Vreo 50 de comercianţi de la pieţele agricole din Chişinău au protestat miercuri în faţa Guvernului Moldovei. Eu au cerut eliberarea noilor patente de întreprinzător. În acelaşi timp, există o hotărâre de guvern în care se menţionează că patentele acordate sunt valabile până în decembrie 2018.

După această dată, comercianţii care lucrează în bază de patentă trebuie să înregistreze întreprinderi individuale. Comercianţii însă nu doresc să urmeze această cale, menţionând că procurarea aparatelor de casă nu le va aduce niciun bine. Conflictul deţinătorilor de patente cu pute rea executivă durează de mai bine de un an. Guvernul însă doreşte să obţină transparenţă în procesul de cumpărare-vânzare, iar comercianţii se opun.

infotag.md

Cabinetul de miniştri a aprobat astăzi Programul de promovare a economiei „verzi” în Republica Moldova pentru anii 2018-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia, informează MOLDPRES.

Potrivit Direcţiei comunicare şi protocol a Guvernului, scopul Programului este de a promova implementarea principiilor economiei „verzi” în Republica Moldova în armonie cu dezvoltarea economică și bunăstarea socială, cu reducerea riscurilor pentru mediu.

În particular, documentele vizează creșterea eficienței energetice a ţării şi a cotei energiei din surse regenerabile, integrarea activităților de dezvoltare a economiei verzi pentru întreprinderile mici și mijlocii, creșterea suprafeței de terenuri agricole cu producție ecologică și a produselor ecologice exportate. Alte acţiuni se referă la promovarea principiilor orașelor verzi, fortificarea sistemului de achiziții publice durabile, includerea educației ecologice și a educației pentru dezvoltare durabilă în instituțiile de învățământ.

Costul general pentru implementarea Programului este aproximativ 122,5 milioane lei, care va fi acoperit atât din bugetul de stat, cât și prin intermediul altor mecanisme financiare.

moldpres.md

Ministerul Finanțelor anunță că în cel mai apropiat timp primarii din localitățile țării nu vor mai fi nevoiți să meargă la trezorerii pentru a lua banii în numerar sau pentru a înregistra contractele de achiziții, deoarece acest proces a fost simplificat și digitalizat, iar următoarea etapă urmează ca aleșii locali să fie instruiți cum se va realiza acest lucru.

Declarațiile au fost făcute astăzi de către ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul unui briefing.

„Ministerul Finanțelor este pe ultima sută de metri de a realiza un nou mecanism de interacțiune a autorității financiare centrale cu cele locale. Astfel, primăriile care se deservesc la trezoreriile regionale vor depune declarațiile de plată în regim online. Apoi trezoreria interacționează cu banca, iar primarul va trebui să meargă la cea mai apropiată filială a băncii pentru a ridica numerarul. Nu va mai trebui să meargă la trezoreria regională. Acum ele sunt mai puține și distanțele care trebuie să le parcurgă primarii sunt mai mari. Cred că această modalitate va reduce semnificativ din presiunea pe care o au primăriile în interacțiunea cu trezoreriile. Sper că astfel și primăriile, autoritățile locale vor trece tot mai mult la sistemul de plăți electronice”, a afirmat Armașu.

De asemenea, ministrul a anunțat și despre un nou mecanism de înregistrare și semnare a contractelor în cadrul licitaților locale de valoare mică ale primăriilor. Potrivit lui Armașu, acest sistem a fost testat și urmează ca din primăvara acestui an să fie pus în aplicare.

„Am început instruirile cum se să folosește acest sistem pentru achiziții de valoare mică. Acum am finalizat testările de semnare electronică a contractelor. Urmează instruirea autorităților centrale și locale la semnarea online a contractelor. Asta înseamnă că un contract se va forma de sistem în baza informațiilor oferite de autoritatea contractantă și ofertantul. După aceasta se trimite în format electronic la trezorerie și este înregistrat. Practic tot procesul se va face din oficiu. Plus, toată informația ajunge în baza centrală de date și este publică. Astfel, autoritățile nu vor mai interacționa într-o anumită măsură cu cei care vor participa la licitații”, a mai adăugat ministrul Finanțelor.

