Experţii Laboratorului de testare a calităţii biocombustibililor solizi se află într-o vizită de studiu în Portugalia unde vor cunoaşte metodele şi procedura de testare a calităţii brichetelor şi peletelor. Ei vor vizita laboratoarele specializate din ţară, vor cunoaşte etapele parcurse pentru acreditarea internaţională şi vor prelua experienţe pozitive pentru a fi replicate în Moldova.

Pe 1 iunie, De ziua Internațională a Protecției Copilului, primarul de Orhei Ilan ȘOR va deschide cel mai mare centru cultural-familial din țară, cu o suprafață de 20 de mii de metri pătrați. Va fi cel mai deosebit loc de distracții pentru copii și întreaga familie, iar, la fel de important este că toate facilitățile vor fi gratuite.

În turul I al alegerilor locale noi din 20 mai, curent, concurenții electorali au cheltuit în total aproape 9 milioane de lei. În cursa electorală au participat 2 candidați independenți și alți 28 de reprezentanți ai partidelor politice. În timp ce pe unii candidați, deși au obținut scoruri modeste, voturile nu i-au costat niciun leu, alții „au plătit” câte 865 de lei pentru un singur vot. Cei mai mulți candidați învingători i-a avut Partidul Democrat din R. Moldova, care, cu cheltuieli modeste, de puțin peste 70 de mii de lei, s-a impus în 4 localități, cu excepția mun. Chișinău și Bălți, unde PDM nu a avut candidați, dar și a comunei Jora de Mijloc, unde învingătoare a ieșit reprezentanta Partidului ȘOR.

Datele rapoartelor financiare arată că cei mai mulți bani în campania electorală i-a cheltuit Partidul ȘOR −2,7 milioane de lei. Formațiunea a înaintat 3 candidați la alegerile locale noi: pe Reghina Apostolova în mun. Chișinău, care însă a fost descalificată din cursă, pe Pavel Verejanu la Bălți și Marina Tauber în comuna Jora de Mijloc. Astfel, în raport cu voturile obținute, Partidul Șor a plătit 865 de lei pentru un vot. Rezultatul obținut: Marina Tauber, vicepreședinta Partidului ȘOR și figurantă în raportul companiei Kroll referitor la furtul miliardului, a fost aleasă cu 1048 de voturi primară a comunei Jora de Mijloc, raionul Orhei, din primul tur.

Pe locul doi după raportul cheltuieli/voturi obținute, se plasează Partidul Liberal, care a avut un singur candidat la locale, pe Valeriu Munteanu, în mun. Chișinău. Pentru Munteanu au votat 8 078 de persoane, cheltuielile raportate de partid fiind de 1,6 milioane de lei. Liberalii au cheltuit 203 lei pentru un singur vot pro-Munteanu.

În mun. Chișinău, învingători în primul tur au fost Ion Ceban, candidatul PSRM, cu un scor de 40,97% și candidatul PPDA, Andrei Năstase, care a obținut 32,12%. Partidul Socialiștilor a înaintat cei mai mulți candidați în această campanie, 6 la număr, cheltuind aproape 2,5 milioane de lei. Fiecare vot obținut i-a costat pe socialiști 25 de lei.

Partidul Platforma Demnitate și Adevăr a avut în această campanie candidați în trei localități și cheltuieli de peste 350 de mii de lei, costul fiecărui vot obținut fiind de 5 lei.

Silvia Radu, candidata independentă la scrutinul de duminică a „plătit” pentru un singur vot 7,53 de lei.

Alte trei partide politice nu au cheltuit niciun leu în această campanie electorală: Partidul Casa Noastră Moldova, candidatul căruia, Alexandru Roșco, a participat la scrutinul din mun. Chișinău, Partidul Ruso-Slavean, care și-a înaintat candidați în mun. Chișinău și Bălți, și Partidul Verde Ecologist, candidatul căruia, Victor Strătilă, a luptat pentru șefia Primăriei din capitală.

In Suedia, tara cu 10 milioane de cetateni, cunoscuta pentru deschiderea la tehnologii noi, tot mai multi oameni aleg sa isi implanteze microcipuri in mana.

Un singur microcip putin mai mare decat un bob de orez poate inlocui legatura de chei, cartele de acces, iar in viitor chiar si portofelul burdusit cu carduri - obiecte pe care le poti pierde, pe care le poti uita sau pe care pur si simplu nu vrei sa le porti dupa tine. Pentru 3.000 de suedezi acest lucru suna suficient de bine incat treaca peste aspecte precum faptul ca microcipul trebuie sa le fie implantat in tesuturi, dar si peste chestiunile legate de intimitate si securitatea datelor personale.

Folosind tehnologia NFC (near-field communication), informatiile sunt transmise wireless de la un cip pasiv la un cititor aflat la cativa centimetri distanta.

Cu cipul implantat in mana, de obicei undeva intre degetul mare si aratator, oamenii pot deschide usa masinii sau usa de la birou si pot efectua diverse plati. Pe masura ce tehnologia avanseaza, ne putem astepta ca lista aplicatiilor sa creasca.

