Calea spre un zâmbet sănătos a devenit mult mai accesibilă pentru locuitorii din Șoldănești, după ce în oraș a fost deschis un centru modern de imagistică dentară. De serviciile sale beneficiază și sute de pacienți din stânga Nistrului. Afacerea aparține unei absolvente a Universității de Medicină și a fost lansată cu sprijinul Uniunii Europene, prin intermediul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD.

Proprietara centrului, Ana Furdui, lucra la un spital de stat în momentul în care a aflat despre lansarea programului de granturi pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului. Pentru că visa să aibă o afacere proprie încă de pe când era studentă, a aplicat fără nicio ezitare la concurs. A trecut prin câteva etape ale competiției, a participat la multiple traininguri și consultații, iar în final a câștigat grantul cu care urma să își pună în aplicare planul de afaceri la care a muncit săptămâni în șir.

Cu banii obținuți, peste 10 mii de euro, a cumpărat un ortopantomograf, utilaj pentru diagnostic dentar, cu ajutorul căruia specialiștii obțin o imagine panoramică a întregii danturi. Aparatul de ultima generație a fost adus tocmai din Franța. Oferirea grantului implica și contribuție proprie. Fiind sigură de succesul afacerii sale, Ana a luat și un credit bancar pentru reparația centrului medical și procurarea unor echipamente de care mai avea nevoie. La toate etapele de constituire a afacerii a fost ajutată de familie, dar și de un consultant angajat în cadrul proiectului.

Peste 2.000 de pacienți de pe ambele maluri, timp de un an

Centrul Anei Furdui este amplasat în clinica unde activează stomatologii din Șoldănești. Ca să își promoveze afacerea, a bătut la ușa tuturor specialiștilor care lucrează în regiune și le-a vorbit în detalii despre avantajele pe care le oferă aparatajul de care dispune, astfel încât acum toți o cunosc și o recomandă cu încredere pacienților. De altfel, afacerea Anei Furdui a dat un nou impuls dezvoltării stomatologiei din Șoldănești. După ce a fost deschis centrul, unul dintre medicii din localitate a început să facă și implanturi dentare.

Clienții vin nu doar din Șoldănești și Rezina, dar și de la Camenca, Râbnița și alte localități din stânga Nistrului. „Avantajele sunt evidente – oamenii nu mai irosesc timp și bani ca să meargă la Chișinău pentru o radiografie dentară și nici nu mai sunt nevoiți să facă examenul medical la vechile aparate Roentgen care au un grad sporit de iradiere”, spune tânăra.

De la deschiderea centrului, în iulie 2016, peste 2.000 de persoane i-au trecut pragul, unii venind aici pentru consultații repetate pe tot parcursul tratamentului pe care îl urmează. Pentru copii, costul serviciilor e de două ori mai mic.

„Am redus costurile pentru micii pacienți pentru că e inadmisibil ca ei să fie consultați la vechile aparate unde dozele de radiație sunt foarte mari. Copiii sunt foarte activi, ei nu stau locului și, de multe ori, e nevoie de 2-3 încercări ca să îi faci imaginea danturii. Dacă repeți examenul la aparatele vechi, doza de radiație, care și așa e mare, crește de câteva ori”, afirmă femeia.

„Aș fi lucrat și acum cu salariul de medic începător, dacă nu obțineam grantul”

Ana Furdui a devenit specialist în imagistică datorită pasiunii pentru tehnică, pe care o are încă din copilărie. După absolvirea liceului a depus actele la Universitatea Tehnică, și, în paralel, la Universitatea de Medicină, la specialitatea „Imagistică și Radiologie Medicală”. Și pentru că a fost admisă la buget la ambele facultăți, a trebuit să facă o alegere, care nu a fost deloc ușoară. A decis să meargă la medicină, iar după absolvire a lucrat la mai multe instituții medicale de stat și private. Femeia crede că ar fi lucrat și astăzi cu un salariu de medic începător, care este unul modest, dacă nu ar fi beneficiat de oportunitatea care i-a fost oferită de Uniunea Europeană.