Realitatea.md amintim că la sfârșitul lunii noiembrie 2016, Ministerul Finanțelor, Agenţia Achiziţii Publice, Centrul de Guvernare Electronică, mai multe asociaţii de business, ONG-uri, dar şi companii din sectorul IT au semnat un memorandum pentru crearea platformelor on-line de desfășurare a achizițiilor publice.

realitatea.md

Prim-ministrul Pavel Filip a anunțat în debutul ședinței de astăzi a Guvernului că analizele efectuate de Ministerul Economiei și Infrastructurii arată că tarifele la gazele naturale ar putea să fie reduse cu până la 20 la sută, informează MOLDPRES.

„Tarifele se formează la început de an, când se iau în considerare mai mulți factori, inclusiv prețul la gaze, cursul valutar și altele. Cu începere din decembrie, am avut mai multe ședințe la Ministerul Economiei și Infrastructurii, care reprezintă statul în societatea Moldovagaz, căruia i-am solicitat o analiză a situației. Recent, aceasta a fost prezentată într-o ședință comună cu Moldovagaz”, a menționat premierul.

Analiza arată că, luând în calcul devierile negative și pozitive care s-au acumulat pe parcursul anului 2017, există premise de reducere a tarifului cu până la 20 la sută. Un factor este diferența de curs valutar, dar nu este unica, a spus Pavel Filip. El a adăugat că Moldovagaz are altă părere, dar decizia va fi luată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

„Am cerut de asemenea celor de la Moldovagaz să se gândească la un sistem de compensare pentru primele luni ale anului, în cazul în care se ajunge la reducerea prețului, așa încât oamenii să beneficieze de această reducere încă din primele zile ale lui 2018. Consider normal ca cetățenii să plătească noul preț redus începând cu 1 ianuarie 2018, chiar dacă procedurile legale mai durează; acestea trebuie respectate, fără îndoială, însă atunci să se găsească modalitatea de compensare. Fie li se dau oamenilor banii înapoi pe ce au plătit în ianuarie-februarie, de exemplu, fie le vin facturi mai mici în lunile următoare. Urmează deja sa vină Moldovagaz cu soluția”, a adăugat premierul.

moldpres.md

Vă amintiţi de Spectacles, ochelarii de soare cu înregistrare video de la Snapchat, care au debutat cu mare fanfară, compania pierzând 40 de milioane de euro după vânzări?

Ei bine, o alta companie îsi asumă o şansă pe acest concept, cu o pereche de ochelari de soare inteligenţi numiţi ACE Eyewear. În timp ce Spectacle putea posta direct pe Snapchat, purtatorii ACE Eyewear pot folosi ochelarii pentru a transmite clipuri video și posta clipuri și fotografii pe Facebook, Instagram și YouTube prin intermediul unei aplicații smartphone.

Produşi de Acton (o companie cunoscută pentru skateboard-urile sale electrice), ochelarii de soare pot face fotografii de 8 megapixeli și capturi video HD. Vederea camerei este largă de 120 de grade și puteţi face fotografii sau să începeți înregistrarea videoclipurilor făcând clic pe butonul declanșator din partea superioară stângă a cadrului.

Bateria vă poate ajunge 1,5 ore de înregistrare continuă sau 80 de ore în standby. Și dacă sunteți în mod regulat la plajă sau la festivaluri de muzică și doriți să vă înregistrați toate giumbuşlucurile, ochelarii de soare sunt rezistenţi la apă și vin cu 4 GB de memorie.

O importanta diferență față de Spectacles este faptul că ACE Eyewear înregistrează într-un format dreptunghiular mai standard decât videoclipurile rotunde idiosincratice ale Spectacles. De asemenea, pot filma în mod continuu timp de 40 de minute, ceea ce poate fi mai convenabil decât videoclipurile de 30 de secunde ale Spectacles.

Ochelarii de soare ACE Eyewear sunt disponibili pentru precomandă la preţul de 99,00 dolari (o reducere de 50% faţă de preţul obişnuit de 199 dolari), iar transportul early bird este aşteptat să înceapă în aprilie, potrivit theverge.com.

money.ro

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională USAID a lansat oficial un nou Program pentru Reforme Structurale în Moldova (Moldova Structural Reform Program - MSRP). Durata de implementare a acestuia este de patru ani, iar bugetul constituie 11,2 milioane de dolari.
 
