Ideea de a-și lansa propria afacere îi tentează pe mulți tineri din Moldova, iar cei mai insistenți reușesc să transforme o simplă idee în ceva real, palpabil. Cu șase ani în urmă, Vitalie Pintilei a creat „Pronat-Agro” SRL, fiind hotărât să activeze în agricultura ecologică, deși nu cunoștea toate detaliile specifice acestui sector. Și-a pornit afacerea cu entuziasm, din dorința ca el și cei din jur să mănânce sănătos, și, odată cu trecerea timpului, pasiunea lui pentru ceea ce face a devenit tot mai mare.

Acum, Vitalie deține o plantație de cinci hectare de aronie, care se întinde în satul Sofia, raionul Drochia. Primul hectar l-a plantat în primăvara anului 2013, cu puieți de arbuști de aronie, importați din Serbia. La scurt timp, s-a adresat la Ministerul Agriculturii pentru a se înregistra ca operator în agricultura ecologică. După finisarea perioadei de conversie, care înseamnă trei ani de tranziție de la agricultura convențională la cea ecologică, Vitalie s-a putut bucura de prima recoltă ecologică în luna august 2016.

„În agricultura ecologică, trebuie nu să tratezi, dar să previi”, subliniază tânărul fermier. Aceasta înseamnă că sănătatea solului, apei, aerului, a produselor agroalimentare, dar și a oamenilor este pe prim-plan pentru fermieri. USAID Moldova, împreună cu partenerii People in Need Moldova și Agenția Cehă pentru Dezvoltare, încurajează asemenea practici în agricultură și susțin fermierii care intră în circuitul ecologic. Ajutând agricultorii să cultive cu grijă pământul și să crească fructe și legume nu doar gustoase, dar și sănătoase, noi ajutăm Moldova să ofere produse calitative și competitive, căutate de cumpărătorii din țară și de peste hotare.

Suportul pentru afacerea lui Vitalie a venit în câteva etape. La început, el a colaborat cu specialiști ca să elaboreze brandul „Live Fruit”, pentru a diferenția produsele din aronie pe piața autohtonă. Mai târziu, el a primit un grant pentru a-și procura o uscătorie care folosește energia solară ca să usuce pomușoare sau fructe, fiind singurul fermier din țară care deține așa tip de echipament. În anul 2016, el a început construcția unei camere frigorifice, utilizând atât resurse proprii, cât și din partea donatorilor. Toate acestea l-au ajutat să se pună pe picioare și să se poată concentra asupra produsului său.

Pomușoarele de aronie – rodul muncii lui Vitalie – sunt, deocamdată, un produs nou pentru consumatorii din Moldova. Totuși, aronia are șanse să fie solicitată pe piață datorită vitaminelor și proprietăților antioxidante pe care le are, dar și datorită faptului că este benefică pentru persoanele care au diabet sau hipertensiune arterială. În stare proaspătă, congelată, uscată, sau sub formă de suc, presat la rece, îmbuteliat în sticle de 0,33 și 0,5 litri – aronia este mândria lui Vitalie.

„Am elaborat instrucțiunea tehnologică, am elaborat standard de firmă, am făcut toți pașii care trebuie ca să ai un produs care să ajungă pe rafturile lanțurilor de supermarketuri”, spune el, știind cât de importantă este încrederea cumpărătorilor.

Dificultățile și riscurile nu l-au ocolit pe Vitalie, însă el a găsit de fiecare dată forțe să meargă mai departe. Una dintre primele probleme cu care s-a confruntat a fost gândacul păros, dăunător ce atacă arbuștii de aronie atunci când înfloresc. Dacă alți fermieri ar fi stropit plantația cu produse de uz fitosanitar, care acționează repede, însă afectează pomușoarele cu substanțe chimice, atunci Vitalie a găsit o soluție și eficientă, și inofensivă pentru aronie, dar și ieftină – capcanele feromonale. Într-o singură capcană, el prindea în jur de o mie de gândaci pe zi, continuând să folosească astfel de capcane ori de câte ori este nevoie.

