“Serviciul Fiscal de Stat - în serviciul contribuabilului” – este sloganul campaniei inițiate de SFS cu scopul de a crește gradul de informare, dar și de conformare fiscală a comercianților de flori. În perioada campaniei, care se va desfășura între 14-31 mai, angajații SFS se vor deplasa în locurile amenajate pentru comerțul cu flori și le vor explica vânzătorilor prevederile legislației fiscale, vor demonstra modul de utilizare al mașinii de casă și control, dar și vor răspunde la întrebări.

Startul campaniei a fost dat de directorul SFS, Serghei Pușcuța, care a discutat cu mai mulți comercianți de flori din municipiul Chișinău despre specificul activității lor, dar și despre prevederile legislației fiscale ce le reglementează activitatea.  

Campania se va desfășura pe parcursul a două săptămâni (14-31 mai), pe întreg teritoriul țării și are drept scop conformarea fiscală a agenților economici ce comercializează flori în piețe autorizate.

Acțiunea este organizată în contextul creșterii sezoniere a cererii de flori vii, fapt ce duce la sporirea riscului de evaziune fiscală prin practicarea activităților ilicite de întreprinzător sau prin documentarea parțială a vânzărilor cu scopul  de a diminua cuantumului impozitelor și taxelor aferente Bugetului public național.

Prin urmare, Serviciul Fiscal de Stat va întreprinde o serie de acțiuni de prevenire a cazurilor de abatere de la legislația fiscală, în special,  întruniri cu contribuabilii – comercianți de flori vii în incinta piețelor.

Pe parcursul campaniei, inspectorii fiscali vor oferi informații despre:

- deținerea unei forme organizatorico-juridice permisive pentru activitate de întreprinzător din domeniul comerțului cu flori;

- respectarea regulilor de utilizare a mașinilor de casă și control, inclusiv cu instruirea utilizării corecte și depline a dispozitivelor;

- deținerea documentelor de proveniență a mărfii supuse spre comercializare;

- deținerea notificărilor/autorizațiilor necesare.

De asemenea, administrațiile piețelor și comercianții vor fi informați și despre faptul că până pe 01.06.2018, pe teritoriul piețelor de flori vor fi instituite posturi fiscale staționare, în cadrul cărora se va acorda ajutorul practic comercianților de flori întru respectarea legislației fiscale și de protecție a drepturilor consumatorilor, iar în cazul stabilirii abaterilor de la legislație, entitățile economice și persoanele fizice responsabile vor fi sancționate conform normelor în vigoare.

realitatea.md

Mihai Sava este un mic producător de vinuri din satul Costești, raionul Ialoveni. După ani la rând în care și-a vândut vinul direct din beci, a reușit, cu ajutorul USAID, să-și lanseze propriul brand de vinuri, câștigând de câteva ori premiul „Polobocul de Aur”.

Vinificatorul a obținut un grant de 20 de mii de dolari, în urma căruia a învățat cum să producă vinuri calitative, dar și să le vândă la un preț de 4 ori mai mare.

Totul a început în anii 2003-2004, când a plantat un hectar de struguri Cabernet și livra marfa la o fabrică de vinuri. După o perioadă, fabrica a falimentat, iar asta l-a făcut pe Mihai Sava să nu caute o altă fabrică, ci să facă propriul vin.

„Un kilogram de struguri costă 3-4 lei, dar când transformi strugurii în produsul final și obții un vin bun, deja poți conta pe un beneficiu mai mare”, spune Mihai Sava.

A început prin a vinde vinul la litru, cum fac unii gospodari de prin localități. Asta până acum trei ani, când vinul său a fost descoperit de cei de la Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.  

Zilele trecute, vinificatorul a fost vizitat de Brock Bierman, şeful Biroului Europa şi Eurasia al USAID, care își are originile în Republica Moldova: bunelul său este din Soroca. Acesta spune că este fascinat de vinurile moldovenești și de frumusețea Republicii Moldova.

În urma ajutorului primit, vinificatorul a trecut de la vânzarea de la gura beciului la lansarea propriului vin îmbuteliat, sub propriul brand.

„Acum trei ani, un specialist de la Proiectul de Competitivitate mi-a sugerat să facem un pas înainte. Eu produceam vinuri țărănești, dar mi-a propus să facem vinuri de calitate.

În primul rând, în cadrul proiectului am primit în permanență consultanță, cum să producem, cum să culegem, când să strângem și așa mai departe. Totodată am primit și utilaj de performanță cu care poți să faci un vin de calitate.