“De ce anume patru ani?”, - a întrebat directorul Programului Douglas Muir. După a răspuns: “Un proiect serios nu poate fi implementat într-o zi. Fiul meu cel mare (era vorba despre studierea planetei Marte) a spus o frază surprinzător de înțeleaptă: “Lucruri tari au nevoie de timp”. De fapt, așa și este. Am fost în Moldova acum șapte ani. Locuitorii acestei țări nu observă schimbările care se produc aici. Însă pentru cei, care revin după o perioadă lungă de timp, evoluția iese la suprafață. Au apărut drumuri de înaltă calitate, iar pe străzi vezi mai multe automobile… La fel, schimbările în mediul de afaceri, în legislație, în modul de gândire al întreprinzătorilor și funcționarilor publici, - toate acestea necesită mult efort și timp. Suntem aici pentru a vă ajuta să le reușiți pe toate”.
 
Programul va activa în bază a patru componente de bază: îmbunătățirea mediului de afaceri și crearea condițiilor avantajoase pentru dezvoltarea comerțului, prin sprijinul acordat instituțiilor guvernamentale și sectorului privat în implementarea mecanismelor de liberalizare a comerțului, adoptarea reformelor structurale și de stimulare a afacerilor, precum și îmbunătățirea comunicării strategice dintre actorii sectorului privat și public.

“Comerțul este motorul dezvoltării economiei”, - a spus Muir. - Trebuie să fie implementate componente noi pentru Asycuda, procurate utilaje pentru laboratoare agricole și altele. De exemplu, ar fi bine să fie lansată o aplicație simplificată pentru verificarea rândurilor la punctele de trecere a frontierei între Moldova și țările vecine – România și Ucraina.
Întreprinzătorii până în prezent telefonează vama să întrebe despre numărul de mașini la frontieră”.

Starea mediului de afaceri din țară este clar specificată în raitingurile Doing Business, Moody’s, Top 10 economii competitive ale lumii, etc. Consultanții programului vor analiza aceste indicatoare și vor oferi recomandări pentru rezolvarea celor mai acute probleme.  

“Ne dorim ca în patru ani să ajungem la reforme seriose în legislație”, - a conchis Douglas Muir.

O poziție separată revine Fondului pentru Consolidarea Coridoarelor Comerciale. Acesta reprezintă angajamentul USAID în valoare de 800 mii dolari SUA în formă de investiții, echipamente sau servicii pentru sprijinirea reformelor de facilitare a comerțului. În primul an, Programul va pune bazele Fondului, inclusiv prin realizarea analizei necesităților de echipament și alte investiții care să sporească eficiența și transparența coridoarelor comerciale. 
 
Au salutat lansarea proiectului directorul USAID Moldova Karen Hilliard, ambasadorul Statelor Unite în Moldova James D. Pettit  și ministrul Economiei Chiril Gaburici.

Karen Hilliard a menționat cele mai importante scopuri ale proiectului USAID, printre care se numără crearea economiei de export, reducerea cheltuielilor pentru afaceri și sporirea competitivității produselor moldovenești pe piața europeană.  

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statelor Unite James D. Pettit s-a arătat mândru de faptul, că SUA oferă suportul reformelor economice în Moldova, precum se întâmplă din 1992. 

“SUA ajută Moldova să își consolideze legăturile economice cu Europa și să îndeplinească standardele stricte pentru integrarea europeană, inclusiv combaterea corupției, asigurarea transparenței și responsabilității tuturor instituțiilor statului”, - a spus diplomatul.

”Acest eveniment este unul foarte important pentru noi, în contextul implementării reformelor promovate de Guvernul Republicii Moldova. Cred că doar prin eforturi comune putem aduce Europa la noi acasă, prin asigurarea unui nivel înalt de trai al populației, dezvoltarea economiei naționale, creșterea puterii de cumpărare și a competitivității mărfurilor autohtone. Ne bazăm pe sprijinul acordat de progam. Sperăm să eliminăm birocrația pentru a simplifica și moderniza procedurile de import și export”, - a menționat Chiril Gaburici. 

Programul pentru Reforme Structurale este deja al patrulea proiect USAID în țara noastră. Primul a fost lansat în anul 1992 – BIZPRO-Moldova. A urmat BIZTAR, după care și BRITE în valoare de 9 milioane dolari, ajuns la final anul trecut. “Am avut o colaborare fructuoasă cu proiectele anterioare și sperăm să oferim suport noului program”, - a spus directorul executiv AmCham Moldova Mila Malairău.

