50 de doamne din ţara noastă, care au câştigat în cadrul proiectului "Femei în Afaceri", au semnat contractele de finanţare cu Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Acestea vor beneficia de granturi pentru dezvoltarea business-ului în valoare totală de 14 milioane de lei. Cea mai mare sumă, 165 de mii de lei, a primit-o o tânără din Basarabeasca.

Una dintre cele mai tinere beneficiare a concursului este Vasilisa Tarlev din satul Başcalia, raionul Basarabeasca. Ea are 22 de ani şi a primit un grant de 165 de mii de lei pentru a-şi dezvolta compania care va produce prune şi nuci uscate.

"Avem câteva livezi şi încercăm să uscăm fructele, să cumpărăm utilajele, care sunt desigur costisitoare. Sper să ajungem să promovăm ţara noastră şi pe piaţa externă. Vreau să demonstrez că e posibil şi chiar se poate ceva de făcut şi aici", a spus Vasilisa Tarlev, antreprenoare.

Câştigătoarele programului au afaceri în Chișinău, Sîngerei, Hîncești, Soroca, Găgăuzia, Orhei și Cimișlia. Elena Stăviţa din oraşul Soroca a deschis de curând o firmă de catering. Până acum ea a creat cinci locuri de muncă.

"Sunt mulţumită că am câştigat acest proiect, vreau să îl dezvolt şi să am profit, să angajez nişte oameni care nu au de lucru, doi chelneri şi doi barmani", a spus Elena Stăviţa, antreprenoare.

Familia Olesei Ciucaru din oraşul Făleşti are o măcelărie, unde produce şi vinde apropiaţi produse din carne uscată. Femeia a învăţat meseria în Italia, unde a stat aproape 10 ani.

"Noi uscăm doar cu sare şi piper, atât, le putem consuma natural şi liniştit. Vrem să ajutăm familiile de la noi să prindă gustul produselor naturale şi să se depărteze un pic de produsele industriale", a zis Olesea Ciucaru, antreprenoare Făleşti.

Iuliana Cojocaru a câştigat de la ODIMM un grant de 143 de mii de lei. Femeia spune că banii o vor ajuta să deschidă încă 15 locuri de muncă noi la fabrica de croitorie pe care o are la Mărculeşti.

"Am deschis în zona rurală deja 15 locuri de muncă. Impactul social este că suntem în zona rurală şi la noi lucrează foarte multe mame cu copii mici care sunt la grădiniţă.Datorită acestei afaceri pe familia mea ne-au stabilit acasă", a menţionat  Iuliana Cojocaru, antreprenoare.

Potrivit ODIMM, afacerile dezvoltate de aceste femei de afaceri vor duce la deschiderea a peste 370 de locuri de muncă noi în ţară. Instituţia a lansat al doilea apel de proiecte, la care antreprenoarele pot aplica începând de astăzi, accesând site-ul instituţiei. În buget sunt 15 milioane de lei.

"Vom lua în consideraţie locurile de muncă, vom lua în consideraţie amplasarea afacerii, zonele rurale sunt o prioritate în cadrul programului", a menţionat  Petru Gurgurov, director interimar ODIMM.

Programul-pilot "Femei în Afaceri", gestionat de către ODIMM a fost lansat în anul 2016 de către Guvern, iar perioada de implementare este de trei ani. Bugetul total este de 51,5 milioane lei. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în prezent 27 la sută din femeile din ţară dezvoltă afaceri.

publika.md

Parlamentul a votat un proiect de hotărâre de debirocratizare a procedurii de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile. Astfel, în procesul de autentificare a tranzacției la notar nu va mai fi necesară prezentarea certificatului fiscal privind prezența sau absența datoriilor la bugetul de stat privind imobilul aferent contractului de vânzare-cumpărare.

Potrivit autorilor, modificarea va reduce timpul şi costurile aferente înregistrării proprietăţii. Totodată, ei menționează că Serviciul Fiscal de Stat nu deţine un cadastru fiscal complet la nivel naţional din motiv că imobilele din sectorul rural nu au fost evaluate.

Modificările legislative au fost votate astăzi în lectură finală de 56 din cei 77 de deputați prezenți în sala ședințelor plenare ale Parlamentului. Modificările legislative vor intra în vigoare odată cu publicarea acestora în Monitorul Oficial.

tv8.md

În urma finalizării procesului de evaluare a riscului fitosanitar la exportul merelor în starea proaspătă în Israel, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a obținut permisiunea de livrare a merelor în această țară.

