prin instanță m-au obligat să transfer acest teren în proprietatea lor. Însă eu am decis să lupt până la urmă. Cazul a ajuns la Curtea de Apel, care a confirmat legalitatea deciziei mele. Litigiul judecătoresc însă continuă și, astfel, primarul ales legitim nu îşi poate exercita obligațiunile, ci este impus să alerge prin diferite instanțe”, a spus primarul.

Potrivit ei, presiunea se face și prin numeroase controale, în anul trecut fiind tocmai zece astfel de controale.

„Pentru a demonstra intențiile clanului Ghimpu, voi aduce drept exemplu pe una dintre rudele lui, Dumitru, care ocupă funcția de consilier local. Având un salariu de 2400 de lei, el este proprietarul a circa 13 hectare de teren, a cinci case și a unui crossover de model Toyota. Oare poate un funcționar onest să-și permită un asemenea lux?”, se indignează primarul.

Ea afirmă că, „din cauza acțiunilor clanului Ghimpu, nicidecum nu se poate finaliza construirea unei grădinițe, care, în ciuda dorinței clanului de a privatiza clădirea, totuși a rămas în proprietatea administrației locale”.

Consilierul Ion Cheptene a remarcat că rudele lui Ghimpu deseori îl presează și consideră că „el îi este dator Partidului Liberal pentru faptul că ocupă funcția de consilier”.

„Acțiunile lor au distrus satul cândva prosper. Ei au trecut prin Colonița ca o furtună”, a spus el.

Frații Dumitru și Viorel Ghimp, prezenți la conferință, au acuzat primarul de fals în declaraţii, considerând că acesta se face vinovat de toate problemele localității.

infotag.md

După modelul conturilor de Instagram „Rich Kids of Teheran” sau „Rich Kids of Dubai”, acum mai mult de un an în țara noastră a apărut contul „Rich Kids of Moldova”. Se pare că nu a fost suficient, astfel încât a fost deschis un alt cont - „Rich Moldavian Kids”, un „blog despre viața luxoasă a tinerilor din Republica Moldova/ Золотая молодёжь Молдовы!”.

Pe contul de Instagram, prima fotografie a fost postată cu pe 17 ianuarie, adică acum 7 săptămâni. Până astăzi, 13 martie, contul a adunat deja 64 de postări și 908 de urmăritori.

Se pare că acest blog are mai mult succes decât primul cont, care deși are mai mult de un an de existență, contul Rich Kids of Moldova are doar 57 de postări și puțin peste 600 de urmăritori.

bani.md

Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova lansează procedura de selectare a crescătorilor de albine care vor benefica de câte 80 de stupi verticali. Utilizarea acestora le va permite crescătorilor de albine să colecteze un volum mai mare de miere.

Activitatea se încadrează în proiectul  implementat cu susținerea Proiectului USAID „Agricultura Performantă în Moldova. În total vor fi distribuiți circa 2000 de stupi verticali către 25 de apicultori din toate regiunile Republicii Moldova.

Adițional, crescătorii de albine  selectați vor fi instruiți cum să gestioneze eficient stupii verticali și vor trebui să comunice, la rândul lor, altor colegi experiența acumulată.

Actualmente, în Republica Moldova activează în jur de 6100 apicultori de diferite categorii profesionale, care îngrijesc circa 195 de mii de familii de albine.

Pentru a participa la concursul de selectare, apicultorii trebuie să prezinte până pe data de 27 martie 2018, orele 17:00, un set de informații și documente confirmative despre experiența lor apicolă.

impacttv.md

România are o performanţă negativă fără precedent la nivel mondial în legătură cu preţul facturilor la energie electrică şi gaze naturale, cu majorări de peste 40%, respectiv 48%, într-un singur an, a afirmat, marţi, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, într-o conferinţă de specialitate.