Când am început a lucra cu proiectul de competitivitate, chiar nu mi-am închipuit că poate să fie o atât de bună conlucrare. Dar iată că se poate! Totul se poate!”, se arată bucuros vinificatorul.

În urma grantului, Mihai Sava a primit trei butoaie performante, dar și o instalație frigorifică ce permite menținerea temperaturii la producerea vinului, ceea ce asigură calitatea înaltă a vinului. Proiectul l-a ajutat pe partea ce ține de marketing, brand, printare de etichete pe sticlă, design. Pe eticheta vinului au decis să imprimeze casa lui Mihai Sava, iar pe verso, unde majoritatea vinificatorilor scriu despre regiunea unde este produs vinurile, Mihai Sava a ales să scrie o poezie despre vinuri.

Acum, producătorul are două hectare plantate cu struguri și îmbuteliază anual circa 2000 de sticle pentru piața locală. El este cel mai mic dintre producătorii mici din Republica Moldova, însă are aspirații mari: tinde spre piața europeană, unde producătorii mici sunt la mare căutare.

Vinurile sale au fost apreciate la Vernisalui Vinului, care a avut loc acum câteva săptămâni, iar în curând, sticlele sale cu vin vor ajunge în wineshop-urile din țară.

Pentrul anul acesta micul producător are trei tipuri de vin alb: Bianca, Traminer și  Sauvignion, un Cabernet Rose și Sauvignion Rose, dar și un  Sauvignion roșu.

Grantul USAID îl ajută pe Mihai Sava să presteze și servicii de turism-vinicol.  Acesta și-a amenajat o sală de degustare și a beneficiat de o expertiză de design pentru spațiul de turism.

Cheia succesului unei afaceri este multă insistență, pasiune și dăruire.  „Tot ce  am făcut am făcut cu pasiune, împreună cu soția, împreună cu copii. Am două fiice, una intenționează să plece la muncă în Marea Britanie, iar pe cea mai mare, cred că o să o conving să rămână”, se arată optimist Mihai Sava.

Acționarii Băncii de Finanţe şi Comerţ (Fincombank) nu vor primi dividende. Decizia a fost luată la Adunarea generală anuală a acţionarilor ”FinComBank”, care a avut loc la sfârșitul lunii aprilie. La Adunarea generală sau înregistrat 29 participanţi care deţin 817.340 de acţiuni, ce constituie 68,24% din numărul total al acţiunilor cu drept de vot.

Potrivit unui comunicat de presă, aceștia au aprobat darea de seamă a Consiliului Băncii, rezultatele activităţii economice-financiare ale instituției în anul 2017, precum și darea de seamă şi avizul Comisiei de Cenzori. De asemenea, a fost aprobată Strategia de dezvoltare a ”Băncii de Finanţe şi Comerţ” S.A. pentru anii 2018 – 2020.

În același timp, la subiectul ce vizează repartizarea profitului net obţinut în anul 2017, Adunarea generală a hotărât șă confirme destinaţia a 9.314.912 lei pentru majorarea Fondul special pentru riscuri generale bancare, iar suma în mărime de 27.743.479 lei din profitul total obţinut în anul 2017 să fie lăsată nerepartizată.

Totodată, a fost anulată Hotărârea Adunării generale extraordinare a acţionarilor din 14 februarie 2018 privind plata dividendelor pentru anul 2016 în acţiuni.

Potrivit Raportului anual al băncii, anul trecut câștigul de bază pe acțiune a fost 45,39 lei, mai puțin cu 4 lei decât în 2016.

Conform datelor prezentate pe site-ul instituției, 19 acționari dețin cote substanțiale în capitalul social al băncii. Cel mai mare pachet de acțiuni este deținut de Western NIS Enterprise Fund – 13%. Oleg Voronin are în proprietate 12,47 la sută din bancă, iar mama sa, Taisia Voronin, puțin peste 4%. Două cote importante a câte 6,82% sunt deținute de companiile Avicomagro S.R.L și Biotex-Com S.R.L.

bizlaw.md

Unii moldoveni preferă să cumpere produse pentru uz personal din afara ţării. Puţini însă cunosc faptul ce bunuri intră în această categorie sau de cîţi bani se permite să cumpărăm produse fără ca acestea să fie vămuite, - scrie noi.md.

Tocmai din acest motiv am apelat la responsabilii Serviciului Vamal, care ne-au specificat că, atunci cînd optăm pentru modul de transport terestru, suma bunurilor care nu au nevoie de vămuire nu trebuie să depăşească 300 de euro pentru o persoană. Iar dacă alegem să călătorim cu avionul sau cu mijloacele de transport maritim, fiecare persoană are voie să aducă în ţară obiecte pentru uz personal care nu vor depăşi 430 de euro.

