Să pui pe picioare o fermă de tauri nu este simplu, dar profitul care se poate obţine merită tot efortul. Asta ştie Tudor Ungureanu, antreprenor din satul Fârlădeni, raionul Hânceşti,care dezvoltă o asemenea afacere deja de trei ani.

Iniţial, avea în grajd doar 50 de capete, acum are câteva mii. Pe lângă comercializarea cărnii, omul de afaceri produce energie din gunoiul din grajduri.

"E tot automat, bălegarul se duce automat, mâncarea se dă automat, apă automat. Deci, oamenii se uită după ei poate vreunul se anină cu piciorul ori altceva", a spus Tudor Ungureanu, proprietarul fermei.

Din bălegar, care se acumulează zilnic în jur de 30 de tone, este produs biogaz, care este transformat în energie electrică.

"Balega se trage manual, în rest totul este mecanizat. Se apăsă pe buton și transportatorul trage screperul. Ajunge și totul cade în șanț și pleacă mai departe la vale la biogaz", a declarat Tudor Ungureanu, proprietarul fermei.

"Tot gunoiul se scurge în groapa aceasta. Aici se curăță, se scoate toată murdăria care o aruncă buhaii ce e mai gros, siloz, fân. El se filtrează și curge curat în groapa de alături. De aici el pleacă direct la digestere la biogaz", a zis un martor.

Ferma activează pe baza energiei electrice produse acolo. În acest scop este utilizată doar jumătate din cantitate. Restul este vândută, iar câştigul lunar este de aproape un milion de lei.

"Producem 1080 Kw pe oră. Mai departe îi dăm în rețeaua de 10 Kw. Undeva pe oră, folosim aproximativ aproximativ 500 Kw, depinde ce lucrează", a declarat Tudor Ungureanu, proprietarul fermei.

După ce ajung la greutatea de 750 de kilograme, taurii sunt exportați în țările arabe. Un kilogram în viu este vândut cu peste 30 de lei.

"Sunt selectați tauri care sunt pe linie genetică pentru producerea cărnii. Orientat spre direcția ca să primim mai mare procentul de carne, masă musculară. Avem pestrițe olandeze, avem roșii de stepă, rasa tradițională a Republicii Moldova", a spus Nicolae Cibotaru, veterinar.

Autoritățile își propun ca, în cel mai scurt timp, să fie exportată și carne procesată.

"Dacă vom trece de la exportul de animale vii la exportul de carne și vom procesa profund, evident că vom spori mult plusvaloarea și încasările din vânzările din export. Întreprindem toate măsurile ca să avem dreptul de a exporta carnea deja procesată", a declarat Gheorghe Gaberi, directorul general ANSA.

În perioada ianuarie-noiembrie 2017, ţara noastră a exportat carne și preparate din carne în valoare de peste 17 milioane 300 de mii de dolari. Animale vii sunt transportate în mai multe ţări ale lumii, printre care Liban, Irak şi Egipt.

publika.md

Francezul Patrick Sannier a cunoscut dezamăgirea vieții sale după ce a venit în Moldova. Aici omul s-a decepționat atât în dragoste, cât şi în justiţia moldovenească, care l-au lăsat fără economiile de o viață. Acum Patrick luptă de cinci ani în instanţă să-și recupereze investiţiile, dar justiţia moldovenească bate pasul pe loc şi respinge argumentele investitorului francez.

Patrick a venit în Republica Moldova în 2003, ademenit de o rusoaică din Bălţi, Marina Fadievici, pe care a cunoscut-o prin intermediul anunţurilor matrimoniale. Cei doi au locuit o perioadă în casa părinţilor Marinei, dar în scurt timp francezul procură pentru iubita sa un apartament la Bălţi, îi dăruieşte o maşină și îi achită cursurile de şoferie.

Sannier este atras de clima moldovenească, hărnicia moldovenilor, fertilitatea solului, dar și preţurile mici ale terenurilor agricole. Astfel, francezul decide să pornească o afacere în agricultură, o livadă modernă.

