Discrepanța între datele indicate în actele prezentate de un agent economic a condus la relevarea unei tentative de contrabandă cu articole vestimentare, aduse din Turcia. Valoarea mărfurilor a fost evaluată la 731 926 lei.

Infracțiunea a fost raportată de către vameșii de la Giurgiulești, care au descoperit neconcordanțe ale datelor privind valoarea și numărul unităților transportate, fapt ce a determinat efectuarea unui control fizic. În rezultatul inventarierii întregului lot de marfă, ofițerii vamali au depistat 5 307 articole vestimentare, care nu erau incluse în declarația vamală.

Actualmente, cazul este examinat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, iar persoanele implicate riscă închisoare pe un termen de până la 10 ani, conform art. 248 alin. (5) lit. b,d) al CP al RM. Conform prevederilor aceluiași articol,  persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 11000 u.c., inclusiv cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea entității.

A vrut să-și facă dreptate, însă a pierdut în instanță. Compania The Adidas International Marketing B.V. A pierdut, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), procesul împotriva proprietarei unui butic din piața centrală, pe motiv că vindea produse inscripționate cu semnele identice cu mărcile companiei.

Compania Adidas s-a adresat în instanță și a invocat că i-au fost încălcate drepturile exclusive și a solicitat interzicerea folosirii neautorizată a mărfurilor. Compania a cerut ca pârâta să distrugă toate produsele și să-i achite despăgubiri morale în mărime de 110 mii lei, inclusiv onorariul achitat avocatului în valoare de 25 de mii de lei.

Adidas s-a plâns că pârâta, care deține un butic amplasat în piaţa centrală, a organizat comerţul cu amănuntul a articolelor de îmbrăcăminte sport care poartă mărcile companiei reclamante, fără a avea vreun contract de distribuţie cu produsele ce poartă mărcile Adidas. La fel, se mai spune că proprietara buticului nu este la prima abatere de acest fel. În 2015, a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 97 Cod contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 2.000 lei. Mărfurile ridicate în cadrul controlului au fost supuse confiscării speciale. În dosarul respectiv, a recunoscut că vinde produse contrafăcute ce poartă marca Adidas, precum şi a recunoscut vina.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, acțiunea înaintată de The Adidas International Marketing B.V. a fost respinsă ca neîntemeiată. Împotriva hotărârii instanței de fond, a fost depus apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei decizii prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. Curtea de Apel a menținut decizia instanței de fond. Judecătorii au precizat că nu există nici o probă care ar demonstra că întreprinderea reclamantă a suportat careva pagube (venit ratat). La fel, instanța de apel consideră că nu au fost stabilite nici unul din temeiurile expres prevăzute de lege care ar determina concluzia instanței referitoare la faptul că produsele inscripţionate cu semnele identice cu mărcile companiei The adidas International Marketing B.V., comercializate în buticul amplasat în piaţa centrală, încalcă drepturile exclusive ale companiei Adidas asupra mărcilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.

Decizia a fost menținută și de CSJ, care a precizat că nemulțumirea companiei și argumentele invocate în recurs nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

bizlaw.md

Un consorțiu internațional vrea să cumpere 41 la sută din acţiunile Moldova-Agroindbank.

Potrivit Băncii Naţionale, cele trei instituţii financiare străine au depus deja o cerere în acest sens.

Despre acest lucru a fost anunțat şi Comitetul Național de Stabilitate Financiară, care, la rândul său, a propus Guvernului să inițieze negocierile.

Recent, Banca Transilvania a devenit acționar al Victoriabank, a treia cea mai mare bancă din Moldova, având, împreună cu BERD, o participație de peste 72 la sută.

publika.md

Silvia Busuioc este o actriță și manechină originară din Republica Moldova, care în prezent activează în Italia, Londra și Hollywood. Actrița este prima basarabeancă dela Hollywood care a obținut opt roluri într-un singur an. Astfel, în anul 2018 se produc opt filme cu intervenția Silviei. De menționat că din cele opt producții, în patru actrița a obținut roluri principale.

Silvia are deja o carieră impresionantă, reușind să se remarce la Hollywood. Tânăra este membră a celui mai important club al actorilor din lume – Actors Studio.

Mai jos vă propunem să vedeți lista producțiilor din 2018, în care Silvia a obținut un rol.