La exportul fructelor în Israel urmează a fi respectate următoarele cerințe:

1. Inspecția fitosanitară în livadă în perioada de vegetație în scop de depistare a organismelor dăunătoare.

2. Inspecția vizuală înainte de export va prezenta controlul la 2% din fructele lotului care prezintă pericol fitosanitar pentru țara de import. Prelevarea mostrelor se va efectua într-un mod reprezentativ pentru fiecare producător/ soi /livadă).

3. La perfectarea certificatului fitosanitar la compartimentul ”Declarații suplimentare” urmează să fie inclus următorul text:

a) locul de producție a fost inspectat în timpul creșterii active în ultimul sezon de vegetație și s-a constatat că este liber de Nectria galligena, Botryosphaeria dothidea și Neofabraea spp.

b) locul de producție este liber de Ametastegia glabrata, Cydia funebrana, Grapholita lobarzewskii, Grapholita molesta, Hoplocampa testudinea și Pandemis heparana.

c) 2% de fructe din lot au fost inspectate înainte de expediere într-un mod reprezentativ pentru fiecare producător/soi/livadă și au fost găsite libere de: Aculus schlechtendali, Adoxophyes orana, Argyrotaenia ljungiana, Bryobia rubrioculus, Coenorhinus aequatus, perennans Cryptosporiopsis, Pseudococcus calceolariae, Quadraspidiotus perniciosus, Spilonota ocellana, Monilinia fructicola, Monilinia fructigena, Nectria galligena, Phacidiopycnis spp. Neofabraea spp., Botryosphaeria dothidea, Mycosphaerella pyri, Cacopsylla mali, Pandemis heparana, Eotetranychus prunicola, Epidiaspis leperii și Amphitetranychus viennensis

5. Alte condiții: A fost utilizat materialul de ambalare nou. Fiecare recipient trebuie marcat cu următorul text: țara de origine, denumirea soiului, denumirea producătorului și numărul de înregistrare ANSA. Fiecare lot va fi marcat cu o etichetă "aprobată pentru Israel".

ANSA atenționează că, prezența unuia dintre dăunătorii de relevanță fitosanitară pentru Israel, atât în livadă cât și depistat în timpul inspecției fructelor înainte de export, pentru perioada sezonului, va conduce la rebutul lotului infectat și la renunțarea la export a fructelor din livada unde a fost depistat dăunătorul.

bani.md

Calea spre un zâmbet sănătos a devenit mult mai accesibilă pentru locuitorii din Șoldănești, după ce în oraș a fost deschis un centru modern de imagistică dentară. De serviciile sale beneficiază și sute de pacienți din stânga Nistrului. Afacerea aparține unei absolvente a Universității de Medicină și a fost lansată cu sprijinul Uniunii Europene, prin intermediul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD.

Proprietara centrului, Ana Furdui, lucra la un spital de stat în momentul în care a aflat despre lansarea programului de granturi pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului. Pentru că visa să aibă o afacere proprie încă de pe când era studentă, a aplicat fără nicio ezitare la concurs. A trecut prin câteva etape ale competiției, a participat la multiple traininguri și consultații, iar în final a câștigat grantul cu care urma să își pună în aplicare planul de afaceri la care a muncit săptămâni în șir.

Cu banii obținuți, peste 10 mii de euro, a cumpărat un ortopantomograf, utilaj pentru diagnostic dentar, cu ajutorul căruia specialiștii obțin o imagine panoramică a întregii danturi. Aparatul de ultima generație a fost adus tocmai din Franța. Oferirea grantului implica și contribuție proprie. Fiind sigură de succesul afacerii sale, Ana a luat și un credit bancar pentru reparația centrului medical și procurarea unor echipamente de care mai avea nevoie. La toate etapele de constituire a afacerii a fost ajutată de familie, dar și de un consultant angajat în cadrul proiectului.

Peste 2.000 de pacienți de pe ambele maluri, timp de un an

Centrul Anei Furdui este amplasat în clinica unde activează stomatologii din Șoldănești. Ca să își promoveze afacerea, a bătut la ușa tuturor specialiștilor care lucrează în regiune și le-a vorbit în detalii despre avantajele pe care le oferă aparatajul de care dispune, astfel încât acum toți o cunosc și o recomandă cu încredere pacienților. De altfel, afacerea Anei Furdui a dat un nou impuls dezvoltării stomatologiei din Șoldănești. După ce a fost deschis centrul, unul dintre medicii din localitate a început să facă și implanturi dentare.