Cum a început francezul afacerea în Republica Moldova

La 27 septembrie, 2005, Patrick Sannier înregistrează în Republica Moldova întreprinderea cu capital străin PS-Internaţional, iar în calitate de administrator o numeşte pe iubita sa, Marina Dasievici. Deoarece legislaţia moldovenească nu permite vinderea terenurilor agricole cetățenilor străini, Patrick şi Marina se înţeleg că terenurile să fie înregistrate pe numele lui Fadievici. Pe parcursul a doi ani Patrick îi transmite cu regularitate bani Marinei Fadievici, pentru procurarea terenurilor, prin reţeaua Western Union, în jur de cca 2 milioane de lei. Astfel, sunt procurate peste 200 de hectare răzlețe de teren, care, treptat sunt schimbate într-un teren agricol consolidat, cu suprafaţa de 110 hectare.

Pe o suprafaţa de cca 30 de hectare, francezul plantează o livadă de toată frumusețea –meri, caiși, cireşi, pruni şi piersici. Materialul săditor este adus din Franța, pentru fiecare puiet fiind achitat 6 euro. Antreprenorul francez investeşte şi în irigare, la moment livada dispune de un sistem performant de irigare prin picurare. Amenajarea livezii l-a costat pe francez cel puţin 600 de mii de euro, în afară de cheltuielile pentru procurarea terenurilor.

Patrick Sannier continuă investițiile, procură câteva tractoare, dintre care unul ultramodern, adus din Franţa, şi construieşte un depozit pentru frigider.

Antreprenorul urma să investească în procurarea unei linii de sortare a fructelor, pentru a începe exporturile pe piața europeană. Problemele care au urmat au dat însă peste cap toate planurile investitorului francez. Patrick şi Marina se despart, iar femeia cere să i se restituie toate terenurile.

„Dacă nu ar fi aceste litigii, atunci întreprinderea ar investi în continuare. Dar din cauza litigiilor nu se merge mai departe. Investitorul riscă să piardă totul. Aşa justiţie creativă ca la noi nu există în Europa”, ne-a declarat Valeriu Albot, administratorul PS-International.

Marina se lasă de francez, dar nu şi de pământ

Profitând de împuternicirile şi libertatea de acţiuni pe care le avea în calitate de administratoare a întreprinderii, Marina Fadievici semnează din numele PS-Internaţional cu ea însăşi deja în calitate de persoană fizică, 46 de contracte de arendă a loturilor de teren, procurate din banii lui Sannier. Totodată, administratoarea de la Bălţi mai semnează din numele întreprinderii un contract precum că oferă automobilul propriu, la fel procurat de Patrick, în arendă firmei PS-Internaţional, contra sumei de 5000 de lei lunar. În acelaşi timp, Marina este remunerată pentru administrarea întreprinderii cu 10 mii de lei lunar.

În 2011, relaţiile dintre Fadievici şi Sannier se răcesc. Investitorul francez se arată nemulţumit de modul în care iubita sa administrează banii întreprinderii, iar Marina, la rândul ei, îi face scene de gelozie. În cele din urmă, Patrick Sannier îi spune deja fostei iubite că nu mai dorește să trăiască împreună, dar îi permite să rămână administratoare la întreprindere. Marina Fadievici însă solicită să fie concediată din funcţie.

În 2012, în locul Marinei Fadievici este numit administrator Valeriu Albot. În această perioadă livada începe să dea şi prima roadă.

Totuși, Marina Fadievici nu renunță la afacere. Femeia îşi vrea terenurile, care sunt scrise pe numele ei şi nu o interesează câți bani a investit fostul iubit în livadă.

Procese interminabile cu avocat de elită

Ca să scape de fostul iubit, Marina Fadievici i-a făcut câteva poze francezului, în timp ce acesta lucra cu tractorul în livada sa, apoi a depus un demers la poliţie, potrivit căruia Patrick Sannier s-a angajat ilegal la lucru. Astfel, francezul este deportat de pe teritoriul Republicii Moldova. Totuși, ordinul de deportare este anulat după ce francezul investeşte bani în avocaţi.

Patrick Sannier depune o plângere la Procuratura Bălţi pe numele fostei sale iubite, iar oamenii legii intentează pe numele Marinei Fadievici un dosar penal pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari. În timp ce se ajunsese la dezbaterile judiciare, Procuratura emite o ordonanţă privind încetarea procesului penal. Astfel, instanţa încetează procesul în legătură cu faptul că există o ordonanță a organului de urmărire penală, asupra aceleiași persoane pentru aceiași faptă, de scoatere de sub urmărire penală.