‘Factura la energie a Uniunii Europene se ridică la 1,11 miliarde de euro pe zi, adică cea mai scumpă factură la energie din lume, iar noi, spre deosebire de celelalte state membre, avem o performanţă negativă fără precedent la nivel mondial. Am ajuns să înregistrăm o creştere a preţului la gaze naturale cu peste 48% într-un singur an şi la energie electrică cu peste 40%. Este fără precedent într-o ţară care are materii prime cu care îşi poate acoperi consumul intern în proporţie de 98% – şi vorbesc despre gaze naturale. Este o creştere generată strict de procesul de liberalizare. Această creştere se duce direct în afectarea competitivităţii economiei româneşti şi suportabilităţii consumatorilor’, a afirmat Iancu.

Potrivit oficialului, România se află în situaţia în care deţine materii prime, dar care sunt procesate în altă parte, devenind astfel un motor de creştere economică pentru alte ţări.

‘Noi vorbim despre economia circulară care se referă la valorificarea eficientă a resurselor, de orice categorie. Uniunea Europeană depinde de un consum anual de peste 176 milioane de tone materii prime şi doar 30% şi-l acoperă de pe teritoriul ei. Cu alte cuvinte, este într-o dependenţă de ceea ce este de fapt suportul motoarelor economice la nivel mondial. Văzând că nu are un partener de încredere în Rusia, principalul furnizor de materie primă în procent mai mare de 37% din totalul de consum materie primă al Uniunii Europene, şi-a propus măsuri alternative şi să-şi mărească valorificarea eficientă într-un proces de reciclare, de reutilizare, de valorificare a materiilor prime. Unde ne aflăm noi? Suntem în situaţia în care care deţinem materii prime pentru care suntem, la propriu, invidiaţi. Avem, aşadar, peste 10 miliarde de tone de sare, peste trei milioane de tone de lignit, peste un miliard de tone de cupru, peste 0,9 miliarde tone de huilă, 750 milioane de tone de aur şi argint şi peste 100 de milioane de tone de minerale nemetalifere. Noi, însă, facem ceva grav, adică extragem roca, minereul şi îl dăm la export, îl procesează altcineva şi se creează un motor economic în altă parte’, a menţionat deputatul.

În viziunea lui Iulian Iancu, de 11 ani se discută de Strategia Energetică, un document pentru care, însă, nu s-a dorit sistemic o finalizare.

‘Legat de felul în care ne putem valorifica energia, de 11 ani discutăm despre Strategia Energetică şi spunem că o realizăm. De 11 ani, Strategia Energetică nu se finalizează. Am avut ani de zile impresia că este vorba strict despre lipsa de competenţă, Acum, am convingerea că nu s-a dorit sistematic realizarea acesteia’, a subliniat Iancu.

Marţi, la Palatul Parlamentului, s-a desfăşurat Forumul ‘Managementul Deşeurilor în Economia Circulară’.

money.ro

Evoluțiile în implementarea proiectului investițional Kaufland în Republica Moldova au fost examinate astăzi, în cadrul unei întrevederi a premierului Pavel Filip cu directorul general al companiei Kaufland România, Marco Hößl și directorul proiectului în Moldova, Dona Răpciugă. Kaufland este una dintre cele mai mari companii de comerț cu amănuntul din Europa, cu peste 1.250 de magazine în șapte țări.

15 moldoveni sunt judecați în Franța pentru că au furat cel puțin 250 biciclete de lux în anii 2014-2015.

Procesul de judecată a a început astăzi, iar prima ședință va avea loc joi. Suma totală a prejudiciilor aduse, potrivit autorităților din Hexagon, se ridică la aproximativ un milion de euro.

Potrivit informațiilor oferite de poliția franceză, gruparea criminală, formată din moldoveni, a spart aproximativ 60 de magazine de biciclete.  Pentru a nu fi observați, ei tăiau acoperișele cu o freză și intrau în magazine.