“Aș ruga ca noul program să acorde o atenție deosebită întreprinderilor mici”, - a specificat directorul executiv al Alianței Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (o asociație patronală recent fondată, care unește 40 de companii) Lilia Busuioc. “IMM-urile sunt deosebit de sensibile la schimbări în legislație. Așa, deciziile nepotrivite le pot cauza probleme grave sau falimentul”.

Au vorbit despre necesitatea acordării sprijinului întreprinderilor mici și alți participanți la eveniment. Astfel, am încercat să aflăm mai multe despre planurile noului program referitor la acest subiect într-o discuție cu domnul Douglas Muir.

“Am lucrat în mai multe țări”, - a răspuns directorul Programului. “Și mereu observam aceeași problemă: guvernelor li este greu să înțeleagă, că întreprinderile mici joacă un rol important în economia națională și cer o atenție deosebită. De aceea noi vom avea întâlniri obligatorii cu reprezentanții întreprinderilor mici pentru a le considera problemele prin prisma recomandărilor noastre”.
 

Igor Fomin

Mybusiness.md

Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, 20 de întreprinderi au fost înregistrate în ianuarie 2017, în februarie - 579, în martie - 682, în aprilie - 388, în luna mai - 529, în iunie - 494, în iunie - 618, în august - 455, în septembrie – 502, octombrie - 529, în noiembrie - 648, în decembrie - 462.

Majoritatea noilor întreprinderi (circa 64%) sunt înregistrate în mun. Chișinău. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, Registrul de stat al persoanelor juridice conținea informații privind 169.4 mii de societăți, dintre care 57,8% (97,9 mii) - SRL, 33,3% (56,5 mii) - II , 2,6% (4,5 mii) - SA, 2,2% (3,8 mii) - cooperative, 1,1% (2 mii) - organizații non-profit, 0,9% (1,5 mii) - întreprinderi de stat și întreprinderi municipale. Aproximativ 53% din întreprinderile înregistrate în Moldova sunt specializate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; 12% - lucrează în industria prelucrătoare; 6% - în agricultură; 5% - în sectorul transporturilor; 4% - în sectorul hotelier, 4% - în domeniul imobiliar, 2% - în construcții; 2% - în sectorul financiar, 1% - asistență medicală și asistență socială. În 2016, Moldova a înregistrat 5673 de întreprinderi, în 2015 - 5985, în 2014 - 6263 de întreprinderi.

Pentru comparație, în 2007, în țară erau înregistrate 11480 de întreprinderi.

InfoMarket

Albumul "Death and the Maiden" al violonistei Patricia Kopatchinskaja, originară din Republica Moldova, a obţinut premiul Grammy pentru cea mai bună interpretare a unui ansamblu cameral. Albumul a fost înregistrat împreună cu Orchestra de cameră din Saint Paul, SUA.

"Premiul se datorează unei echipe minunate, toţi membrii orchestrei contribuind prin ideile şi dedicaţia lor", a scris Kopatchinskaja pe pagina sa de facebook. Patricia s-a născut în 1977 la Chişinău, în familia ţambalistului moldovean Victor Copacinschi şi a violonistei Emilia, care au evoluat în orchestra de muzică populară "Fluieraş". Violonista a emigrat cu familia în Austria în 1989. A studiat comopziție şi vioară la universiattea din Viena, iar apoi la conservatorul din Berna.

infotag.md

Unele companii au fost reclamate de clienți la Agenția Pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSC) de zeci de ori. Printre agenții economici, în activitatea cărora au fost semnalate nereguli de către consumatori, sunt companii aeriene, de telefonie mobilă sau furnizori de apă, energie electrică și agent termic.

Potrivit unui raport publicat de APCSC, cele mai multe plângeri au vizat firma ”Biancrus” SRL. În total, 99 de persoane au depus petiții. Compania are ca domenii de activitate prestarea serviciilor hoteliere, saună și masaj. De altfel, din același domeniu sunt și următoarele trei firme care au adunat foarte multe reclamații. Acestea sunt:

    ”Megadesign” SRL – 68 petiții, servicii hoteliere, saună, masaj;
    ”Imperial Torex” SRL – 51 petiții, servicii hoteliere, saună, masaj;
    ”Bon Apart” SRL – 47 petiții, servicii hoteliere, saună, masaj.