Clienții vin nu doar din Șoldănești și Rezina, dar și de la Camenca, Râbnița și alte localități din stânga Nistrului. „Avantajele sunt evidente – oamenii nu mai irosesc timp și bani ca să meargă la Chișinău pentru o radiografie dentară și nici nu mai sunt nevoiți să facă examenul medical la vechile aparate Roentgen care au un grad sporit de iradiere”, spune tânăra.

De la deschiderea centrului, în iulie 2016, peste 2.000 de persoane i-au trecut pragul, unii venind aici pentru consultații repetate pe tot parcursul tratamentului pe care îl urmează. Pentru copii, costul serviciilor e de două ori mai mic.

„Am redus costurile pentru micii pacienți pentru că e inadmisibil ca ei să fie consultați la vechile aparate unde dozele de radiație sunt foarte mari. Copiii sunt foarte activi, ei nu stau locului și, de multe ori, e nevoie de 2-3 încercări ca să îi faci imaginea danturii. Dacă repeți examenul la aparatele vechi, doza de radiație, care și așa e mare, crește de câteva ori”, afirmă femeia.

„Aș fi lucrat și acum cu salariul de medic începător, dacă nu obțineam grantul”

Ana Furdui a devenit specialist în imagistică datorită pasiunii pentru tehnică, pe care o are încă din copilărie. După absolvirea liceului a depus actele la Universitatea Tehnică, și, în paralel, la Universitatea de Medicină, la specialitatea „Imagistică și Radiologie Medicală”. Și pentru că a fost admisă la buget la ambele facultăți, a trebuit să facă o alegere, care nu a fost deloc ușoară. A decis să meargă la medicină, iar după absolvire a lucrat la mai multe instituții medicale de stat și private. Femeia crede că ar fi lucrat și astăzi cu un salariu de medic începător, care este unul modest, dacă nu ar fi beneficiat de oportunitatea care i-a fost oferită de Uniunea Europeană.

Și pentru că afacerea merge ca pe roate, tânăra antreprenoare visează să o extindă. La prima etapă planifică să cumpere un ultrasonograf modern, iar centrul să presteze o gamă mai variată de servicii, cu atât mai mult că studiile pe care le are îi permit să lucreze la orice aparat medical de diagnostic.

Ana Furdui este una din cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obținut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-și crea sau dezvolta o afacere. Mai mult, tinerii au beneficiat și de serviciile unor consultanți personali care, timp de 14 luni, i-au ajutat să-și gestioneze cât mai eficient businessul.

Programul  finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, realizat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri, ai societății civile și autorităților locale în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și infrastructurii sociale.

Mai multe despre Programul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD Moldova găsiți: pe site-ul UNDP-Moldova: www.md.undp.org, Facebook: Poduri de încredere peste Nistru/OK: Мосты доверия через Днестр.

Activitatea a trei agenți economici, rezidenți ai parcurilor industriale „Răut”, „Edineț” și „Tracom” va fi supusă controalelor de stat. Graficul verificărilor respective a fost aprobat astăzi de Guvern, la solicitarea instituțiilor de control, informează MOLDPRES.

Legea  cu privire la parcurile industriale prevede că în vederea optimizării controalelor de stat asupra activității rezidenților acestor parcuri graficul este aprobat prin hotărârea Executivului.

În baza evaluării riscurilor a celor 63 de agenți economici, rezidenți ai parcurilor industriale, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat efectuarea auditului post-vămuire a doi agenți economici, respectiv a întreprinderii mixte Electromanufacturing, rezident al parcului industria Răut și T.B. Fruit de la Edineț.

Totodată, urmare a analizei de risc, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat ca graficul controalelor să fie suplinit cu doi agenți economici, același T.B. Fruit și BAOBAB, rezident al parcului industrial Tracom.

moldpres.md

Peste 2.500 de întreprinzători vor fi instruiți pentru a-şi dezvolta abilitățile antreprenoriale. De asemenea, în fiecare an 100 de afaceri noi create de către femei vor fi finanțate de Guvern cu granturi mici și alte zece afaceri cu potenţial de export – cu granturi pentru investiţii mari. Acest lucru este prevăzut în Planul de acțiuni pe anii 2018-2020 pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, aprobat de Guvern.