Şi totuşi, ce ne este permis să transportăm sau care sînt acele bunuri pentru uz personal?

„Prin obiectele pentru uz personal se înţelege orice obiect destinat uzului sau consumului personal sau necesităţilor casnice, inclusiv haine şi încălţăminte personală, lenjerie de pat, echipament de uz personal sau de satisfacere a necesităţilor gospodăreşti, obiecte de parfumerie, cosmetică, igienă, medicamente, produse alimentare pentru necesitate personală, bunuri destinate cerinţelor familiale uzuale, animale de casă, precum şi instrumente portabile de care persoana are nevoie în exercitarea ocupaţiei sau profesiei”, a specificat şeful Secţiei destinaţii vamale a Serviciului Vamal, Valeriu Cozîrev, solicitat de Noi.md.

Există şi cazuri cînd o familie decide să-şi cumpere un bun, cum ar fi un frigider sau un aragaz, care însă depăşeşte suma de 300 sau 430 de euro. Ce paşi trebuie respectați pentru ca acest obiect pentru uz personal să nu fie vămuit?

„Dacă ambii membri ai familiei sînt indicaţi în factură şi sînt prezenţi la momentul traversării frontierei, atunci bunul care depăşeşte 300 de euro nu trebuie vămuit. El trebuie declarat, fără achitarea vreunei taxe. În acest caz, poţi avea bunuri de cel mult 600 de euro, doar ca să fie prezentat bonul şi factura unde să fie indicaţi ambii soţi”, a specificat şeful Secţiei destinaţii vamale.

noi.md

Au muncit și au fost răsplătiți pe măsură. Anul 2017 a adus mai mulți bani în buzunarele avocaților, iar venituri declarate sunt mai mari cu 73 la sută, comparativ cu anul 2016.

Mai exact, veniturile pentru anul 2017 ale avocaților, care au fost declarate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), au fost în mărime de 379 milioane 317 mii lei. Cifra este mult mai mare decât cea înregistrată în 2016, când avocații au declarat venituri de 220 milioane 277 mii de lei.

Potrivit datelor prezentate de către SFS pentru BizLaw, cea mai mare sumă a venitului declarată, pentru anul 2017, este de 9 milioane 678 mii de lei. Aceasta este mai mică, comparativ cu anul 2016, când cea mai mare venit declarat a fost în mărime de 15 milioane 882 mii de lei.

Prin urmare, în 2017, veniturile apărătorilor s-au înmulțit, întrucât suma totală declarată de către birourile asociate de avocați și cabinetul avocatului este cu 159 milioane 40 mii de lei mai mare decât cea declarată în 2016.

Datele SFS mai arată că pentru anul 2017 au declarat veniturile 1.732 de contribuabili – birouri asociate de avocați și cabinetul avocatului. Și această cifră este în creștere, întrucât în 2016 asemenea declarații au fost depuse de 1.213 apărători.

Amintim că, din 2017 avocații, dar și alte categorii de contribuabili din domeniul justiției sunt impozitați cu 18%.

bizlaw.md

Acum 125 de ani, un student roman din Berlin sintetizează prima substanţa cu efect stimulator-excitant, care mai târziu ajunge să fie prelucrată în laboratore ilegale, fiind considerată drog.

Lazăr Edeleanu, specialist în medicina al Universtităţii Humboldt, Berlin, a reuşit pentru prima dată să sintetizeze o mică cantitate din substanţa în cauza, în timp ce efectua experimente chimice pentru lucrarea sa de doctorat. La acea vreme el nu bănuia ce se va întâmpla mai târziu cu descoperirea lui şi întrerupe experimentele. În 1908, Edeleanu pune la punct o metodă de prelucrare a ţiteiului şi producerea maselor plastice. Aceasta noua metoda a lui şi-a gasit repede aplicabilitatea în practică, amfetamina find trecută sub uitare. Chimistul român moare la Bucureşti in 1941, dar prima sa descoperire nu va avea acelaşi traseu, scrie Deutsche Welle.

