Unii moldoveni preferă să cumpere produse pentru uz personal din afara ţării. Puţini însă cunosc faptul ce bunuri intră în această categorie sau de cîţi bani se permite să cumpărăm produse fără ca acestea să fie vămuite, - scrie noi.md.

Tocmai din acest motiv am apelat la responsabilii Serviciului Vamal, care ne-au specificat că, atunci cînd optăm pentru modul de transport terestru, suma bunurilor care nu au nevoie de vămuire nu trebuie să depăşească 300 de euro pentru o persoană. Iar dacă alegem să călătorim cu avionul sau cu mijloacele de transport maritim, fiecare persoană are voie să aducă în ţară obiecte pentru uz personal care nu vor depăşi 430 de euro.

Şi totuşi, ce ne este permis să transportăm sau care sînt acele bunuri pentru uz personal?

„Prin obiectele pentru uz personal se înţelege orice obiect destinat uzului sau consumului personal sau necesităţilor casnice, inclusiv haine şi încălţăminte personală, lenjerie de pat, echipament de uz personal sau de satisfacere a necesităţilor gospodăreşti, obiecte de parfumerie, cosmetică, igienă, medicamente, produse alimentare pentru necesitate personală, bunuri destinate cerinţelor familiale uzuale, animale de casă, precum şi instrumente portabile de care persoana are nevoie în exercitarea ocupaţiei sau profesiei”, a specificat şeful Secţiei destinaţii vamale a Serviciului Vamal, Valeriu Cozîrev, solicitat de Noi.md.

Există şi cazuri cînd o familie decide să-şi cumpere un bun, cum ar fi un frigider sau un aragaz, care însă depăşeşte suma de 300 sau 430 de euro. Ce paşi trebuie respectați pentru ca acest obiect pentru uz personal să nu fie vămuit?

„Dacă ambii membri ai familiei sînt indicaţi în factură şi sînt prezenţi la momentul traversării frontierei, atunci bunul care depăşeşte 300 de euro nu trebuie vămuit. El trebuie declarat, fără achitarea vreunei taxe. În acest caz, poţi avea bunuri de cel mult 600 de euro, doar ca să fie prezentat bonul şi factura unde să fie indicaţi ambii soţi”, a specificat şeful Secţiei destinaţii vamale.

noi.md

Au muncit și au fost răsplătiți pe măsură. Anul 2017 a adus mai mulți bani în buzunarele avocaților, iar venituri declarate sunt mai mari cu 73 la sută, comparativ cu anul 2016.

Mai exact, veniturile pentru anul 2017 ale avocaților, care au fost declarate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), au fost în mărime de 379 milioane 317 mii lei. Cifra este mult mai mare decât cea înregistrată în 2016, când avocații au declarat venituri de 220 milioane 277 mii de lei.

Potrivit datelor prezentate de către SFS pentru BizLaw, cea mai mare sumă a venitului declarată, pentru anul 2017, este de 9 milioane 678 mii de lei. Aceasta este mai mică, comparativ cu anul 2016, când cea mai mare venit declarat a fost în mărime de 15 milioane 882 mii de lei.

Prin urmare, în 2017, veniturile apărătorilor s-au înmulțit, întrucât suma totală declarată de către birourile asociate de avocați și cabinetul avocatului este cu 159 milioane 40 mii de lei mai mare decât cea declarată în 2016.

Datele SFS mai arată că pentru anul 2017 au declarat veniturile 1.732 de contribuabili – birouri asociate de avocați și cabinetul avocatului. Și această cifră este în creștere, întrucât în 2016 asemenea declarații au fost depuse de 1.213 apărători.

Amintim că, din 2017 avocații, dar și alte categorii de contribuabili din domeniul justiției sunt impozitați cu 18%.

bizlaw.md

Acum 125 de ani, un student roman din Berlin sintetizează prima substanţa cu efect stimulator-excitant, care mai târziu ajunge să fie prelucrată în laboratore ilegale, fiind considerată drog.

Lazăr Edeleanu, specialist în medicina al Universtităţii Humboldt, Berlin, a reuşit pentru prima dată să sintetizeze o mică cantitate din substanţa în cauza, în timp ce efectua experimente chimice pentru lucrarea sa de doctorat. La acea vreme el nu bănuia ce se va întâmpla mai târziu cu descoperirea lui şi întrerupe experimentele. În 1908, Edeleanu pune la punct o metodă de prelucrare a ţiteiului şi producerea maselor plastice. Aceasta noua metoda a lui şi-a gasit repede aplicabilitatea în practică, amfetamina find trecută sub uitare. Chimistul român moare la Bucureşti in 1941, dar prima sa descoperire nu va avea acelaşi traseu, scrie Deutsche Welle.