#1. Print-Maker – rolul Margarete Schäfer (rol principal)

#2. The Game of the Cheetah – rolul Olivia Wells (rol principal)

#3. The Invisible Boy: Second Generation – rolul actriței

#4. Senior Entourage  – rolul Spy

#5. Bella Germania – rolul Giulietta (rol principal)

#6. The Next Cassavetes – rolul Silvia Loren

#7. La Déesse du Crépuscule – rolul Brigitte Artois (La Déesse) (rol principal)

#8. Adi Shankar’s Gods and Secrets – rolul actriței

Silvia Busuioc a mai jucat și în unul dintre cele mai premiate seriale de comedie din toate timpurile, „Veep”, de asemenea a avut roluri în serialul „Lethal Weapon”,  thriller-ul „The Snowman”, dar și alte producții cinematografice.

În urmă cu 10 ani, Silvia părăsea băncile Liceului Spiru Haret din Capitală, unde finaliza clasa a 11-a. Voia să-și urmeze studiile peste hotare și, pentru a ușura procesele birocratice, a decis să absolvească liceul în Italia, pentru ca ulterior să-i fie mai simplu să acceadă la o universitate italiană.

Întreaga istorie a Silviei o puteți citit într-un interviu realizat de echipa #diez.

diez.md

Constantin Sarcov este încă un moldovean care a fost inclus în lista Forbes România, „30 sub 30”, în care se regăsesc cei mai de succes tineri.

Constantin Sarcov s-a născut la Chișinău, unde a urmat și cursurile Facultății de Arte Plastice și Design, la specializarea design grafic. În studenție a venit la București pentru un internship în cadrul agenției de publicitate Cohn & Jansen JWT și pentru o vizită de studiu la Casa de Producție Carioca.

Și-a început cariera la editura tatălui său, pe poziția de junior graphic designer, însă a simțit întotdeauna că are o apetență către publicitate. A debutat în industrie pe poziția de copywriter, pe parcursul căreia și-a dezvoltat abilitățile de redactare: „Îmi plăcea să scriu și să vin cu idei, eram prea slab pentru a fi designer bun, în schimb partea cu ideile îmi ieșea bine“.

„Am fondat Piko în primul an de facultate, la sfârșitul anului 2007 și începutul anului 2008. Simțeam că trebuie să fac ceva. Împreună cu colegul meu Eugen Catruc și susținuți de tatăl meu am fondat o mică diviziune în cadrul editurii, ceea ce avea să se transforme ulterior în Piko.“

Compania a fost înființată din nevoia de a introduce proiecte mult mai avansate la nivel de creație publicitară, față de cele deja existente pe piața slab antrenată din Moldova. Ca model de inspirație, Constantin Sarcov se ghidează după activitățile marilor agenții internaționale precum Stefan Sagmeister, Snask, Doyle Dane & Bernbach sau Wieden & Kennedy.

„Nu suntem o agenție de branding, nu suntem o agenție de digital sau de advertising clasică – ci o agenție care se schimbă la fel de vertiginos cum se schimbă și lumea din jurul nostru“, precizează cofondatorul Piko.

Cifra de afaceri a organizației în 2017 a fost de aproximativ 160.000 de euro. Piko are momentan două birouri, cel din Chișinău și cel mai recent, din Amsterdam. În portofoliul actual de clienți se regăsesc nume mari ca EA Sports Bucharest, Parlamentul Republicii Moldova, Ducati Scrambler, Swiss Cooperation Office.

Cum ți-ai depășit limitele?

„Nu știu dacă mi-am setat ca scop să-mi depășesc limitele vreodată. Cred că nu am ajuns la limite nici în proporție de 35%, deci, mai am de explorat și muncit”.

bani.md

Crearea locurilor de muncă la sate și în orașele mici va fi încurajată, iar șansele de plasare în câmpul muncii, atât a cetățenilor Republicii Moldova, cât și a lucrătorilor străini vor spori. În acest sens, Executivul a aprobat astăzi Planul naţional de acţiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei naţionale privind ocuparea forţei de muncă, transmite MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Acțiunile prevăzute sunt focusate pe realizarea a patru obiective: dezvoltarea competențelor persoanelor pentru sporirea posibilităților de angajare, asigurarea bunei guvernări a pieţei muncii, valorificarea potenţialului migraţiei pentru dezvoltare durabilă și crearea oportunităţilor de angajare.

Pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii va fi ușurat accesul la credite. De asemenea, va fi amenajat un Parc industrial la Comrat, unde vor fi create peste 2500 de locuri de muncă. Vor fi acordate și programe de suport pentru tinerii întreprinzători, finanțări pentru afacerile gestionate de femei și granturi pentru producătorii agricoli.

Totodată, vor fi diversificate oportunităţile de angajare a cetăţenilor Republicii Moldova reîntorşi de peste hotare, dar și a lucrătorilor străini aflați în căutarea unui loc de muncă în țara noastră. Suport la angajare vor primi și persoanele din grupurile vulnerabile, persoanele cu dizabilități și cei eliberați din detenție. Statul va aloca 900 milioane de lei pentru crearea locurilor de muncă la sate și 34 milioane de lei - pentru indemnizații tinerilor specialiști în medicină care merg să lucreze în sate.

De asemenea, vor fi întreprinse acțiuni pentru formarea continuă a specialiștilor, perfecționarea aptitudinilor practice ale absolvenților prin stagiere, acordarea ajutoarelor de șomaj și combaterea salariilor în plic.  

Pentru realizarea măsurilor incluse în plan sunt necesare 1,2 miliarde de lei. Cheltuielile vor fi acoperite din bugetul de stat și din surse externe.

Pe parcursul anului 2017, din cei peste 42 mii de șomeri înregistraţi la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, 16.500 au fost plasaţi în câmpul muncii.

moldpres.md

Pe lângă concertul pe care l-a dat în PMAN în seara zilei de 9 mai, interpretul rus Nicolai Baskov a mers să viziteze și beciurile de la Cricova.

În urma vizitei, artistul rus s-a ales cu o colecție de 1000 de sticle de vin, precum Feteasca neagră, Magnific, Grătiești, Codru, Cabernet etc.

„Suntem onorați de alegerea interpretului și de faptul că va rămâne în istoria Colecției. De asemenea, îi urăm realizări frumoase, șlagăre și succese în cariera sa muzicală”, au scris pe o rețea de socializare reprezentanții vinăriei „Cricova”.

În beciurile de la Cricova dețin colecții numeroase personalități printre care Vladimir Putin, Angela Merkel, Donald Tusk, Traian Băsescu, Klaus Iohannis, Alexandr Lukașenco și mulți alții.

tv8.md

Bugetul programului PARE 1+1 va creşte treptat până în 2020 de la 40 până la 50 de milioane de lei, cu susţinerea fondurilor europene. Anunţul a fost făcut de Secretarul General de Stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Iulia Costin. La şedinţa comisiei de profil a Parlamentului au fost prezentate şi alte măsuri pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Iulia Costin a declarat că Programul PARE 1+1, lansat în 2010, şi-a demonstrat eficienţa pentru susţinerea migranţilor care revin în ţară. În prezent, plafonul grantului este de 250 de mii de lei.

"Suma totală a granturilor se cifrează la 226 de milioane de lei, suma investiţiilor în economie constituie 726 de milioane de lei. Astfel, fiecare leu acordat în forma de grant ne-a generat investiţii în economie de 3,2 lei. 1180 de companii au fost lansate de migranţi şi rudele de gradul I", a spus Iulia Costin, secretar general de stat al Ministerului Economiei.

Potrivit Ministerului Economiei, şi crearea incubatoarelor de afaceri este o soluţie eficientă pentru susţinerea IMM-urilor. În Moldova sunt 11 astfel de structuri.

"În total, pe reţeua de business incubatoare cifra de afaceri la toate companiile este de 99 de milioane de lei. Aceste companii au creat peste 800 de locuri de muncă. Vorbim indirect şi despre contribuţia pentru bugetele locale pentru că ele aduc o contribuţie considerabilă", a spus Iulia Costin, secretar general de stat al Ministerului Economiei.

De asemenea, au fost menționate programele pentru susţinerea femeilor şi tinerilor care vor să-şi deschidă o afacere.

"Toate programele implementate de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii au fost realizate la 100 de procente. Resursele financiare planificate în legea bugetului care constituiau 83 de milioane de lei pe parcursului anului 2017 au fost realizate", a spus Iulia Costin, secretar general de stat al Ministerului Economiei.

