Dacă ar fi să adune toate cămășile tradiționale și iile pe care le-a făcut, ar îmbrăca jumătate de sat. Meșterul popular, Simion Lungu coase costume naționale de aproape trei decenii. Lucrările lui pot fi găsite în garderoba multor interpreți de muzică populară de la noi, dar și peste hotarele țării.

"Asta urmează să fie o cămașă bărbătească, acestea sunt mâinicele. Am cusut sus și jos. Iar acum coasem jos la poale", a declarat Simion Lungu, meșter popular Vădeni, Soroca.

Pe lângă serviciu și lucrul din gospodărie pe care îl face zilnic, Simion Lungu găsește timp și pentru această pasiune a sa. Confecționarea unei piese durează chiar și trei luni. Primele costume le-a cusut pentru ansamblul folcloric din localitate.

"Am mers cu colindul că nu avema bani pentru materiale. Am făcut niște bani și am decis să cumpărăm ața și stofă ca să putem face costumul național. Cu doamna Varvara Buzilă ne-am consultat. Ea a venit cu ideea de a face costumul popular din zoana Sorocii, câmpia Sorocii", a spus Simion Lungu, meșter popular Vădeni, Soroca.

Costumele naționale confecționate de Simion Lungu au ajuns la concetățenii noștri din Germania, Franța, SUA, România, dar și în garderobele multor interpreți de muzică populară de la noi.

"Doamna Ioana Căpraru, suntem mândri că poartă costum de la Vădeni. Și Silvia Zagoreanu poartă catrințe făcute de soția, Mariana Filipovici a comandat la noi un costum",a spus  Simion Lungu, meșter popular Vădeni, Soroca.

Soția lui țese de mai mulți ani catrințe și brâie. Femeia spune că de când l-a cunoscut pe Simion Lungu, şi-a descoperit şi ea pasiunea pentru tot ce înseamnă cusut, croșetat și împletit.

"Am stat de vorbă și vine troleibuzul, am urcat, dar el s-a repezit așa și i-a căzut diplomatul jos. Eu credeam că de acolo acuș vor cădea cărți, caiete, dar au căzut gheme și andrele. Încă de la școală la toate fetele din grupă el ne-a împletit câte o beretă cum era moda atunci. Cumpăram lână și stăteam în rând", a declarat Serafima Lungu, meșter popular Vădeni, Soroca.

Un costum național confecționat de Simion și Serafima Lungu costă de la 3500 de lei în sus.

publika.md

Foto: moldova.org

În industria textilă, de îmbrăcăminte şi încălţăminte lucrează circa 205.000 de oameni, numărul lor scăzând constant în ultimul deceniu. Mai exact, în perioada 2007-2017 numărul de salariaţi a scăzut cu peste 40%. La polul opus, salariul mediu brut a crescut cu 150%, până la circa 2.300 de lei. Media pe economie este de 3.400 de lei.

Salariile mici, de multe ori minimul pe economie, precum şi ascensiunea continuă a pieţelor din Asia au dus la dispariţia a 135.000 de locuri de muncă din industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte în perioada 2007-2017. În aceeaşi perioadă însă, salariile celor peste 200.000 de angajaţi rămaşi din domeniu au crescut cu aproape 150%, făcând paşi timizi către de media pe economie. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 2.300 de lei, fiind în continuare cu circa o treime sub media pe economie. Salariul mediu a fost calculat ca media ponderată pe cele trei sectoare, în contextul în care există variaţii majore între ele. Mai exact, în producţia de îmbrăcăminte salariul mediu brut este de 2.110 lei, faţă de 2.736 în producţia de textile. În cazul industriei de încălţămine, câştigul este undeva la mijloc.

money.ro

Stimați contribuabili, Serviciul Fiscal de Stat a lansat, din 02 ianuarie curent, serviciul „Contul Unic” în cadrul sistemului „Contul curent al contribuabilului”, care permite accesarea on-line a informațiilor despre obligațiile fiscale şi verificarea statutului curent al tuturor restanțelor la Bugetul Public National.

De asemenea, acesta reprezintă un instrument de formare a notei de plată pentru obligațiile fiscale și achitarea ei prin virament la instituțiile financiare unde contribuabilul deține conturi de decontare. În rezultat, contribuabilii au posibilitatea să transfere o singură dată pe lună suma integrală pentru achitarea tuturor impozitelor și taxelor care vor fi redirecționate către destinațiile de buget prestabilite.