Toate biciclete furate erau ulterior dezasamblate și trimise în Moldova, de unde erau distribuite în țările din Europa de Est. În septembrie 2015, poliția franceză, susținută de Europol, a reținut 13 membri ai acestei grupări.

Ulterior, în mai 2016, oamenii legii din Hexagon au venit în Moldova, unde, alături de poliția de la noi, au mai reținut încă trei bănuiți.

publika.md

În perioada 15 - 17 iunie 2018, orașul Brașov din România va găzdui expoziția „Moldova Prezintă”, în cadrul căreia vor fi expuse produsele companiilor autohtone. Totodată, va avea loc un concert cu participarea interpreților din Moldova, o gală de modă și un for de afaceri.

Anunțul a fost făcut astăzi de către reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie. Potrivit acestora, 100 de corturi vor fi amenajate în Piața Sfatului din Brașov pe durata expoziției, susținută de consiliul județean și municipal din Brașov.

Agenții economici intersați să participe sunt invitați să vină la Camera de Comerț și Industrie din Chișinău până pe 10 mai pentru a depune cereri.

Anterior, expozițiile „Moldova Prezintă” au mai fost organizate în orașele Minsk, Varșovia și Ploiești.

Potrivit datelor statistice, anul trecut orașul Brașov a fost vizitat de circa 1 milion 200 de mii de turiști.

agora.md

Foto: Mybusiness.md, CalinStan.com

Dorinţa de a adăuga un strop de originalitate ţinutelor a inspirat-o pe Mihaela Dvornic, un tânăr designer de la noi, să creeze genţi din lemn.

Pasiunea pentru aceste accesorii mai puţin obişnuite a venit încă de pe băncile facultăţii. Atunci, Mihaela a confecţionat o geantă din lemn cu elemente din piele naturală.

"Am făcut-o pentru mine, pentru că eram pasionată de lemn şi pentru că am văzut câteva exemple pe internet şi am dorit să fac şi pentru mine, pentru că întradevăr era foarte deosebită", a spus designerul Mihaela Dvornic.

Doi ani mai târziu, în cadrul tezei sale de licenţă, a realizat o colecţie de haine pe care le-a asortat cu genţi din lemn.

"Pentru realizarea colecţiei m-a inspirat arhitectura tradiţională rurală, pentru colecţia respectivă am realizat şi gentuţe din lemn. Încercam să preiau elemente tradiţionale sau ornamente tradiţionale stilizându-le", a spus designerul Mihaela Dvornic.

Colecţia i-a adus tinerei mai multe distincţii, printre care premiul la concursul tinerilor designeri Art Podium din Chişinău.

"Am participat la Odesa Fashion Week, unde am obţinut titlul de cel mai bun tânăr designer vestimentar. Am participa la Roma Fashion Week unde a fost un concurs la care au participat foarte mulţi tineri designeri vestimentari, am fost în jur de 140 de designeri, din 30 de ţări", a spus designerul Mihaela Dvornic.

Gentuţele realizate de Mihaela Dvornic îşi găsesc loc în garderobele tinerelor care îşi doresc să iasă din anonimat. Preţul unui accesoriu începe de la 800 de lei şi variază în funcţie de complexitatea, dar şi de materialul din care este confecţionat.

publika.md

Un aparat de fotografiat marca Leica, produs în 1923, a fost scos la licitaţie, la Viena, pentru o sumă de pornire de 400.000 de euro şi a fost adjudecat, vineri, pentru 2,4 milioane de euro, scrie Mediafax.

Cumpărătorul, un colecţionar de origine asiatică, a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Piesa scoasă la licitaţie face parte dintr-un lot de 25 de prototipuri (dintre care doar trei mai sunt în starea originală) fabricate în anul 1923, cu doi ani înainte ca celebra marcă germană să-şi facă debutul pe piaţă.

Precedentul record pentru un aparat foto a fost stabilit în 2012, tot de un Leica fabricat în 1923, care a fost adjudecat cu 2,16 milioane de euro.

capital.ro