În listă mai figurează două companii aeriene autohtone, dar și doi cei mai mari furnizori de telefonie mobilă. Astfel, în topul agenţilor economici reclamaţi multiplu, pe parcursul anului 2017, au mai fost incluse următoarele companii:

    ”Air Moldova” SA – 76 petiții, servicii transport avia;
    ”Orange” SA – 36 petiții, servicii telefonie mobilă;
    ”Moldcell” SA – 33 petiţii, servicii telefonie mobilă;
    ”Fly One” – 29 petiții, servicii transport avia;
    ”Smad Grup” SRL – 20 petiții, comerț online;
    ”Tehnotrade”, magazinul ”Bomba” – 17 petiții, comerț produse electrocasnice;
    ”Fox Mart” SRL – 13 petiții, comerț produse electrocasnice;
    ”Sun Communication” SRL – 12 petiții, servicii comunicații prin cablu;
    ”Panda Tur”SRL – 12 petiții, servicii turistice;
    ”Apă Canal” SA – 17 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Termoelectrica” SA – 17 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Infocom” – 12 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Red Union Fenosa” – 9 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Kirsan Com” SRL – 9 petiţii, construcții imobiliare;
    ”Blago Grup”SRL – 9 petiţii, comerț cu telefoane mobile;
    ”Sveatoslav Bondarev” SRL – 7 petiții, comerț și reparația telefoanelor mobile.

Anul trecut, la APCSP au fost înregistrate 2.477 petiții, cu 20 la sută mai multe decât în 2016. În raport se menționează că 80 la sută au fost soluționate de inspectorii APCSC, 19% au fost redirecționate către alte autorități, iar 1% sunt în proces de examinare.

bizlaw.md

Tot mai mulţi moldoveni se plâng că le sunt încălcate drepturile la protecţia datelor personale şi la viaţa privată. Numărul petițiilor creşte de la an la an, potrivit Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Dacă în 2010 au fost depuse doar 15 plângeri, în 2017 numărul acestora a ajuns la 500.

Una dintre cele mai răspândite încălcări este instalarea neautorizată a camerilor de supraveghere.

"Avem în ultimul timp aşa un fenomen mai nou. Am avut cazuri excepţionale când era montată o cameră de supraveghere pe o casă de locuit, filmând ograda vecinului, fiind montată pe al doilea etaj, supraveghea practic toată ograda vecinului", a menţionat Sergiu Bozianu, şeful secţiei CNPDCP.

După ce sunt examinate la Centrul pentru Protecţia Datelor, petițiile ajung în instanță. Amenda maximă este de 15 mii de lei.

"Constatăm şi un număr mare de plângeri, înaintate în privinţa datelor medicale în ceea ce priveşte starea de sănătate. Sunt sesizate fapte sau situaţiile legate cu prelucrarea datelor în sectorul poliţienesc, atunci când agentul constatator sau organul de urmărire penală accesează, verifică sau prelucrează datele personale", a declarat Sergiu Bozianu.

Unii moldoveni spun că ei personal sau cunoscuţi de-ai lor s-au ciocnit cu astfel de situaţii:

"Datele personale sunt folosite des pentru anumite scheme frauduloase, în special în domeniul imobiliar sau cel financiar".

"Ne trezim cu sunete de la firme cosmetice, nu se ştie ce şi cum, te sună şi aşa frumos vorbesc, aceste cazuri îmi pare că ar fi incorecte".

"Fiecare are dreptul la viaţa privată, iar unii infractori folosesc datele din actele de identitate. Este un lucru urât".

"Persoanele fizice urmează să fie mult mai precaute atunci când dezvăluie informaţii despre sine, atunci când furnizează copia buletinului de identitate sau când întocmeşte un contract, menţionând careva date cu caracter personal, atât despre sine, cât şi despre familia sa", a precizat  Sergiu Bozianu.

În data de 28 ianuarie, statele membre ale Consiliului Europei marchează Ziua Protecției Datelor. Asta după ce în 1981, la Strasbourg, a fost adoptată o convenție în acest sens.

publika.md