Potenţialul substanţiei descoperite de Lazăr Edeleanu ajunge cunoscut în SUA, la distanţa de 40 ani de la data cand românul a reuşit să sintetizeze amfetamina. Alergologul american George Piness şi biochimistul Gordon A. Alles sesizează potenţialul tămăduitor al amfetaminei, şi produc un substitut mult mai eficient şi ieftin al celebrei efedrine, un medicament contra astmului produs din plante. Alles Gordon este şi cel care a dat numele medicamentului, "amfetamina". În anii '30 firmele farmaceutice descopera potenţialul amfetaminei şi dezvolta o gama larga de produse pentru astm, de la inhalante până la pastile de ingerare. Amfetaminele sunt produse în mod legal - ca medicamente şi ilegal - în laboratoare secrete. Sau, ca şi drogul tânărului - Speed, Pep, Crystal Meth, Extasy. Amfetaminele nu produc halucinaţii. Ele devin o problemă letală atunci când se obişnuiesc, precum şi atunci când sunt combinate cu alte medicamente, cum ar fi alcoolul sau medicamentele.

capital.ro

Plăcinta moldovenească cu brânză de oi ar putea apărea în meniul celor mai bune restaurante franceze. Plăcinta "Domnească" l-a inspirat pe unul dintre cei mai cunoscuți bucătari francezi Marc Foucher, care spune că aceasta ar putea concura cu pizza italiană.

Deținătorul titlului de "Cel mai bun bucătar din Franța" a venit pentru prima dată la Chișinău, cu un master-class pentru studenții Universității Tehnice.

Marc Foucher spune că vrea să introducă în meniul restaurantului său din Paris, care are o stea Michelin, un nou fel de mâncare. El a rămas fascinat de gustul plăcintei "Domneşti".

"Vreau să preiau rețeta plăcintei, pe baza căreia să experimentez puțin și să încerc să fac ceva interesant", a spus Marc Foucher, bucătar francez.

Renumitul bucătar francez a gătit pentru Casa Regală din Suedia și cea din Monaco, iar zilele acestea pregăteşte bucate alese împreună cu viitori bucătari de la noi.

"Crema este foarte fină pentru că nu are făină, doar ouă ca agent de îngroșare. De aceea, trebuie să respectăm regimul termic de 80 de grade",  a spus Marc Foucher, bucătar francez.

Marc Fousher i-a învățat pe studenții moldoveni să gătească diferite preparate din ingredientul său preferat - ouăle, despre care a scris și o carte.

"Ouăle pot fi pregătite în diverse moduri. Azi, învăţăm să facem cinci feluri de mâncare. În cartea mea am descris 20", a spus Marc Foucher, bucătar francez.

În 2004, Marc Foucher a obținut titlul de "Cel mai bun bucătar din Franța".

publika.md

În acest an, agricultorii vor recolta, în medie, până la 3,1 tone de grâu la hectar. Cel puţin această cantitate este prognozată de specialiştii Serviciului Hidrometeorologic de Stat, relatează Radio Moldova Actualităţi.

R. Moldova şi România vor extinde colaborarea în domeniul turismului şi vor lansa mai multe trasee turistice comune. Procesul de implementare este discutat în perioada 10-12 mai, la Bucureşti, de către Stanislav Rusu, director general al Agenţiei Turismului, şi Bogdan Gheorghe Trif, ministrul Turismului din România, transmite MOLDPRES.

În cadrul vizitei şefului Agenţiei Turismului în România a fost format un grup de lucru în vederea implementării traseelor turistice: "Ruta Vinului”, "Ruta Cetăților” și "Ruta Mănăstirilor”. Totodată, a fost dat startul rutelor comune și anunțate proiectele care urmează a fi realizate până la sfârșitul anului 2018.

Este vorba de ruta „Ștefan cel Mare și Sfânt” și deschiderea Birourilor de promovare turistică a României la Chișinău și a Republicii Moldova la București. Ruta „Ștefan cel Mare și Sfânt” va fi finanțată din bugetul Ministerului Turismului din România și va include cetățile și hrubele din perioada marelui Domnitor.