O altă problemă a fost procesarea pomușoarelor pentru a obține suc de aronie. Marile fabrici din țară, care produc sucuri și conserve și au linii de procesare uriașe, nu au preluat cele șapte tone de aronie pe care le avea Vitalie. El s-a adresat la un procesator mai mic, unde putea presa pomușoarele, fără însă a putea pasteuriza și ambala sucul.

„Atunci când faci un produs, trebuie să ai un proces tehnologic complet, ca să poți asigura calitatea. Într-un final, am găsit un procesator și mai mic decât acela, care face totul manual, dar în schimb îmi poate garanta calitatea produsului”, spune Vitalie, mulțumit că a depășit și această dificultate.

Sunt câteva lucruri care îl motivează pe tânărul fermier să rămână în sectorul agriculturii ecologice. În primul rând, este faptul că le propune consumatorilor produse sănătoase din aronie, că poate exporta pomușoarele la un preț avantajos, dar și că poate economisi pe îngrășăminte chimice sau substanțe de uz fitosanitar.

La întrebarea cu ce se mândrește, Vitalie răspunde simplu: „Mă mândresc că am un produs. Mă mândresc cu experiența acumulată, cu faptul că pot crea locuri de muncă în localitate. Am văzut cât erau de fericiți oamenii care au lucrat în timpul recoltării, și asta chiar mă bucură”.

Deși nu a ajuns încă la etapa când poate să-și vândă produsul în masă, Vitalie se gândește deja la ceea ce urmează. Pentru anul 2018, el își propune să promoveze sucul de aronie într-un lanț de supermarketuri din Chișinău, prin degustări și informarea cumpărătorilor despre cât și cum să consume acest suc. Pentru a fi în pas cu tehnicile moderne de promovare, el va publica articole pe rețelele de socializare, ceea ce îl va ajuta să fie mai aproape de consumatori.

Datorită proiectului „Dezvoltarea agriculturii organice orientate spre export”, finanțat de USAID Moldova, fermieri precum Vitalie văd perspectiva zilei de mâine și rămân în țară, își dezvoltă afacerea și au grijă ca pe mesele oamenilor să ajungă fructe și legume sănătoase și hrănitoare.

agrobiznes.md

Banca Naţională a Moldovei (BNM) susţine că pe piaţă există premise pentru diminuarea în continuare a dobânzilor la credite. Potrivit agenţiei INFOTAG, declaraţia a fost făcută, marţi, în cadrul unui briefing, de către viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, care a menţionat că la acest proces favorabil pentru economie contribuie doi factori evidenţi: stabilitatea macroeconomică şi lichiditatea băncilor.

„Acești factori, ținând cont de diminuarea ratei de bază, au contribuit la faptul că, pe parcursul anului 2017, rata medie ponderată a dobânzii la credite a scăzut de la 12,35% la 9,8%”, a spus Munteanu, subliniind scăderea ratei de bază a BNM, care a avut un impact pozitiv asupra procesului de reducere a dobânzilor la credite.

Potrivit lui, în a doua jumătate a anului 2017, s-a înregistrat o creștere a creditelor în valută străină, care au ajuns la sfârșitul anului la 7%, iar în ansamblu, indicele de creștere a creditelor nou-emise în al patrulea trimestru al anului a fost de 10%.

Viceguvernatorul băncii a amintit că, la sfârșitul anului trecut, Consiliul Executiv al BNM a schimbat numărul şedinţelor la care se iau hotărârile privind principalii indicatori ai politicii monetare, reducându-le de la 12 la 8, ceea ce ține cont de cele mai bune practici din străinătate.