Potenţialul substanţiei descoperite de Lazăr Edeleanu ajunge cunoscut în SUA, la distanţa de 40 ani de la data cand românul a reuşit să sintetizeze amfetamina. Alergologul american George Piness şi biochimistul Gordon A. Alles sesizează potenţialul tămăduitor al amfetaminei, şi produc un substitut mult mai eficient şi ieftin al celebrei efedrine, un medicament contra astmului produs din plante. Alles Gordon este şi cel care a dat numele medicamentului, "amfetamina". În anii '30 firmele farmaceutice descopera potenţialul amfetaminei şi dezvolta o gama larga de produse pentru astm, de la inhalante până la pastile de ingerare. Amfetaminele sunt produse în mod legal - ca medicamente şi ilegal - în laboratoare secrete. Sau, ca şi drogul tânărului - Speed, Pep, Crystal Meth, Extasy. Amfetaminele nu produc halucinaţii. Ele devin o problemă letală atunci când se obişnuiesc, precum şi atunci când sunt combinate cu alte medicamente, cum ar fi alcoolul sau medicamentele.

capital.ro

Plăcinta moldovenească cu brânză de oi ar putea apărea în meniul celor mai bune restaurante franceze. Plăcinta "Domnească" l-a inspirat pe unul dintre cei mai cunoscuți bucătari francezi Marc Foucher, care spune că aceasta ar putea concura cu pizza italiană.

Deținătorul titlului de "Cel mai bun bucătar din Franța" a venit pentru prima dată la Chișinău, cu un master-class pentru studenții Universității Tehnice.

Marc Foucher spune că vrea să introducă în meniul restaurantului său din Paris, care are o stea Michelin, un nou fel de mâncare. El a rămas fascinat de gustul plăcintei "Domneşti".

"Vreau să preiau rețeta plăcintei, pe baza căreia să experimentez puțin și să încerc să fac ceva interesant", a spus Marc Foucher, bucătar francez.

Renumitul bucătar francez a gătit pentru Casa Regală din Suedia și cea din Monaco, iar zilele acestea pregăteşte bucate alese împreună cu viitori bucătari de la noi.

"Crema este foarte fină pentru că nu are făină, doar ouă ca agent de îngroșare. De aceea, trebuie să respectăm regimul termic de 80 de grade",  a spus Marc Foucher, bucătar francez.

Marc Fousher i-a învățat pe studenții moldoveni să gătească diferite preparate din ingredientul său preferat - ouăle, despre care a scris și o carte.

"Ouăle pot fi pregătite în diverse moduri. Azi, învăţăm să facem cinci feluri de mâncare. În cartea mea am descris 20", a spus Marc Foucher, bucătar francez.

În 2004, Marc Foucher a obținut titlul de "Cel mai bun bucătar din Franța".

publika.md

În acest an, agricultorii vor recolta, în medie, până la 3,1 tone de grâu la hectar. Cel puţin această cantitate este prognozată de specialiştii Serviciului Hidrometeorologic de Stat, relatează Radio Moldova Actualităţi.

R. Moldova şi România vor extinde colaborarea în domeniul turismului şi vor lansa mai multe trasee turistice comune. Procesul de implementare este discutat în perioada 10-12 mai, la Bucureşti, de către Stanislav Rusu, director general al Agenţiei Turismului, şi Bogdan Gheorghe Trif, ministrul Turismului din România, transmite MOLDPRES.

În cadrul vizitei şefului Agenţiei Turismului în România a fost format un grup de lucru în vederea implementării traseelor turistice: "Ruta Vinului”, "Ruta Cetăților” și "Ruta Mănăstirilor”. Totodată, a fost dat startul rutelor comune și anunțate proiectele care urmează a fi realizate până la sfârșitul anului 2018.

Este vorba de ruta „Ștefan cel Mare și Sfânt” și deschiderea Birourilor de promovare turistică a României la Chișinău și a Republicii Moldova la București. Ruta „Ștefan cel Mare și Sfânt” va fi finanțată din bugetul Ministerului Turismului din România și va include cetățile și hrubele din perioada marelui Domnitor.

Proiectul "Ruta Vinului” va fi primul proiect realizat și implementat în comun cu partea română, destinat în special turiștilor din Asia, America de Nord și de Sud. "Ruta Vinului” este realizată în contextul deținerii de către R. Moldova a titlului de "Capitală Mondială a Turismului Vinicol a anului 2018”. „Ruta Vinului” va fi inclusă în "Drumul Vinului European”, proiect ce urmează să fie propus Organizației Mondiale a Turismului pe lângă ONU. “Ruta Vinului” poate ajunge un proiect relevant de valoare mondială, la fel cum este şi “Ruta Mătăsii”, a menţionat Stanislav Rusu, director general al Agenţiei Turismului.

moldpres.md