Specificăm că implementarea serviciul „Contul unic” are drept scop:
• reducerea efortului depus de către contribuabil pentru achitarea obligațiilor fiscale;
• reducerea numărului de plăți eronate și a costurilor de executare a plăților.

Reiterăm că toți contribuabilii care au acces la serviciile fiscale electronice pot utiliza „Contul unic” accesând serviciul „Contul curent al contribuabilului”.

În situațiile când apar erori sau neconformități la exploatarea serviciului „Contul Unic”, apelați Centrul Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat la numărul de telefon 08000 1525.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Întreprinderea de Stat „Fiscservinform”

Consumatorii japonezi şi sud-coreeni vor fi primii care vor putea achiziţiona un nou tip de ciocolată, de culoare rubinie. Aceasta este cel de-al patrulea tip de ciocolată creat după ciocolata cu lapte, cea neagră şi cea albă. Anunțul a fost făcut de către grupul Nestlé care o va comercializa, scrie agerpres.

KitKat, principala marcă a grupului Nestlé, va comercializa o ediţie limitată de napolitane de ciocolata rubinie. Acestea vor fi disponibile în şapte magazine până pe 25 ianuarie.

Concepută de maestrul japonez Yasumasa Takagi, această ediţie este destinată să marcheze lansarea acestui nou tip de ciocolată şi va fi limitată la 5.000 de unităţi, cu un preţ de trei euro fiecare.

Începând de la 1 februarie, 80 de magazine temporare vor fi deschise în Japonia pentru a propune un sortiment de ciocolată rubinie pentru Sfântul Valentin. Deliciul va costa între 13 şi 18 euro.

Culoarea ciocolatei obţinută în mod natural, fără adaosul de coloranţi, de arome sau fructe de pădure, graţie unui procedeu secret de producţie. Apariţia unui nou tip de ciocolată este un eveniment în industria ciocolatei, în condiţiile în care ciocolata rubinie a venit la peste 80 de ani de la inventarea ciocolatei albe.

agora.md

Inspirați de succesul pe plan internațional înregistrat de bitcoin și alte monede virtuale, un grup de români a început să dezvolte o criptomonedă numită de fondatori WebDollar care poate fi obținută direct în browser - adică atunci când deschizi cu Chrome, Mozilla sau Edge, o pagină Internet.

Criptomonedele au devenit un subiect foarte discutat din cauza creșterii exponențiale a prețului bitcoin, de peste 1700% într-un singur an și a dorinței autorităților din întreaga lume de a le reglementa.

WebDollar este creația unui grup de români, ideea pornind de la Ionuț Budișteanu, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul informaticii.
Ce aduce nou WebDollar?

WebDollar este un protocol nou de tip blockchain care va fi folosit pentru tranzacții digitale, iar față de celelalte protocoale care au fost lansate până în momentul de față, noi venim în plus cu accesibilitate, scalabilitate și îmbunătățiri de securitate, explică Alexandru Panait, lead platform developer.

Întrebat despre îmbunătățirile de securitate, Alexandru Panait a oferit ca exemplu utilizarea social pool-ului, care înseamnă crearea unui număr mare de pool-uri de minerit. Potrivit reprezentantului WebDollar, acest lucru se referă la faptul că puterea de minerit nu ar mai fi concentrată într-un singur loc (de exemplu, fermele de minerit bitcoin din Asia), ceea ce ar elimina riscul ca sistemul să se transforme dintr-unul descentralizat într-un sistem centralizat.

Proiectul WebDollar ar evita acest lucru prin algoritmi “ASIC resistant” (nu va exista o accelerare semnificativă prin implementarea algoritmului într-un ASIC, comparativ cu o implementare bazată pe CPU).
Mineritul direct în browser

Mineritul de criptomonede direct în browser a explodat în ultimele luni ale anului 2017, notează cei de la Symantec pe blog companiei americane de software. După mulți ani de tăcere, lansarea unui nou serviciu minier în septembrie de către Coinhive a readus la viață acest tip de activitate. Acest serviciu îmbracă totul frumos într-un pachet ușor de utilizat pentru proprietarii site-urilor web și a adus la viață o idee care a fost considerată fără viitor.