Microcipurile implantate nu reprezinta chiar o noutate in Suedia. BBC relata in urma cu patru ani despre o serie de evenimente la care mai multor voluntari pasionati de tehnologie le erau implantate cipuri RFDI (identificare prin frecventa radio), care la vremea respectiva nu faceau decat sa deschida usa, fiind nevoie, desigur, sa iti cumperi o incuietoare compatibila.

Doar ca acum nu mai vorbim de biohackeri nonconformisti, ci de oameni obisnuiti, atrasi de ideea de a-si simplifica viata.

Ulrika Celsing, in varsta de 28 de ani, este unul dintre suedezii care au decis sa incerce acest stil de viata, scrie AFP. Atunci cand compania pentru care lucreaza, agentia media Mindshare, a organizat un eveniment dedicat implantarii de microcipuri angajatilor, s-a numarat printre doritori. Pentru a intra in cladirea in care lucreaza nu trebuie decat sa isi fluture mana prin fata unei dispozitiv de citire si sa tasteze un cod.

Microcipul a devenit un fel de geanta de mana, inlocuind chiar si cartela de acces pentru sala de gimnastica.

"A fost distractiv sa incerc ceva nou si sa vad cum poate fi folosit pentru a-mi usura viata pe viitor", spune suedeza.

Epicentre din Stockholm este o alta companie care le ofera angajatilor sai posibilitatea de a inlocui cartela de acces cu un microcip implantat in piele.

Ideea a devenit atat de comuna in Suedia, incat, incepand cu iunie 2017, compania nationala de cai ferate a introdus aceasta optiune pentru plata calatoriei. Metoda este folosita pana acum de vreo 130 de oameni.

Vorbim de o tara in care oamenii sunt destul de relaxati cand vine vorba de informatii personale. De exemplu, un cetatean poate afla cat castiga alt cetatean cu un simplu telefon la Fiscul suedez.

Exista insa si aici voci critice. Microbiologul Ben Libberton din orasul suedez Lund avertizeaza ca implanturile de microcipuri pot cauza infectii sau diverse reactii ale sistemului imunitar. Mai important, exista riscuri legate de informatiile pe care le pot contine acest cipuri, care vor deveni in timp mai complexe. Cine colecteaza aceste date si ce face cu ele?

"Cu cat sunt stocate mai multe informatii intr-un sigur loc cu atat este mai mare riscul ca ele sa fie folosite impotriva noastra", sustine Libberton.

În regiunea transnistreană va fi deschisă o nouă fabrică de lactate, inaugurarea fiind planificată pentru sfârșitul lunii iunie. Noua afacere vine din extinderea unei afaceri de familie de creștere a animalelor. Se estimează că va fi cel mai mare complex de profil din regiune, numărul de bovine cifrându-se la circa 1400 de capete, transmite IPN.

„Anul trecut am procurat din Germania 165 de capete de junci, iar în prezent ferma noastră produce mai bine de zece tone de lapte, care ajunge la combinatul de lapte din Tiraspol. Ideea de a procesa de sine stătător laptele ne-a venit în momentul în care volumul zilnic a ajuns la 4-5 tone. Capacitatea proiectată pentru noua fabrică este de 30 de tone în 24 de ore”, a declarat directorul, Serghei Pisarenco, citat de presa din regiune.

Fermele antreprenorului sunt în Râbnița, iar fabrica de lactate va fi deschisă la Parcani. În prezent are loc instalarea utilajelor. Pentru fiecare etapă a procesării sunt prevăzute secțiuni separate: recepție, răcire și pasteurizare, fermentare, producerea untului și a brânzei, ambalare, depozit pentru produsul finit cu frigidere.

Bucuria celor care au crezut că au scăpat de tarabe și gherete nu va ține mult. În locul lor ar putea apărea ...rulote și tonete. Anunțul a fost făcut de către primarul interimar, Ruslan Codreanu. Potrivit lui, autoritățile municipale au posibilitatea să-și creeze propriile gherete pe care să le dea în arenda comercianților în perioada estivală.

Tonetele ar putea să aibă brandul „Chișinău” sau „Primăria municipiului Chișinău”, acestea urmează să fie de aceeași culoare, dimensiune și metraj.

„Aici noi am avea de câștigat ca venituri pentru municipiul Chișinău și ca urbanism, toate ar fi la fel, toate ar avea coșuri de gunoi alături, toate ar fi conectate la rețeaua electrică, totul ar merge pe alb,” susține Ruslan Codreanu, primarul interimar al Capitalei.

Deși proiectul este încă la nivel de discuție, oamenii au păreri împărțite față de intenția autorităților.

„Dacă îmi trebuie apă îmi iau într-o sticlă de jumătate de litru și o pun în geantă și beau dacă îmi este sete. Nu are niciun sens fiindcă odată ce este magazin specializat și acolo permanent este apă este de tot felul și-ți cumperi de care ai gust și dulce, și gazoasă, și plată.”

„A venit altă mătură o măturat și vor să pună a lor. Propriile gherete le-a avut și domnul Chirtoacă, avea la fiecare pas a lui gheretă, cu cafea cu toate celea.”

„- E Normal.
– De ce?
– Este mai econom decât să te duci la magazin, le ei de afară deodată.”