Proiectul "Ruta Vinului” va fi primul proiect realizat și implementat în comun cu partea română, destinat în special turiștilor din Asia, America de Nord și de Sud. "Ruta Vinului” este realizată în contextul deținerii de către R. Moldova a titlului de "Capitală Mondială a Turismului Vinicol a anului 2018”. „Ruta Vinului” va fi inclusă în "Drumul Vinului European”, proiect ce urmează să fie propus Organizației Mondiale a Turismului pe lângă ONU. “Ruta Vinului” poate ajunge un proiect relevant de valoare mondială, la fel cum este şi “Ruta Mătăsii”, a menţionat Stanislav Rusu, director general al Agenţiei Turismului.

moldpres.md

Discrepanța între datele indicate în actele prezentate de un agent economic a condus la relevarea unei tentative de contrabandă cu articole vestimentare, aduse din Turcia. Valoarea mărfurilor a fost evaluată la 731 926 lei.

Infracțiunea a fost raportată de către vameșii de la Giurgiulești, care au descoperit neconcordanțe ale datelor privind valoarea și numărul unităților transportate, fapt ce a determinat efectuarea unui control fizic. În rezultatul inventarierii întregului lot de marfă, ofițerii vamali au depistat 5 307 articole vestimentare, care nu erau incluse în declarația vamală.

Actualmente, cazul este examinat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, iar persoanele implicate riscă închisoare pe un termen de până la 10 ani, conform art. 248 alin. (5) lit. b,d) al CP al RM. Conform prevederilor aceluiași articol,  persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 11000 u.c., inclusiv cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea entității.

A vrut să-și facă dreptate, însă a pierdut în instanță. Compania The Adidas International Marketing B.V. A pierdut, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), procesul împotriva proprietarei unui butic din piața centrală, pe motiv că vindea produse inscripționate cu semnele identice cu mărcile companiei.

Compania Adidas s-a adresat în instanță și a invocat că i-au fost încălcate drepturile exclusive și a solicitat interzicerea folosirii neautorizată a mărfurilor. Compania a cerut ca pârâta să distrugă toate produsele și să-i achite despăgubiri morale în mărime de 110 mii lei, inclusiv onorariul achitat avocatului în valoare de 25 de mii de lei.

Adidas s-a plâns că pârâta, care deține un butic amplasat în piaţa centrală, a organizat comerţul cu amănuntul a articolelor de îmbrăcăminte sport care poartă mărcile companiei reclamante, fără a avea vreun contract de distribuţie cu produsele ce poartă mărcile Adidas. La fel, se mai spune că proprietara buticului nu este la prima abatere de acest fel. În 2015, a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 97 Cod contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 2.000 lei. Mărfurile ridicate în cadrul controlului au fost supuse confiscării speciale. În dosarul respectiv, a recunoscut că vinde produse contrafăcute ce poartă marca Adidas, precum şi a recunoscut vina.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, acțiunea înaintată de The Adidas International Marketing B.V. a fost respinsă ca neîntemeiată. Împotriva hotărârii instanței de fond, a fost depus apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei decizii prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. Curtea de Apel a menținut decizia instanței de fond. Judecătorii au precizat că nu există nici o probă care ar demonstra că întreprinderea reclamantă a suportat careva pagube (venit ratat). La fel, instanța de apel consideră că nu au fost stabilite nici unul din temeiurile expres prevăzute de lege care ar determina concluzia instanței referitoare la faptul că produsele inscripţionate cu semnele identice cu mărcile companiei The adidas International Marketing B.V., comercializate în buticul amplasat în piaţa centrală, încalcă drepturile exclusive ale companiei Adidas asupra mărcilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.

Decizia a fost menținută și de CSJ, care a precizat că nemulțumirea companiei și argumentele invocate în recurs nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

bizlaw.md

Un consorțiu internațional vrea să cumpere 41 la sută din acţiunile Moldova-Agroindbank.

Potrivit Băncii Naţionale, cele trei instituţii financiare străine au depus deja o cerere în acest sens.

Despre acest lucru a fost anunțat şi Comitetul Național de Stabilitate Financiară, care, la rândul său, a propus Guvernului să inițieze negocierile.

Recent, Banca Transilvania a devenit acționar al Victoriabank, a treia cea mai mare bancă din Moldova, având, împreună cu BERD, o participație de peste 72 la sută.

publika.md