Mineritul direct în browser nu este nou; a apărut în 2011. Mineritul bazat pe browser datează din luna mai a anului 2011, când un serviciu numit BitcoinPlus.com a fost inițial lansat, când bitcoin era ieftin, iar mineritul era un proces mai ușor — a nu se confunda cu moneda digitală cunoscută sub numele de Bitcoin Plus, XBC (BitcoinPlus.org).

Acest serviciu a fost în multe privințe similar cu varianta sa modernă — Coinhive. Acesta a folosit codul JavaScript pentru pool-uri de minerit și proprietarii de site-uri web se pot înscrie încorporând aceste script-uri în paginile lor — folosindu-se de puterea de calcul a dispozitivelor vizitatorilor pentru a obține monede virtuale. Cea mai mare diferență este că, în 2011, BitcoinPlus.com, așa cum sugerează și numele, a fost exploatat pentru Bitcoin (BTC), în timp ce actualii mineri în browser, cum ar fi Coinhive, obțin Monero (XMR) — o criptomonedă mai recentă.

În 2011, înainte de apariția exploatării miniere cu ASIC-uri în 2013, Bitcoin era încă în fază incipientă, dificultatea mineritului era relativ scăzută, iar prețul criptomonedei, de asemenea, era mic.

Chiar dacă în acel moment a fost posibil mineritul de bitcoin prin intermediul BitcoinPlus.com, realitatea situației a fost că era un exercițiu inutil. Răsplata era minusculă în comparație cu cantitatea de energie minieră și de energie electrică necesară. Bineînțeles, acest lucru s-a întâmplat în zilele în care prețul Bitcoin era — în iunie 2011 — aproximativ 30 de dolari.

Înainte de septembrie 2017, peisajul pieței criptomonedelor, comparativ cu anul 2013, s-a schimbat radical. În aprilie 2013, pe piață existau mai puține monede digitale, iar capitalizarea bursieră totală era de doar 1,5 miliarde de dolari. Piața criptomonedelor era limitată și nelichidă, ceea ce însemna că, chiar dacă dețineai monede virtuale, nu era ușor să le schimbi într-o monedă fiat.

În septembrie 2017, capitalizarea tuturor criptomonedelor a atins nivelul de 166 miliarde de dolari — în prezent, capitalizarea este de 568 de miliarde de dolari, iar pe piață există 1448 de monede digitale, potrivit CoinMarketCap.com.

Împreună cu diversitatea monedelor, acum există mult mai multe mecanisme de recompensare cu criptomonede. Unele, cum ar fi bitcoin, pot fi obținute numai printr-un procesul proof-of-work (PoW), folosind hardware ASIC deși s-au făcut încercări de a schimba acest lucru, cu diferite fork-uri precum Bitcoin Gold (BTG) și Bitcoin Diamond (BCD), pentru a aduce aduce înapoi mineritul cu GPU (Graphic Processing Unit). Alte criptomonede precum Monero (XMR), Ethereum (ETH), Ethereum Classic (ETC) și Dash (DASH) pot fi exploatate utilizând hardware-ul GPU de retail care se găsește în multe computere personale. Există, de asemenea, unele care sunt mai potrivite pentru mineritul cu puterea de calcul a procesorului; acestea includ Monero și Verium Reserve (VRM). Mediul de tranzacționare este, de asemenea, foarte diferit; acum este mult mai ușor de realizat schimbul între monedele fiat și cele digitale, făcând criptomonedele mai utile și mai valoroase.

Imediat după lansarea Coinhive, hash rate-ul serviciului de minerit a început să crească. Hash rate-ul este numărul de hash-uri calculate în funcție de puterea combinată a bazinului minier și se măsoară în număr de hash-uri pe secundă, de obicei în unități de milioane (MH/s). Hashing este procesul de efectuare a calculelor hash criptografice care sunt folosite pentru a ajuta la procesarea tranzacțiilor.

Potrivit blogului Coinhive, hash rate-ul pentru mining pool-ul lor a urcat de la 0 MH s la 3 MH/s în cateva zile, înainte de a ajunge la 13,5 MH/s in interval de o săptămână.