"Noi o să-i susținem pe toți doritorii care se încadrează în criteriile de selectare. Am avut discuții la capitolul 100 de femei în domeniul afacerilor. Deci, 100 de femei rămân în Republica Moldova, înregistrează companii mici și încep o activitate. 100 de femei înseamnă 100 de afaceri, înseamnă încă 100 de motive pentru mine personal să cred în viitorul creșterii economice a acestei țări", a menţionat Chiril Gaburici, ministrul Economiei şi Infrastructurii.

Pentru susţinerea afacerilor create de femei statul va oferi granturi în valoare de 14 milioane de lei. Totodată, potrivit documentului, agenții economici vor fi instruiţi cum să-și găsească mai uşor parteneri externi de afaceri și îi va informa despre legislaţia privind activitatea IMM-urilor.

Antreprenorii vor beneficia și de garanții financiare pentru crearea și dezvoltarea businessului. Numărul IMM-urilor din Moldova constituie 98,7% din numărul total al întreprinderilor.

publika.md

Mașinile parcate neregulamentar ar putea să fie ridicate și transportate în parcări de către companii private. Potrivit proiectului Regulamentului privind modul de ridicare, transportare, depozitare şi restituire a vehiculelor în procesul de constatare a contravenţiilor, acțiunile vor fi realizate de agentul economic în baza procesului verbal de constatare a contravenției, întocmit de agentul constatator.

Conform proiectului, agentul economic care prestează servicii de parcare, trebuie să dețină o parcare specială, amenajată potrivit tuturor cerințelor de securitate. Selectarea agentului economic care va presta serviciile de parcare se va efectua în bază de concurs, iar la desemnarea câștigătorului se va ține cont de unele aspecte precum:

    deţinerea autovehiculelor specializate destinate ridicării şi transportării vehiculelor parcate neregulamentar, precum și alt echipament tehnic necesar;
    deţinerea un spaţiu de depozitare, care să asigure condiţiile de siguranţă necesare păstrării vehiculelor.

De asemenea, terenul pe care va fi amplasată parcarea trebuie să fie nivelat, îngrădit, iluminat corespunzător, asigurat cu pază etc.

Autorii inițiativei mai precizează că, potrivit art. 439 din Codul contravențional, autovehiculele parcate neregulamentar pot fi transportate și la subdiviziunea de poliție din apropierea locului unde a fost comisă contravenția. Însă, capacitățile tehnice de intervenție a subdiviziunilor de poliție din țară nu permit asigurarea acestei măsuri în modul corespunzător, subdiviziunile respective neavând autovehicule speciale de ridicare și suficiente spații de parcare dotate din punct de vedere tehnic, la un nivel satisfăcător.

Tarifele pentru prestarea serviciilor, vor fi propuse nemijlocit de către agenții economici, autoritatea contractantă fiind liberă să selecteze o anumită companie, în funcție de oferta propusă.

În același timp, proiectul prevede că în cazul în care vehiculele vor fi transportate la parcarea subdiviziunii de poliție, se va percepe un tarif stabilit prin Nomenclatorul şi tarifele la serviciile prestate contra plată de către subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea acestuia. Autorii proiectului precizează că Nomenclatorul va fi completat cu acest serviciu suplimentar, în măsura în care subdiviziunile de poliție vor fi dotate cu parcări speciale dotate, precum și cu utilaj de evacuare.

Totodată, în cazul în care lipsesc elementele constitutive ale contravenției, cum ar fi de exemplu, ridicare autovehiculelor care stânjenesc circulația pe traseele traversate de delegațiile oficiale, cheltuielile vor fi suportate de stat. În aceste cazuri, autovehiculul nu va fi transportat la parcarea specială, dar la cel mai apropiat loc unde ar putea fi parcat.

Experții anticorupție susțin, însă, că interesul public ar putea fi periclitat de factorii de risc de corupție, cum ar fi: concurența normelor de drept, formulare ambiguă care admite interpretări abuzive, lipsa procedurilor administrative etc. Potrivit acestora, în textul proiectului nu se regăsesc reglementări care să se extindă asupra unor situații iminente în domeniul specific supus reglementării. În acest sens, se atestă o lacună în drept în privința următoarelor situații:

    nu se adresează nimeni pentru recuperarea mijlocului de transport de la parcarea specială (proprietar peste hotare, decedat, lipsa de interes față de mijlocul de transport ș.a.);
    mijlocul de transport are încărcătură, în special bunuri perisabile, bunuri necunoscute ș.a.;
    mijlocul de transport este dotat cu alarmă, sistem anti-furt etc.