Și pentru că afacerea merge ca pe roate, tânăra antreprenoare visează să o extindă. La prima etapă planifică să cumpere un ultrasonograf modern, iar centrul să presteze o gamă mai variată de servicii, cu atât mai mult că studiile pe care le are îi permit să lucreze la orice aparat medical de diagnostic.

Ana Furdui este una din cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obținut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-și crea sau dezvolta o afacere. Mai mult, tinerii au beneficiat și de serviciile unor consultanți personali care, timp de 14 luni, i-au ajutat să-și gestioneze cât mai eficient businessul.

Programul  finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, realizat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri, ai societății civile și autorităților locale în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și infrastructurii sociale.

Mai multe despre Programul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD Moldova găsiți: pe site-ul UNDP-Moldova: www.md.undp.org, Facebook: Poduri de încredere peste Nistru/OK: Мосты доверия через Днестр.

Activitatea a trei agenți economici, rezidenți ai parcurilor industriale „Răut”, „Edineț” și „Tracom” va fi supusă controalelor de stat. Graficul verificărilor respective a fost aprobat astăzi de Guvern, la solicitarea instituțiilor de control, informează MOLDPRES.

Legea  cu privire la parcurile industriale prevede că în vederea optimizării controalelor de stat asupra activității rezidenților acestor parcuri graficul este aprobat prin hotărârea Executivului.

În baza evaluării riscurilor a celor 63 de agenți economici, rezidenți ai parcurilor industriale, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat efectuarea auditului post-vămuire a doi agenți economici, respectiv a întreprinderii mixte Electromanufacturing, rezident al parcului industria Răut și T.B. Fruit de la Edineț.

Totodată, urmare a analizei de risc, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat ca graficul controalelor să fie suplinit cu doi agenți economici, același T.B. Fruit și BAOBAB, rezident al parcului industrial Tracom.

moldpres.md

Peste 2.500 de întreprinzători vor fi instruiți pentru a-şi dezvolta abilitățile antreprenoriale. De asemenea, în fiecare an 100 de afaceri noi create de către femei vor fi finanțate de Guvern cu granturi mici și alte zece afaceri cu potenţial de export – cu granturi pentru investiţii mari. Acest lucru este prevăzut în Planul de acțiuni pe anii 2018-2020 pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, aprobat de Guvern.

"Noi o să-i susținem pe toți doritorii care se încadrează în criteriile de selectare. Am avut discuții la capitolul 100 de femei în domeniul afacerilor. Deci, 100 de femei rămân în Republica Moldova, înregistrează companii mici și încep o activitate. 100 de femei înseamnă 100 de afaceri, înseamnă încă 100 de motive pentru mine personal să cred în viitorul creșterii economice a acestei țări", a menţionat Chiril Gaburici, ministrul Economiei şi Infrastructurii.

Pentru susţinerea afacerilor create de femei statul va oferi granturi în valoare de 14 milioane de lei. Totodată, potrivit documentului, agenții economici vor fi instruiţi cum să-și găsească mai uşor parteneri externi de afaceri și îi va informa despre legislaţia privind activitatea IMM-urilor.

Antreprenorii vor beneficia și de garanții financiare pentru crearea și dezvoltarea businessului. Numărul IMM-urilor din Moldova constituie 98,7% din numărul total al întreprinderilor.

publika.md

Mașinile parcate neregulamentar ar putea să fie ridicate și transportate în parcări de către companii private. Potrivit proiectului Regulamentului privind modul de ridicare, transportare, depozitare şi restituire a vehiculelor în procesul de constatare a contravenţiilor, acțiunile vor fi realizate de agentul economic în baza procesului verbal de constatare a contravenției, întocmit de agentul constatator.