Ce spun reprezentanții WebDollar

O să folosim o resursă neutilizată, iar pe baza acestei resurse vom răsplăti utilizatorul. Dacă în momentul de față, când navighezi pe internet folosești o putere foarte mică de calcul a device-ului de pe care navighezi, noi, cu acordul tău, vom folosi o putere mai mare de calcul pentru a ajuta securitatea sistemului și îți vom acorda o răsplată în WebDollari, explică Alexandru Panait.

Ceva similar a fost mediatizat în ultimele zile, însă a fost un caz negativ. Au fost site-uri care au integrat script-uri de Coinhive care minau Monero, fără să anunțe utilizatorii că le este folosită puterea de calcul când intră pe acel site. Din toate punctele de vedere, putem să clasificăm acest script drept un malware, pentru că utilizatorul nu câștigă nimic și pierde putere de procesare. Noi în schimb, oferim un beneficiu financiar — WebDollar, pentru faptul că tu îți împrumuți puterea de procesare administratorului site-ului respectiv și atunci este un win-win; el câștigă pentru că nu mai trebuie să țină neapărat reclame pe site ca să se finanțeze și tu câștigi pentru că generezi WebDollari în timp ce citești un articol, explică Adrian Stratulat.

Întrebat dacă va exista o limita de monede WebDollar, Adrian Stratulat, care se prezintă drept ”lead evangelist”, a răspuns afirmativ.

Un capital mare ne ajută sa fie mai aproape de realitate. Adică nu mergi să îți cumperi un laptop cu 0,05 WebDollari, ci dai 20 sau 100. E mai realist, spune Cosmin Oprea, developer în cadrul echipei WebDollar.

El continuă să explice că WebDollar poate ajunge la nivelul bitcoin doar din punct de vedere al capitalizării, însă nu și al valorii, deoarece vor exista mai multe unități.

Întrebați despre numărul de monede (hard cap), reprezentanții WebDollar nu au putut oferi un răspuns. Totuși, au menționat că va fi un număr cu multe zerouri.
Scalabilitate

WebDollar folosește în loc de blockchain — mini blockchain, iar în loc de Proof of Work (PoW) — Proof of Proof of Work (PPoW).

Blockchain-ul presupune păstrarea tuturor tranzacțiilor, de la începutul lui până în prezent. Mini blockchain nu păstrează tranzacții, ci păstrează balanțe. Spre exemplu, daca îmi dai mie 10 WebDollari, nu se mai păstrează efectiv tranzacția, ci ți se scade suma din cont și mi se adaugă mie, spune Cosmin Oprea.

Mai simplu spus, suma din wallet-ul tău era reprezentată în sistem prin totalitatea tranzacțiilor făcute pe contul respectiv, pe când în mini blockchain e suma și atât, a adăugat Alexandru Panait.
Securitate

Legat de securitate, Alexandru Panait face o paralelă cu cel mai cunoscut sistem de tip blockchain. El spune că securitatea WebDollar față de protocolul bitcoin va fi dată de faptul că protocolul este ASIC resistent deoarece folosește Argon2, ceea ce înseamnă că fiecare utilizator va mina cu o putere de calcul echilibrată și raportată la restul nodurilor din rețea.

Al 2-lea layer de securitate al protocolului este introdus de către conceptul WebDollar de pool numit "social pool", ceea ce înseamnă că față de protocolul bitcoin, sistemul descentralizat nu va mai putea fi centralizat prin intermediul ASIC-urilor, rețeaua fiind în adevăratul sens al cuvântului descentralizată datorită puterii echilibrate de calcul al nodurilor individuale și limitei de mineri in pool. Luând în considerare un atac de tip "double spending" probabilitatea protocolului WebDollar de a fi spart este mult mai mică față de probabilitatea protocolului bitcoin, susține Alexandru Panait.