Potrivit şefului Direcţiei generale Comerţ, în acest an unitățile de comercializare a apei și înghețatei în parcuri încă nu au fost instalate. Până acum, la primărie au fost depuse 58 de cereri din partea a 18 agenți economici pentru a li se permite amplasarea gheretelor în parcurile din capitală.

„Parcul „Ștefan cel Mare” avem două zone, în parcul „Grădina Catedralei” avem două zone, în parcul „Valea Morilor” au fost stabilite patru zone, parcul „Râșcani” trei zone și una pentru deservire, „La izvor” – 3 zone, „Valea Trandafirilor” – 5 zone, parcul „Alunelul – o zonă”,” susține Marcel Zamboțchi, șeful direcția Comerț, Primăria Chișinău.

O agenţie imobiliară din România a introdus metoda de plată cu bani virtuali pentru locuințe. Acum două luni s-a făcut şi prima tranzacţie cu bitcoin.

Pentru un apartament de 60 de metri pătraţi, care costa 76 de mii de euro, echivalentul în moneda virtuală este de 7 bitcoini.

Cristina Leaşcu, agent imobiliar: Este un apartament clasic, cu două camere, decomandat, bucătăria este închisă, la living are un balcon suficient de generos, se predă finisat, la cheie, gresie, faianţă, parchet, uşi de interior, toate finisajele sunt la alegerea clientului dintr-o gamă pe care noi o punem la dispoziție.

Tranzacţia se face cu bitcoinul jos, iar preţul în moneda virtuală creşte în funcţie de cererea de pe piaţă.

Crisina Leaşcu, agent imobiliar: Da, am avut acum două luni o tranzacţie în bitcoini, un apartament tot în bloc nou şi tranzacţia a fost la momentul respectiv 4 bitcoini. S-au tranzacţionat două şi au mai fost în discuţii destul de avansate înca două, doar că am prins fix scăderea bitcoinului și clienții au zis că mai așteaptă puțin.

Este ceva nou, aşa că mulţi sunt sceptici cu privire la concept.

Bărbat: Pentru mine este o metodă de plată neobișnuită, majoritatea populaţiei nu are prea multă tangenţă cu acest tip de plată şi la noi tranzacţiile astea cred că sunt destul de reduse cu bitcoinul.

Bărbat: Interesantă, e de noutate, însă eu personal nu aş investi într-o astfel de monedă, mi se pare foarte riscant .

Fiica grupului financiar italian Intesa Sanpaolo Bank în Moldova, Eximbank, şi-a schimba vineri denumirea oficială. Agenţia Servicii Publice a Republicii Moldova a eliberat un certificat în care denumirea instituției financiare este indicată ca „Banca comercială Eximbank” S.A. Această bancă moldovenească se numără printre cele șase bănci pe care Banca Națională le-a definit drept „instituții financiare de sistem ale Moldovei”.

Anterior, guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a declarat că, datorită modificării operative a legislației Republicii Moldova în interesul investitorilor strategici străini, Eximbank este gestionată după standardele instituției europene Sanpaolo Bank. Eximbank are cel mai mare capital social din sistemul bancar din Moldova, cu un volum de 1,25 mlrd. lei.

infotag.md

Turcia va construi cel mai lung pod suspendat din lume până în 2023.

Podul Canakkale 1915  va lega Marea Egee de Marea Marmara pe deasupra strâmtorii Dardanele. Podul se află în prezent în construcţie şi va fi gata în 2023 când va fi celebrat centenarul Republicii Turcia. Podul va avea şase benzi de circulaţie şi va costa 2,7 miliarde de dolari.

Lungimea podului va fi de 3.869 metri. Intervalul central al podului va măsura 2.023 de metri, făcând din acesta cel mai mare pod suspendat din lume, devansând podul japonez Akashi Kaikyo, care măsoară 1.991 de metri între pilonii principali.

Turbina eoliana a fost procurata din Germania de catre acesti doi frati. Desi originari din Edinet, spun ca au ales sa o instaleze in satul Saiti pentrui ca acolo conditiile meteo sunt mai favorabile.

Pentru a fi instalata, proprietarii au procurat un lot de pamant de la un satean. Turbina eoliana are o inaltime de 80 de metri si o greutate de peste 200 de tone. 

“Permite sa prelucreze peste 1500 de kw pe ora, in dependenta de timp.”

Astazi, turbina eoliana a fost inaugurata in prezenta satenilor, dar si a mai multor oficiali.

Nicolae GORBAN, PRESEDINTELE RAIONULUI CAUSENI: “Eu ca orice investitie in raionul Causeni, dar si in Republica Moldova este bine venita, dar mai ales atunci cand noi vrem sa fim mai deschisi fata de cei care investesc.”

 Turbina va incepe sa functioneze in cateva zile, sustint proprietarii. Localnicii au ramas uimiti sa vada instalatia la ei in sat si spun ca este binevenita aceasta.

“Este o energie electrica curata, ea nu arde gaz si nu arunca in aer dioxid de carbon. ”

Prima turbina eoliana in tara noastra a fost instalata in 2013 la Edinet.