Recent, Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii. În prezent, 98 la sută dintre companiile din ţară sunt IMM-uri.

publika.md

Marți, Curtea Constituțională a statuat că nu este conformă Constituției prevederea legală care stabilește o sancțiune disproporționată pentru conducerea în stare de ebrietate a vehiculelor pentru care nu este nevoie de permis de conducere, în comparație cu cazurile în care permisul este obligatoriu.

Curtea a reținut că ambele categorii de conducători, cei care conduc vehicule pentru care este necesară deținerea permisului de conducere și cei care conduc vehicule pentru care nu este necesară deținerea permisului de conducere, trebuie să respecte în egală măsură Regulamentul circulației rutiere, să nu conducă în stare de ebrietate și să nu pună în pericol alți participanți la trafic.

Totuși, Curtea a constatat că unele riscuri pe care le generează vehiculele pentru conducerea cărora nu este necesară deținerea permisului de conducere (bicicletă, motocultor, vehicul cu tracțiune animală ș.a.) pot fi mai reduse decît riscurile generate de vehiculele pentru a căror conducere este necesară deținerea permisului.

Însă Curtea a stabilit că, potrivit prevederilor contestate, o persoană care conduce în stare de ebrietate o bicicletă sau un motocultor va putea fi sancționată inclusiv prin aplicarea arestului, iar o persoană care conduce un automobil sau autocamion este pasibilă doar de aplicarea unei amenzi.

noi.md

 

Primul efort al ONU de a finanța energia solară cu criptomonede se poate extinde în Europa de Est, unde piețele sunt considerate mature, însă finanțarea este redusă.

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) își unește forțele cu Sun Exchange – o piață ce finanțează energia solară cu criptomonede – pentru a conecta una din cele mai mari universități din Moldova la energia solară.

Astfel, energia electrică va acoperi majoritatea necesităților energetice ale universității pe timp de noapte. Totodată, se vor înregistra economii considerabile la facturi datorită instalațiilor de pe acoperiș, prevăzute să acopere o suprafață de aproximativ 15.000 de metri pătrați.

Persoanele care procură unități solare prin Sun Exchange, cu sediul în Africa de Sud, le pot da în chirie spitalelor, școlilor, companiilor și reședințelor private. Sun Exchange folosește SolarCoin – o criptomonedă lansată de compania ElectriCChain, care promovează tehnologia „blockchain”.

Odată ce toate unitățile solare vor fi procurate, clădirile recipiente vor începe să achite chiria pentru utilizarea acestora și vor fi taxate pentru fiecare unitate de electricitate generată, acoperind costul echipamentului, instalației și mentenanța pe o perioadă de până la 20 de ani. Proprietarii unităților solare mai primesc și monede solare (SolarCoins) în funcție de volumul de energie solară produsă.

„Nu este de mirare că aceasta este una din cripto-piețele cu cea mai rapidă creștere. Sistemul are toate stimulentele adecvate în vigoare. Acesta reduce substanțial costurile conectării la energia solară pentru utilizatorul final și facilitează deținerea unităților solare de doritorii din întreaga lume, transformându-le într-o sursă stabilă de venit generat de lumina soarelui”, a declarat Abraham Cambridge, Fondatorul și Directorul executiv al Sun Exchange.

„Acest mecanism de finanțare alternativă va ajuta orașele, companiile și probabil locuințele private să-și acopere necesitățile de bază atingând simultan câteva ținte ale Obiectivelor Globale”, a spus Dumitru Vasilescu, Manager de proiecte la PNUD Moldova. „Într-un final, aceasta ar putea revoluționa piața energiei regenerabile din Europa de Est și Asia Centrală”.

În Moldova, unde aproximativ 74% din energie este importată, iar prețurile la energia electrică au crescut cu peste 50% în ultimii cinci ani, energia solară este considerată ca având un potențial înalt.

Necesitățile energetice ale universității sunt estimate la aproximativ 1MWp. Inițiativa va culmina cu zero costuri în următorii 20 de ani. La sfârșitul perioadei de leasing, Universitatea Tehnică din Moldova va deține propria sa instalație.

În iunie, PNUD va crea un fond pilot pentru a sensibiliza populația privind accesul și promovarea energiei solare, precum și va replica modelul. PNUD a facilitat încheierea acestui parteneriat, contribuind la adaptarea sa la contextul național.

Foto: mybusiness.md