Mini dicționar de termeni

    Un ASIC este un circuit integrat specializat pentru o anumită utilizare, mai degrabă decât destinat utilizării generale.
    Procesorul (CPU – Central Processing Unit/unitatea centrală de procesare) este cel care coordonează totul, de la componentele instalate pe sistem, până la programele cele mai complexe.
    Un mining pool reprezintă punerea la un loc a resurselor de către minerii de criptomonede, care împărtășesc puterea lor de procesare pe o rețea, pentru a împărți recompensa în mod egal, în funcție de cantitatea de calcule cu care au contribuit rezovarea unui bloc din blockchain.
    Hash rate-ul este numărul de hash-uri calculate în funcție de puterea combinată a bazinului minier și se măsoară în număr de hashuri pe secundă, de obicei în unități de milioane (MH/s).
    Hashing este procesul de efectuare a calculelor hash criptografice care sunt folosite pentru a ajuta la procesarea tranzacțiilor.
    În termeni simpli, un fork este crearea unei noi criptomonede, pornind de la sistemul alteia. Apare atunci când codul existent al unei monede virtuale se modifică, rezultând atât o versiune veche, cât și una nouă.

 http://www.startupcafe.ro/

Potrivit unui comunicat de presă al companiei, Grupul companiilor TRANS OIL continuă investiţiile în dezvoltarea infrastructurii din cadrul portului liber internaţional Giurgiuleşti.

Vaja Jhashi, preşedintele grupului TRANS OIL, a declarat că, la finele anului 2016, cu susținerea financiară a Băncii Europene pentru Reconstrucții şi Dezvoltare, a asimilat 6 mil USD investiții şi a deschis un nou terminal cerealier pe râul Dunărea. Astfel, posibilitatea de export a cerealelor a crescut de la 450 mii tone pe an, la 1,2 mil tone pe an. În anul curent, 2018, compania îşi propune dezvoltarea infrastructurii portuare şi investiții suplimentare de 2 mil USD în construcția unei noi linii pneumatice de încărcare a cerealelor, care va uni terminalele Trans Cargo pe râul Prut şi terminalele Trans Cargo pe râul Dunărea. În prezent, capacitatea TRANS OIL în portul liber internațional Giurgiuleşti asigură păstrarea a 70 mii tone de cereale, dintre care 50 tone – pe malul Prutului, iar 20 mii tone – pe malul Dunării. Încărcarea cerealelor este asigurată de două terminale, situate pe Prut şi Dunăre. Capacitatea de încărcare a terminalului pe râul Prut este de 200-300 tone pe oră, iar a terminalului de pe râul Dunărea – 800 tone pe oră. Noua linie pneumatică de încărcare a cerealelor va uni toată capacitatea cerealieră a grupului TRANS OIL în portul Giurgiuleşti.

În context, Mihail Redichin, administratorul Trans Cargo Terminal, a declarat că, odată cu lansarea noii linii pneumatice se vor putea încărca concomitent navele de pe Prut şi Dunărea din orice depozit, construit atât pe malul Prutului, cât şi al Dunării. „Acest lucru va face activitatea terminalelor noastre mai mobilă şi rapidă, va majora capacitatea generală de încărcare în port din contul eficientizării acestei activităţi. În prima jumătate a anului trecut ( 01.07.17 – 31.12.17) au fost încărcate peste 485 mii tone de cereale, boboase şi culturi oleaginoase, a spus Redichin. Lungimea noii linii pneumatice va fi de 515 metri, iar capacitatea de producere – peste 200 tone pe oră. Primul segment al liniei va fi lansat în martie 2018, care va permite încărcarea cerealelor din rezervoarele de pe Prut în terminalul de încărcare de pe Dunărea. Proiectul va fi finalizat la mijlocul verii, când încep lucrările de recoltare în agricultură. Atunci va fi posibilă încărcarea concomitentă a navelor cu culturi cerealiere în terminalele de pe Prut şi Dunărea, indiferent de locul de păstrare în port.

Grupul de companii TRANS OIL, președintele căruia este cunoscutul om de afaceri Vaja Jhashi, este cel mai mare achizitor şi exportator de culturi cerealiere din Moldova. Din grup fac parte 15 elevatoare în toată ţara, cu o capacitate generală de păstrare de peste 710 mii tone de cerealiere; două fabrici de ulei în Bălţi şi Ceadâr-Lunga, cu o capacitate de producere de 1200 tone pe zi şi 400 tone de seminţe pe zi, respectiv; două terminale cerealiere şi un terminal pentru ulei de floarea soarelui în portul liber internațional Giurgiuleşti; un şir de întreprinderi agricole, de transport şi logistică, inclusiv în Ucraina.