Referindu-se la obiectivul strategic al BNM – ţinta inflaţiei de 5% plus-minus 1,5%, Vladimir Munteanu a menționat că rata inflaţiei în septembrie a constituit 7,9%, iar deja în noiembrie și decembrie 2017 s-a redus până la 7,3%, acest lucru fiind încă departe de ţinta inflaţiei, urmărită de bancă.

În același timp, el a atras atenția asupra faptului că rata inflației de bază a fost de 5,5%, fără a ține seama de creșterea prețurilor la produsele alimentare.

Viceguvernatorul a spus că preţurile la produsele alimentare în trimestrul al patrulea al anului trecut au contribuit la nivelul inflaţiei cu 3,9%, preţurile reglementate – cu 1,5%, iar preţurile la combustibili – cu 0,4%.

Munteanu a remarcat că devierea inflaţiei de la indicele inflației prognozat de BNM la finele anului 2017 a constituit o abatere de 0,2%.

El a mai spus că, în 2017, preţurile internaţionale la petrol au crescut cu 20%, iar în Moldova acestea au crescut doar cu 5,1%, ca urmare a aprecierii leului moldovenesc în raport cu dolarul american.

Referindu-se la intervenţiile BNM pe piaţa valutară, bancherul a menţionat că, graţie acestor intervenţii, autoritatea de reglementare a majorat anul trecut rezervele de valută până la $2,864 mlrd. Un astfel de volum satisface volumul minim necesar pentru importurile în Moldova pentru o perioadă de cinci luni.

INFOTAG precizează: Potrivit prognozei BNM, indicele preţurilor de consum va avea tendinţa de a se diminua în al treilea trimestru al anului 2018, fapt ce va permite ratei inflaţiei să fie aproape de ţinta de 5% plus-minus 1,5%. Valoarea medie anuală a inflaţiei este prognozată pentru 2018 la nivelul de 3,7%, iar pentru 2019 – 4,7%.

infotag.md

Oamenii de afaceri din regiunile de dezvoltare Centru, Sud şi UTA Găgăuzia, vor beneficia de sprijin şi asistenţă în dezvoltarea sectorului privat. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a lansat un proiect de dezvoltare regională cu referire la dezvoltarea infrastructurilor de sprijin în afaceri, ce va fi finanţat de Guvernul Marii Britanii. Costul total al proiectului constituie circa 300 mii de lire sterline.

„În toate cele trei regiuni, au fost identificate mai multe concepte de proiecte în domeniul infrastructurilor de afaceri și există un interes sporit pentru realizarea acestora, pentru că sunt interesante și vor oferi continuitate dezvoltării regionale”, a specificat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Liviu Volconovici.

Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, proiectul „Consolidarea capacităților de implementare a Programului Regional Sectorial pentru Dezvoltarea Infrastructurilor de Sprijin în Afaceri” va avea o durată de implementare de șapte luni.  

„Obiectivul nostru în cadrul proiectului este de a vă ajuta în dezvoltarea infrastructurilor în afaceri şi de a spori atractivitatea regiunilor pentru investitori prin crearea și diversificarea infrastructurii la standarde internaționale și dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional. Nu există o formulă magică sau un șablon care poate fi aplicat pentru toate regiunile, totuși vom  identifica un model de planificare și dezvoltare a infrastructurii cu impact maxim pentru economia regională și oportunități de angajare în câmpul muncii”, a declarat reprezentantul Ambasadei Marii Britanii la Chişinău Alexandru Pelivan.

Până în prezent, în vederea realizării proiectului, au fost create grupuri de lucru regionale, ce vor contribui la dezvoltarea a șase proiecte viabile de sprijin în infrastructura de afaceri pentru fiecare din cele trei regiuni care beneficiază de asistență.

trm.md

Heineken România, unul din liderii pieței berii și cidrului din România, a dat în judecată Efes Vitanta Moldova Brewery. Compania a cerut instanței să constate că pârâtul a acționat cu rea-credință în momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii Silva. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat Heineken România face parte din grupul Heineken International şi se numără printre cei mai importanţi producători de bere din lume, având o gamă largă de mărci cu notorietate mondială. La fel, compania reclamantă a invocat că berea Silva a fost lansată în anul 1974 de către Fabrica de Bere Reghin, reorganizată în 1990 în SC Silva SA, apoi preluată în 2000 de către SC Brau-Union România SA, care în 2007 şi-a modificat denumirea în Heineken România.