Mireasa abandonată nu pierde timpul şi depune o cerere în instanţa civilă, în care solicită de la PS-Internaţional 25 milioane de lei pentru că i-a oferit terenurile în arendă. Chiar dacă Sannier prezintă în instanţă dovezile a zeci de transferuri, precum şi faptul că Fadievici nu a dispus de sumele necesare pentru procurarea terenurilor, instanţa îi dă câştig de cauză femeii.

Ambele dosare, penal şi civil, se află pe rol la Curtea de Apel Bălţi. La rândul său, Patrick Sannier a depus o cerere în instanță, prin care să-i fie retras Marinei Fadievici dreptul la proprietate asupra terenurilor.

Procesele par a fi interminabile, şedinţele se amână fie că lipsește un avocat, fie că magistratul este plecat la adunare, fie că nu a venit traducătorul. Iar francezul, obișnuit că în ţara sa justiţia trebuie respectată, face de fiecare dată naveta Franța-Moldova, 2,5 mii de kilometri, pentru ca să fie prezent la şedinţele de judecată.

Şi Marina Fadievici pare să cheltuiască bani grei în aceste procese. Unul dintre avocaţii femeii este Nicolae Ursu, fost prim-adjunct al procurorului general, despre care se spune că încasează onorarii generoase.

60 de hectare vândute într-o singură zi

Iniţial, când a fost pornit dosar penal, la solicitarea avocaţilor lui Sannier, pe terenurile înregistrate pe numele Marinei Fadievici a fost pus sechestru, care a fost scos imediat ce Judecătoria Bălţi a pronunţat decizia de încetare a procesului. Peste două zile terenurile respective au fost puse din nou sub sechestru, în cadrul procesului civil început la solicitarea lui Sannier.

Fostei sale iubite însă i-a fost suficientă o singură zi ca să vândă 60 hectare din terenuri. Desigur, fără ca să împartă banii cu investitorul. Acuma Fadievici insistă să-și păstreze și celelalte 50 de hectare, inclusiv și cele 30 hectare de livadă, căci pe hârtie îi aparţin doar ei.

Patrick Sannier: „Justiţia din Bălţi este o structură mafiotă”

Patrick Sannier spune că este dezamăgit, mai ales că au trecut cinci ani de când a fost nedreptăţit, persoana care l-a jefuit a recunoscut totul însă justiţia nu-i face dreptate. Francezul spune că este absolut ciudat ceea ce se întâmplă în cazul său, faptul că a fost aplicat sechestrul, apoi ridicat pentru două zile, timp în care Fadievici reuşeşte să vândă terenurile. Mai mult, bărbatul nu-și explică din ce bani fosta iubită a putut să-și angajeze unul dintre cei mai scumpi avocaţi din Moldova. O enigmă pentru Sannier este şi faptul că Marina Fadievici se prezintă la proces fără apărători, citeşte ceva de pe o foaie, iar instanţa îi acceptă toate demersurile: „Se creează impresia că totul este aranjat. Nu pot să mă refer la justiţia moldovenească în întregime, dar din câte am observat, justiţia din Bălţi pare a fi o structură mafiotă”.

Patrick Sannier este de părerea că în spatele Marinei Fadievici ar sta persoane cu influenţă, care se folosesc de dorinţa femeii de răzbunare, pentru a pune mâna pe livadă. „O cunosc bine pe Marina, nu are studii. Poate e capabilă de mici escrocherii, dar aici este vorba de o escrocherie de amploare. Vor să mă deposedeze de tot. Am încercat să ajung cu dânsa la un numitor comun, să-i las 20 la sută din afacere şi să mă lase în pace. Dar nu a acceptat această condiţie. Ei vor totul. Probabil, cuiva i-a plăcut mult livada mea”, ne-a declarat investitorul.

Ce spun avocaţii

Avocatul Vadim Vieru, care îl reprezintă pe Patrick Sannier în dosarul penal, susţine că încă din faza urmăririi penale au fost comise anumite erori, care lasă loc de interpretări. „Procuratura din Bălţi, care a emis mai întâi ordonanţa privind pornirea unui dosar penal, emite şi ordonanţa de încetare a aceluiaşi dosar. Acum dosarul se află pe rol la Curtea de Apel Bălţi. Sunt suficiente probe ca instanţa să pronunţe o sentinţă de condamnare pe numele Marinei Fadievici”, ne-a spus apărătorul.