InfoMarket

La trei zile după tranzacţia prin care Banca Transilvania a devenit acționar al Victoriabank, ultima a emis în sfârşit un comunicat în care salută acest pas și precizează că investiția nu vinde direct din România, ci din Olanda, o țară cu un regim fiscal permisiv, notează mold-street.com.

Potrivit sursei, într-un comunicat plasat pe pagina web, banca "în calitate de Societate de investiții și Emitent a cărui valori mobiliare sunt listate pe piața reglementată", informează că pe 16 ianuarie 2018, "a avut loc licitația cu strigare pe piața reglementată a Bursei de Valori a Moldovei, la care s-a vândut pachetul de valori mobiliare emise de B.C. “VICTORIABANK” S.A., în mărime de 39,20% din total".

Potrivit Victoriabank, investitor este Banca Transilvania din Romania, dar nu direct, ci prin intermediul companiei olandeze VB Investment Holding B.V., care astfel a cumpărat pachetul de 39,2%, deţinut de afaceristul rus Serghey Lobanov prin firma Insidown LTD din Cipru.

Firma VB Investment Holding B.V a fost fondată special în 2015, de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru preluarea băncii din Moldova, mai scrie mold-street.com.

„Urmare a tranzacției, compania VB Investment Holding B.V.,care din 24.05.2016 este acționar cu cota de 27,56% din capitalul social al Băncii, în parteneriat cu Banca Transilvania din Romania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, va deține cota de 66,77% din capitalul social al Băncii", precizează Victoriabank.

„Considerăm venirea Băncii Transilvania pe piața Republicii Moldova, un pas fundamental în modernizarea sectorului financiar bancar. Investiția Băncii din România în Victoriabank este un bun început pentru a atrage și alte bănci cu contribuție financiară străină în instituțiile bancare moldovenești.

Obiectivul Băncii Transilvania de a-și îndrepta finanțarea către mediul de afaceri mijlociu și mic, sporește încrederea în dezvoltarea investițiilor atractive și în viitorul sistemul financiar-bancar", mai susţin cei de la Victoriabank.

unimedia.info

În Moldova există peste 670 de întreprinderi inovatoare, iar volumul vînzărilor de produse noi pe care le produc acestea depășește 5,2 miliarde de lei.

Acest lucru îl demonstrează rezultatele cercetării statistice, realizate pentru prima dată în anul 2017, privind activitatea de inovare în industrie și servicii, rezultate prezentate de către Biroul Național de Statistică (BNS), relatează NOI.md.

Potrivit BNS, indicatorii referitori la inovare constituie un element cheie în monitorizarea obiectivelor privind dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Conform rezultatelor cercetării, numărul întreprinderilor inovatoare în perioada 2015-2016 a constituit 673, ceea ce reprezintă 21% din numărul total de întreprinderi incluse în cercetare. Din numărul total al întreprinderilor inovatoare, 41% au realizat concomitent mai multe tipuri de inovări (de produse, procese, metode de organizare și marketing), 23% au realizat inovări de produse și/sau procese, 36% au realizat inovări de metode de organizare și/sau marketing.

Din numărul total de întreprinderi inovatoare, 54% au activat în domeniul industriei (dintre care 48% în industria prelucrătoare), iar 46% - în domeniul serviciilor (dintre care 23% în comerțul cu ridicata, 9% - transport și depozitare, 7% - informații și comunicații).

Conform rezultatelor cercetării, în 2015-2016, în Municipiul Chișinău au desfășurat activitate de inovare 393 de întreprinderi (58% din totalul întreprinderilor inovatoare), regiunea de dezvoltare Nord – 109 întreprinderi (16%), regiunea de dezvoltare Centru – 104 (15%), regiunea de dezvoltare Sud – 44 (7%), Uta Găgăuzia – 23 (3%).

Din numărul total de întreprinderi inovatoare 418 întreprinderi (62%) sînt întreprinderi mici cu 10-49 salariați; 191 de întreprinderi (28%) sînt întreprinderi mijlocii cu 50-249 salariați; 64 de întreprinderi (10%) sînt întreprinderi mari cu numărul de salariați 250 și peste. Astfel, numărul total de întreprinderi mici și mijlocii (ÎMM) cu activitatea de inovare a alcătuit 609 sau 90% din numărul total de întreprinderi inovatoare.