Conform proiectului, agentul economic care prestează servicii de parcare, trebuie să dețină o parcare specială, amenajată potrivit tuturor cerințelor de securitate. Selectarea agentului economic care va presta serviciile de parcare se va efectua în bază de concurs, iar la desemnarea câștigătorului se va ține cont de unele aspecte precum:

    deţinerea autovehiculelor specializate destinate ridicării şi transportării vehiculelor parcate neregulamentar, precum și alt echipament tehnic necesar;
    deţinerea un spaţiu de depozitare, care să asigure condiţiile de siguranţă necesare păstrării vehiculelor.

De asemenea, terenul pe care va fi amplasată parcarea trebuie să fie nivelat, îngrădit, iluminat corespunzător, asigurat cu pază etc.

Autorii inițiativei mai precizează că, potrivit art. 439 din Codul contravențional, autovehiculele parcate neregulamentar pot fi transportate și la subdiviziunea de poliție din apropierea locului unde a fost comisă contravenția. Însă, capacitățile tehnice de intervenție a subdiviziunilor de poliție din țară nu permit asigurarea acestei măsuri în modul corespunzător, subdiviziunile respective neavând autovehicule speciale de ridicare și suficiente spații de parcare dotate din punct de vedere tehnic, la un nivel satisfăcător.

Tarifele pentru prestarea serviciilor, vor fi propuse nemijlocit de către agenții economici, autoritatea contractantă fiind liberă să selecteze o anumită companie, în funcție de oferta propusă.

În același timp, proiectul prevede că în cazul în care vehiculele vor fi transportate la parcarea subdiviziunii de poliție, se va percepe un tarif stabilit prin Nomenclatorul şi tarifele la serviciile prestate contra plată de către subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea acestuia. Autorii proiectului precizează că Nomenclatorul va fi completat cu acest serviciu suplimentar, în măsura în care subdiviziunile de poliție vor fi dotate cu parcări speciale dotate, precum și cu utilaj de evacuare.

Totodată, în cazul în care lipsesc elementele constitutive ale contravenției, cum ar fi de exemplu, ridicare autovehiculelor care stânjenesc circulația pe traseele traversate de delegațiile oficiale, cheltuielile vor fi suportate de stat. În aceste cazuri, autovehiculul nu va fi transportat la parcarea specială, dar la cel mai apropiat loc unde ar putea fi parcat.

Experții anticorupție susțin, însă, că interesul public ar putea fi periclitat de factorii de risc de corupție, cum ar fi: concurența normelor de drept, formulare ambiguă care admite interpretări abuzive, lipsa procedurilor administrative etc. Potrivit acestora, în textul proiectului nu se regăsesc reglementări care să se extindă asupra unor situații iminente în domeniul specific supus reglementării. În acest sens, se atestă o lacună în drept în privința următoarelor situații:

    nu se adresează nimeni pentru recuperarea mijlocului de transport de la parcarea specială (proprietar peste hotare, decedat, lipsa de interes față de mijlocul de transport ș.a.);
    mijlocul de transport are încărcătură, în special bunuri perisabile, bunuri necunoscute ș.a.;
    mijlocul de transport este dotat cu alarmă, sistem anti-furt etc.

Necesitatea acoperirii de către regulament a cât mai multor situații tipice, incidente care pot apărea în practică, este majoră, or în lipsa unor asemenea reglementări nu este clară procedura necesară de urmat de către agenții și entitățile publice publici, creând condiții prielnice actelor de corupție.

bizlaw.md

La Tudora, Ștefan Vodă, nu întâlnești om care să nu îl cunoască pe Dorin Țapu. Tânărul este proprietarul unui tractor performant, procurat pe bani europeni, cu care cultivă zeci de hectare de teren în fiecare primăvară și toamnă. Sătenii îi bat la poartă ori de câte ori au nevoie să facă lucrări mecanizate în câmp sau livadă.