Dorin Botnarenco, avocatul care îl reprezintă pe investitorul francez în dosarele civile, susţine că Fadievici a semnat contractele de arendă cu ea însăşi, fără ca să-l informeze pe Sannier, iar acesta a aflat abia în instanţa de judecată. Potrivit apărătorului, acţiunea lui Fadievici întruneşte elementele infracţiunii de depăşire a atribuţiilor de serviciu. Botnarenco mai spune că chiar dacă instanţa va decide că cei doi urmează să împartă bunurile egal pentru că au trăit mai mulţi ani în concubinaj, atunci Marina Fadievici şi-a luat partea sa, după ce a vândut cele 60 de hectare de terenuri. La fel, i-a rămas automobilul, procurat pe banii lui Sannier.

Solicitat de CrimeMoldova, avocatul Nicolae Ursu s-a abţinut să facă comentarii: „Pe data de 1 februarie, Curtea de Apel Bălţi se va expune în dosarul penal intentat clientei mele. Atunci mă voi expune. Eu am reprezentat interesele Marinei Fadievici, nu cunosc să fie cineva din umbră”.

Marina Fadievici: „Eu munceam, iar Patrick mă înşela”

Marina Fadievici, care la moment lucrează maseuză la un centru de frumusețe din Bălţi, susţine că a meritat aceste terenuri, deoarece a muncit foarte mult.   

„El era mai mult plecat. Când venea, locuia în casa tatălui meu, îi făceam mâncare. Credeam că este serios, dar totul era o minciună. El m-a folosit doar ca să aibă pe cine înregistra terenurile, căci legea noastră nu permite cetăţenilor străini să procure terenuri. Spunea că face totul pentru familia noastră. Însă am aflat că Patrick mai avea o femeie în Ucraina, pe care o întreţinea şi-i făcea cadouri scumpe. Eu lucram, iar el mă înşela. Când i-am cerut explicaţii, s-a supărat şi a spus că pleacă. Acum el vrea să mă lase fără terenurile la care eu am muncit din greu şi a pornit împotriva mea o amplă campanie de denigrare”, a declarat Fadievici.

crimemoldova.com

Familia de moldoveni care și-a deschis un restaurant în Boston, vrea să-și mărească afacerea. Este vorba despre Artur Andronic și  soția lui, Sandra, două persoane frumoase cu vârsta de 27 și, respectiv, 26 de ani, care au planuri mari: vor să mărească capacitatea restaurantului de la 20 la 80 de locuri, iar pentru asta au apelat la ajutorul internauților, prin intermediul kickstarter.com.

Cei doi au nevoie de 10.000 de dolari, iar pentru a-i câștiga, au lansat un proiect prin care propun diferite servicii clienților, în schimbul unor sume de bani.

Oamenii, spre exemplu, pot pur și simplu dona 5 $, pot ajuta cu 10$ în schimbul unui „Mulțumesc” în limba română sau pot da 15 $ în schimbul unui aperitiv și unei băuturi, plus numele inscripționat pe peretele restaurantului.

În schimbul unor sume mai mari, de 25, 40, 60, 100 de dolari sau mai mult, clienții pot obține un set de suvenire, o intrare și o băutură, o cină romantică pentru două sau patru persoane, plus numele inscripționat pe peretele mulțumirilor din restaurant. Pentru 150$, cei doi pot oferi lecții de gătit, iar pentru 500 $ pot da o petrecere în restaurant.

„Ideea din spatele acestui proiect este simplă. Vrem să ne extindem granițele. Prin extindere, restaurantul nostru cu 20 de locuri și cu un meniu limitat, va deveni un restaurant cu 80 de locuri, cu un bar plin, muzică live, o sală privată, un meniu variat, cu mâncăruri autentice din Europa de Est și alte „capodopere” interesante de la bucătarul nostru. Cel mai important, bucătăria noastră va deveni mai mare, ceea ce va permite echipei noastre deja mari să lucreze mai eficient și să ia comenzi mai mari”, spun Artur și Sandra.

Fondurile pe care le vor obține vor fi utilizate pentru cumpăra echipamente moderne și pentru a acoperi costurile de construcție. Cei doi moldoveni spun că au deja un plan foarte bine pus la punct, având nevoie doar de susținere financiară.