Necesitatea acoperirii de către regulament a cât mai multor situații tipice, incidente care pot apărea în practică, este majoră, or în lipsa unor asemenea reglementări nu este clară procedura necesară de urmat de către agenții și entitățile publice publici, creând condiții prielnice actelor de corupție.

bizlaw.md

La Tudora, Ștefan Vodă, nu întâlnești om care să nu îl cunoască pe Dorin Țapu. Tânărul este proprietarul unui tractor performant, procurat pe bani europeni, cu care cultivă zeci de hectare de teren în fiecare primăvară și toamnă. Sătenii îi bat la poartă ori de câte ori au nevoie să facă lucrări mecanizate în câmp sau livadă.

A câștigat concursul fiind licean

Dorin era licean când a câștigat un grant în cadrul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Ca să obțină banii – circa 14 mii de euro, a trecut printr-un concurs în care a trebuit să argumenteze ideea de afacere și să demonstreze că va putea menține și dezvolta business-ul pe care intenționa să îl deschidă. Nu a stat prea mult de gânduri atunci când a trebuit să înainteze propunerea de proiect.

Satul Tudora este vestit în regiune pentru livezile de piersici și nectarine, iar cererea pentru servicii mecanizate – arat, boronit, stropit, a existat dintotdeauna.

„Eu mă gândeam demult la o afacere în acest domeniu pentru că oamenii chiar aveau nevoie de așa servicii. La țară, oamenii muncesc mult în câmp și atunci când lucrările sunt mecanizate, randamentul e mult mai mare”, spune Dorin.

Cu banii câștigați de la Uniunea Europeană a cumpărat un tractor performant și a pus bazele unei firme care numără trei angajați.

Pe tot parcursul lansării și dezvoltării afacerii a fost susținut și ajutat de un mentor angajat în cadrul proiectului, dar și de tatăl său, Ghenadie Țapu. De când a aflat că feciorul său a câștigat un grant, bărbatul a revenit de peste hotare unde muncea de câțiva ani, iar acum este unul dintre angajații firmei.

Rândul e stabilit cu luni înainte

Dacă la început a trebuit să lupte pentru fiecare client, acum rândul la serviciile firmei lui Dorin e stabilit cu câteva luni înainte. Asta deoarece are cea mai performantă tehnică din sat.

În timp ce Dorin programează activitatea firmei și e responsabil de comunicarea cu potențialii clienți, tatăl său, Ghenadie Țapu, muncește pe tractor, alături de un alt angajat al firmei, un mecanizator cu zeci de ani de experiență.

„Mă bucur că am posibilitatea să muncesc alături de fecior și să îl ajut să își realizeze planurile pe care le are. Săptămâna aceasta am stropit mai mulți pomi și am cultivat o livadă tânără și frumoasă”, spune Ghenadie Țapu.

Lansată acum doi ani, afacerea lui Dorin Țapu a reușit să devină profitabilă, astfel încât acum, tânărul se gândește să o extindă și să cumpere utilaje și tehnică nouă cu care să poată presta o gamă și mai largă de servicii nu doar pentru oamenii din sat, dar și pentru cei din localitățile vecine.

Totodată, se gândește să construiască, împreună cu familia, un frigider mare unde să păstreze fructe – piersici și nectarine pentru vânzare.

„Acum oamenii vând producția pe la porți sau în centrul raional. Cred că ar fi o idee bună, dacă i-am ajuta să o ducă la capitală sau chiar să o exporte în alte țări”, spune Dorin Țapu.

O altă afacere la care se gândesc e legată de producerea biomasei. Își propun că cumpere utilaje speciale cu care să procesele toate resturile vegetale care se adună în vii și livezi, astfel ca ulterior acestea să fie transformate în peleți.

Peste 70 de tineri au beneficiat de ajutor în crearea unor afaceri

Din toamna trecută Dorin este student la Universitatea Tehnică a Moldovei și îmbină gestionarea afacerii cu studiile la facultate. Chiar și așa reușește să se implice destul de mult în mersul lucrurilor și vine în sat în toate vacanțele și zilele de odihnă.

Dorin Țapu este unul din cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obținut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-și crea sau dezvolta o afacere.

Programul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, realizat de PNUD, contribuie la consolidarea întrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri, ai societății civile și autorităților locale în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și infrastructurii sociale.