În activitatea de industrie au activat 319 ÎMM cu activitate de inovare (52% din total ÎMM inovatoare), iar în servicii 290 ÎMM (48% din total ÎMM inovatoare).

În cadrul activității de inovare, întreprinderile au realizat inovări de produse și procese prin cîteva modalități de dezvoltare. Astfel, în 2015-2016, din totalul întreprinderilor inovatoare de produse, 72% au elaborat inovările de sine stătător, 14% - în cooperare cu alte întreprinderi, 7% - prin adaptarea sau modificarea produselor dezvoltate de alte întreprinderi, 7% - elaborate de alte întreprinderi.

În cazul întreprinderilor inovatoare de procese, 52% au elaborat inovările de sine stătător, 22% - în cooperare cu alte întreprinderi, 13% - prin adaptarea sau modificarea proceselor dezvoltate de alte întreprinderi, iar 13% - elaborate de alte întreprinderi.

În cadrul activității de cooperare privind inovarea de produse și procese, 28% din întreprinderile inovatoare au indicat ca parteneri de cooperare furnizorii de echipamente, materiale, componente sau software, 26% - alte întreprinderi, 25% - clienții sau cumpărătorii, 13% - universitățile și instituțiile de cercetare.

După locul partenerului de cooperare, 70% dintre întreprinderi inovatoare de produse și procese au cooperat cu partenerii din Republica Moldova, 19% - cu partenerii din Uniunea Europeană și 11% - cu partenerii din alte țări.

În cadrul activității întreprinderilor inovatoare de metode de organizare, 49% dintre întreprinderi au implementat metode noi de organizare a responsabilităților la locul de muncă, 31% - practici noi de afaceri, iar 20% - metode noi de organizare a relațiilor externe. Dintre întreprinderile inovatoare de metode de marketing, 28% au implementat schimbări in designul sau ambalajul produsului, 27% - forme noi de promovare a produsului, 25% - metode noi de stabilire a prețurilor și 20% -  metode noi pentru plasarea produsului.

noi.md

Asociația Moldova IT Park a semnat ieri contractele cu primele 47 de companii care au devenit oficial rezidenți ai primului Park IT din Republica Moldova. Reprezentanții asociației susțin că aceasta este o premieră mondială, or, un asemenea model antreprenorial nu există deocamdată nicăieri în lume.

Companiile rezidente vor beneficia de mai multe avantaje. Spre exmplu, acestea vor achita un impozit unic de 7% din venitul pe vânzări.

„Acest fapt ar însemna punerea în funcțiune a acelei platforme organizaționale, proiectate de Guvern, cu mecanisme şi facilități inovative, atât de necesare industriei IT autohtone. Și este și acea stimulare pe care o aștepta industria, pentru ca să poată vorbi la prezent și cu încredere despre crearea de noi locuri de muncă și atragerea investițiilor locale şi străine”, susține Administratorul „Moldova IT Park”, Serghei Voitovschii.

Un alt avantaj al parcului IT este faptul că acesta rămâne o entitate virtuală . El nu necesită investiții în infrastructură, aspecte logistice și cheltuieli care să derive din întreținerea acestei infrastructuri. Mărimea cotizațiilor rezidenților parcului se calculează după o formulă unică, stipulată în Hotărârea Guvernului nr. 1144 din 20.12.2017 și anume: cheltuielile anuale prognozate ale parcului IT se raportează la suma veniturilor prognozate ale tuturor rezidenților, înmulțită la venitul prognozat al companiei pentru care se calculează cotizația.

Totodată, salariații rezidenților parcului beneficiază de toate tipurile de prestații de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.

Legea nr. 77 cu privire la parcurile IT a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017. Pe 26 octombrie, 15 companii din cadrul ATIC au depus la Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM o cerere de constituire a „Moldova IT Park”.

Pe 20 decembrie 2017 Guvernul a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a administrației parcului și Regulamentul de înregistrare a rezidenţilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1144 din 20.12.2017. Ca urmare, pe 1 ianuarie 2018 „Moldova IT Park” și-a început activitatea ca autoritate administrativă.

Parcul IT este fondat pe un termen de 10 ani, timp în care se planifică atragerea a circa 400 de companii IT din Republica Moldova.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"