„Obținerea unei schițe durează 1-2 săptămâni. Obținerea aprobărilor din partea autorităților orașului ar dura alte 2-3 săptămâni. Pregătirea spațiului pentru deschidere -  încă 4-8 săptămâni. Restaurantul nu se va închide în timpul acestui proces. Evident, va trebui să o închidem bucătăria pentru a face schimbările necesare, dar acest lucru se va întâmpla în  termeni foarte stricți și într-o perioadă în care restaurantul este cel mai puțin vizitat”, spun antreprenorii.

bani.md

Investitorii individuali au plasat până în prezent, la București, ordine pentru achiziția a aproape 1,18 milioane de acțiuni în oferta de listare a producătorului de vinuri Purcari Winery, din Republica Moldova, depășind pachetul pus în vânzare de companie.

Citește mai mult

Expertiza produselor lactate proaspete, efectuate în laboratorul de testare a produselor alimentare de la Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare, a arătat rezultate senzaționale: un număr mare de produse lactate nu conțin aproape deloc grăsimi din lapte.

Potrivit Logos Pres, monitorizarea a avut loc doar din perspectiva prezenței grăsimilor străine în produsele lactate. Pentru examinare au fost selectate 126 de produse lactate, preponderent mărfuri cu un conținut ridicat de grăsime specificat pe ambalaj, acestea fiind cumpărate din diverse magazine.

Astfel, au fost examinate diferite tipuri de produse: unt, smântână, lapte, brânzeturi, caș, cremă de brânză, lapte, iaurt, lapte condensat, frișcă...

Toate au fost produse de la 45 de întreprinderi de prelucrare din Moldova, Ucraina, Belarus, România, Bulgaria, Polonia, Germania, Danemarca și Finlanda. Printre cele mai importante procesoare din Moldova incluse în studiu au fost  „JLC”, „Lapte Mark”, „Lactis”, „INLAC”, „Lapmol”, „Fabrica din Drochia”, „Fabrica de brinzeturi Soroca”, „Fabrica de brinzeturi Cahul”, „Incomlac” , „Sana”.

Potrivit rezultatelor, un sfert din eșantioanele prezentate nu au trecut testul.

Vezi AICI rezultatele pentru fiecare produs în parte.

Cea mai gravă situație, în cazul căreia conținutul de grăsime străine a fost cel mai mare, a fost la compania JLC. În majoritatea produselor sale, grăsimea vegetală a depășit normele admise. Conform normelor aprobate, aceasta ar trebui să fie sub 5% din fracțiunea totală de grăsime.

Redacția bani.md a telefonat pe numărul afișat pe pagina oficială a companiei pentru ca reprezentanții JLC să comenteze rezultatele acestui studiu, însă nimeni nu a răspuns la apelurile noastre.

Rezultatele au arătat că în brânza de vaci "De casa JLC" , de 6%, grăsime din lapte aproape că nu a fost găsită: ponderea de grăsimi vegetale a ajuns la 95,8%. În brânza "Făguraș" de 5%, această cifră a fost de 93,2%. În "Grăuncior" de 4%, nivelul grăsimilor vegetale a fost de 89,3%, în "Gingășie" - 89%.

De fapt, grăsime din lapte în aceste produse populare și foarte profitabile s-a dovedit a fi nu mai mult de 10%.

În brânza degresată „Fitness”, de la JLC, au fost găsite grăsimi din lapte de 0,5 %, deși, prin definiție ar trebui să conțină zero grăsimi. Chiar și așa, cota de grăsime vegetală a fost de 79,5%.

O situație bizară a fost scoasă la iveală la produsele „Lactis”. În untul de 82,5%, proporția de grăsimi străine nu a fost exagerată – în proporție de 6%. Totuși, în același unt, cu aceeași fracție de grăsime, dar produs pentru rețeaua de supermarketuri „Nr1”, aceste grăsimi au fost găsite în proporție de peste 7%. Și este puțin probabil ca retailerul sau furnizorul să știe acest lucru.

În iaurtul  „Voinicel” au fost găsite grăsimi străine în proporție de 18,3%.

În brânzica din linia „Mic Vis”, de la JLC, nivelul grăsimilor vegetale a fost depășit de câteva ori. De altfel, în brânzica cu indicația de 0% grăsimi, au fost găsite 7% de grăsimi, dintre care 37,8% sunt grăsimi vegetale. De asemenea, în brânzica cu indicația de 4% și 7%, proporția de grăsimi vegetale este de 25,5% și 48,6%.

bani.md

Antibiotice Iaşi (simbol bursier ATB), unul din cei mai importanţi producători români de medicamente generice, vrea să îşi deschidă reprezentanţe în Ucraina şi în Republica Moldova, subiectul urmând a fi supus votului de către acţionari în adunarea din 5 martie.