A câștigat concursul fiind licean

Dorin era licean când a câștigat un grant în cadrul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Ca să obțină banii – circa 14 mii de euro, a trecut printr-un concurs în care a trebuit să argumenteze ideea de afacere și să demonstreze că va putea menține și dezvolta business-ul pe care intenționa să îl deschidă. Nu a stat prea mult de gânduri atunci când a trebuit să înainteze propunerea de proiect.

Satul Tudora este vestit în regiune pentru livezile de piersici și nectarine, iar cererea pentru servicii mecanizate – arat, boronit, stropit, a existat dintotdeauna.

„Eu mă gândeam demult la o afacere în acest domeniu pentru că oamenii chiar aveau nevoie de așa servicii. La țară, oamenii muncesc mult în câmp și atunci când lucrările sunt mecanizate, randamentul e mult mai mare”, spune Dorin.

Cu banii câștigați de la Uniunea Europeană a cumpărat un tractor performant și a pus bazele unei firme care numără trei angajați.

Pe tot parcursul lansării și dezvoltării afacerii a fost susținut și ajutat de un mentor angajat în cadrul proiectului, dar și de tatăl său, Ghenadie Țapu. De când a aflat că feciorul său a câștigat un grant, bărbatul a revenit de peste hotare unde muncea de câțiva ani, iar acum este unul dintre angajații firmei.

Rândul e stabilit cu luni înainte

Dacă la început a trebuit să lupte pentru fiecare client, acum rândul la serviciile firmei lui Dorin e stabilit cu câteva luni înainte. Asta deoarece are cea mai performantă tehnică din sat.

În timp ce Dorin programează activitatea firmei și e responsabil de comunicarea cu potențialii clienți, tatăl său, Ghenadie Țapu, muncește pe tractor, alături de un alt angajat al firmei, un mecanizator cu zeci de ani de experiență.

„Mă bucur că am posibilitatea să muncesc alături de fecior și să îl ajut să își realizeze planurile pe care le are. Săptămâna aceasta am stropit mai mulți pomi și am cultivat o livadă tânără și frumoasă”, spune Ghenadie Țapu.

Lansată acum doi ani, afacerea lui Dorin Țapu a reușit să devină profitabilă, astfel încât acum, tânărul se gândește să o extindă și să cumpere utilaje și tehnică nouă cu care să poată presta o gamă și mai largă de servicii nu doar pentru oamenii din sat, dar și pentru cei din localitățile vecine.

Totodată, se gândește să construiască, împreună cu familia, un frigider mare unde să păstreze fructe – piersici și nectarine pentru vânzare.

„Acum oamenii vând producția pe la porți sau în centrul raional. Cred că ar fi o idee bună, dacă i-am ajuta să o ducă la capitală sau chiar să o exporte în alte țări”, spune Dorin Țapu.

O altă afacere la care se gândesc e legată de producerea biomasei. Își propun că cumpere utilaje speciale cu care să procesele toate resturile vegetale care se adună în vii și livezi, astfel ca ulterior acestea să fie transformate în peleți.

Peste 70 de tineri au beneficiat de ajutor în crearea unor afaceri

Din toamna trecută Dorin este student la Universitatea Tehnică a Moldovei și îmbină gestionarea afacerii cu studiile la facultate. Chiar și așa reușește să se implice destul de mult în mersul lucrurilor și vine în sat în toate vacanțele și zilele de odihnă.

Dorin Țapu este unul din cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obținut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-și crea sau dezvolta o afacere.

Programul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, realizat de PNUD, contribuie la consolidarea întrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri, ai societății civile și autorităților locale în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și infrastructurii sociale.

În anul 2018, volumul vânzărilor companiilor rezidente de la Moldova IT Park ar putea ajunge la 1,4 mlrd. lei ($85 mil.). Potrivit agenţiei INFOTAG, anunţul a fost făcut luni, în cadrul ICT Summit 2018 la Chişinău, de către ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici.