De altfel, compania a deschis anul trecut o reprezentanţă şi în Vietnam.

Exporturile realizate de companie în primele nouă luni ale anului trecut au atins valoarea de 91,7 milioane lei, în creştere cu 26%, comparativ cu perioada similară a anului 2016. Principalele destinaţii ale produselor antibiotice au fost Asia (38%), America de Nord (26%) şi Europa (18%), vânzările în aceste zone reprezentând aproximativ 80% din totalul vânzărilor realizate.

De asemenea, acţionarii vor să aprobe în şedinţa din 5 martie modificarea componenţei Consiliului de Administraţie.

Un alt subiect aflat pe ordinea de zi este majorarea indemnizaţiei fixe şi variabile brute lunare a membrilor Consiliului de Administraţie şi a directorului general.

Portofoliul companiei numără 148 de medicamente generice.

În primele nouă luni ale anului trecut, compania a înregistrat venituri din vânzări de 234,2 milioane lei, în creştere cu 4% faţă de valoarea estimată în bugetul de venituri şi cheltuieli şi cu 3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016, când a înregistrat o valoare de 227,3 milioane lei.

De asemenea, profitul net s-a ridicat la 20,24 milioane lei, în creştere cu 37% comparativ cu valoarea bugetată şi cu 14% faţă de primele 9 luni ale anului 2016.

Antibiotice Iaşi are o valoare de piaţă de 362,5 milioane lei.

Acţionarul majoritar a companiei este Ministerul Sănătăţii, cu 53,01% din acţiuni, în timp ce SIF Oltenia deţine 14,25% din capital.

news.ro

Care e diferența dintre cardurile bancare și cardurile pentru tichete de masă?

Cardurile pentru tichete de masă reprezintă suportul electronic pe care se încarcă tichetele de masă acordate de către angajatori salariaților angajați legal în câmpul muncii, conform Legii tichetelor de masă.

Cardurile pentru tichete de masă pot fi emise prin sistemele Mastercard sau VISA și sunt dotate cu tehnologii moderne: chip și contactless, iar autorizarea tranzacțiilor se face prin introducerea codului PIN.
Spre deosebire de cardurile bancare, cele pentru tichete de masă nu permit retrageri de numerar sau transfer de fonduri și nici nu percep taxe sau comisioane de la salariați, conform prevederilor legale.

Salariații le pot utiliza pentru a achita masa de prânz sau pentru a cumpăra produse alimentare din rețeaua de magazine partenere a operatorului (Edenred ), iar sumele aferente tichetelor de masă sunt scutite integral de taxe și impozite.

Acestea sunt încărcate lunar cu valoarea alocației de hrană sub forma tichetelor de masă: câte un tichet de masă în valoare de până la 45 lei pentru fiecare zi lucrată. La plata pentru cumpărături de produse alimentare sau prânzuri pot fi efectuate tranzacții de orice valoare în limita fondurilor disponibile – de exempluun salariat va putea achita pentru tranzacții cu valoarea de 25 lei, ceea ce constituie o parte din valoarea unui tichet de masă, iar valoarea rămasă o poate utiliza pentru alte tranzacții ulterioare.

Edenred este lider în domeniul tichetelor de masă și va oferi clienților din Republica Moldova acces la cele mai noi tehnologii în domeniu inclusiv prin posibilitatea de a alege din mai multe opțiuni — tichete pe suport de hârtie și carduri pentru tichete de masă.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Edenred

Pe parcursul anului curent, la Chişinău vor fi asamblate 20 de troleibuze noi. O dispoziţia în acest sens a semnat primarul general interimar, Silvia Radu.

Proiectul de asamblare a troleibuzelor va fi realizat de către ÎM „Regia Transport Electric Chişinău". Din cele 20 de unităţi de transport electric ce vor fi asamblate în 2018, 5 troleibuze vor fi dotate cu sistem de propulsare autonomă. De asemenea, primarul interimar Silvia Radu a dispus ca toate troleibuzele noi să fie dotate cu instalaţii de aer condiţionat.

Sursă: chisinau.md