El a spus că, de la începutul anului, peste 160 de companii au devenit rezidenţi ai primului parc IT din Moldova, inclusiv 52 cu capital social străin.

"În anii 2016-2017, cifra de afaceri a sectorului tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor a crescut de la 10,5 mlrd. lei la 12,2 mlrd. lei, înregistrând şi o creştere a exportului IT şi comunicaţii până la 3,3 mlrd. lei. Este o creştere semnificativă, dar şi un semnal clar pentru noi că industria va avea nevoie de mai multe resurse, în primul rând de resurse umane, dar şi de mai multe investiţii", a menţionat ministrul.

El consideră că "ratele de creştere a industriei TIC, dar şi de absorbţie a noilor tehnologii, precum şi interesul pe care-l manifestă faţă de acest domeniu noua generaţie oferă siguranţa că Moldova are oportunităţi mari de dezvoltare în această direcţie nu doar în calitate de consumator, dar şi de generator de produse şi servicii TIC".

"În acest sens, Ministerul Economiei şi Infrastructurii îşi ajustează politicile publice menite să contribuie la valorificarea oportunităţilor investiţionale şi potenţialului de creştere a industriei TIC", a afirmat ministrul.

Potrivit lui, un potenţial nevalorificat încă îl are "IT startup visa", aprobată în 2017, care permite companiilor rezidente a parcului IT angajarea fără permise de muncă şi acces la un regim simplificat de obţinere a vizelor de lungă durată pentru specialiştii IT din străinătate. Acest lucru va suplini lipsa forţei de muncă calificate acasă, dar şi va contribui la un transfer real spre RM de tehnologii şi modele de afaceri noi.

"Suntem ferm convinşi că parcurile IT, ca o platformă inovatoare pentru dezvoltarea afacerilor competitive în domeniul IT, va oferi sectorului o creştere economică substanţială, perspective pentru tinerii profesionişti şi locuri de muncă bine plătite aici, în ţară", a remarcat Gaburici.

El a menţionat că, în acest an, Republica Moldova a urcat patru poziţii în Ratingul mondial privind evoluţia societăţii informaţionale, realizat de Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, plasându-se pe poziţia 59 din 176 state incluse în clasament.

infotag.md

Cine s-ar fi gândit că cea mai lungă autostradă din Europa va trece prin țara noastră? Ei bine, publicaţia Asociaţiei Mondiale a Drumurilor „World Higwaz Magazine” a anunţat că se dorește construirea “Centurii Mării Negre”, o autostradă lungă de 7000 de km.

Lucrările cu pricina ar trebui să demareze în toate ţările riverane (Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Tirana, Grecia) cel târziu în anul 2019, dar o porțiune din autostradă este deja construită la nord de Marea Neagră.

Fiecare stat va plăti porțiunea sa de autostradă din resurse proprii, dar și din fonduri europene, pentru statele ce fac parte din Uniunea Europeană.

Pe teritoriul României autostrada va începe de la Giurgiu, va ajunge la Bucureşti, va urca la Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Bârlad – Huşi, apoi va intra în Republica Moldova, către Chişinău. Astfel, se va face o importantă legătură rutieră între București și Chișinău. La noi în țară, autostrada va străbate aproximativ 420 de km.

În total, autostrada Inelară a Mării Negre va avea în jur de 7000 de km și va fi a doua din lume ca lungime, după cea inelară a Australiei care măsoara 14.500 de km.

auto-bild.ro

Mașina primită de actorul Daniel Craig pentru rolul James Bond a fost adjudecată contra unei sume de peste 460.000 de dolari, scrie AFP. Mașina Aston Martin a fost scoasă la licitație - în scop caritabil - și vândută, vineri seară, la casa Christie's, pentru 468.500 de dolari.

Mașina, care poate rula cu 295 km/h face parte din seria de doar o sută de exemplare pe care Aston Martin le-a creat pentru a celebra 100 de ani de la înființare.

profit.ro