Reclamantul a mai indicat că a aflat din Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, emis de AGEPI, că pârâtul a depus cererile de înregistrare a mărcilor sale. Acesta a trimis pârâtului o notificare prin care i-a cerut retragerea imediată a cererilor de înregistrare a mărcilor Ciuc şi Golden Brau, şi renunţarea la marca Silva.

Heineken România a mai indicat berea Silva a fost prezentă pe piața din Republica Moldova a fost prezentă înainte de data la care pârâtul a depus la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cererea de înregistrare a mărcii Silva.

Mai mult, Heineken România susține că faptul că pârâtul a înregistrat o denumire identică cu marca reclamantului la produse identice şi asemănătoare, precum şi faptul că a depus spre înregistrare alte două denumiri identice cu mărcile reclamantului, nu poate constitui o simplă coincidenţă, ci reprezintă o acţiune deliberată. În motivare se mai spune că pârâtul a urmărit şi urmăreşte blocarea accesului reclamantului pe piaţa de desfacere din Republica Moldova.

Prin hotărârea instanței de fond, cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. Efes Vitanta Moldova Brewery a depus apel, care a fost respins. Curtea de Apel Chișinău a precizat că întradevăr Efes Vitanta Moldova Brewery a acționat cu rea-credință, pe motiv că marca respectivă se bucură de renume în ţara sa de origine şi este promovată în Republica Moldova. Instanța a concluzionat că marca a fost prezentă în circuitul comercial pe piaţa Republicii Moldova, anterior înregistrării cererii. Decizia este definitivă şi executorie, dar cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie.

bizlaw.md

Nu se consideră nici muzician vestit și nici tâmplar iscusit, însă este maestrul care face lemnul să cânte. Vorbim despre meșterul popular, Andrei Solomon din Sărata Galbenă, Hîncești, care confecționează naiuri, fluiere și cavale, care sunt și ele niște niște fluiere, doar că mai mari.

La cei 80 de ani, moș Andrei se laudă cu mii de fluiere, dintre care unele au ajuns la artiști din America și Europa.

Zilnic, meșterul popular Andrei Solomon petrece în atelierul său cel puțin patru ore. De când a început să practice meșteșugăritul, bărbatul a confecționat peste 2.000 de fluiere, circa de 40 naiuri și aproximativ de 30 cavale. Basarabeanul care face lemnul sa cânte spune că pentru a executa un instrument de calitate este nevoie de multă iscusință, dar și timp.

Deși de meserie este de fapt electrician, Andrei Solomon spune că de mic copil a îndrăgit muzica, mai ales că și a făcut parte din mai multe ansambluri folclorice. Au trecut ani de zile, însă dragostea pentru instrumente nu a dispărut. Pentru prima dată a pus mâna pe lemn și ustensile la 43 de ani.

"Aici mâna trebuie să se dea. Ca să sune fluierul, depinde cum îl șlefuiești, cum faci șlefuiala înăutru, depinde și de la dispozitivul de suflat. Nu o să îl faci cumsecade nu o să se sufle", a spus meșterul popular, Andrei Solomon.

Pentru a face un instrument de calitate, uneori ai nevoie de câteva săptămâni, ne spune maestrul.

"Naiul să îl fac, naiurile greu se fac. Acum dacă așa să stau pe dânsul într-o săptămână îl strâng numai și încă o săptămână să îi fac acestea. Un fluier cam două ceasuri de vreme. Cavalul mai greu", a spus meșterul popular, Andrei Solomon.

Prețul pentru un fluier ajunge până la 150 de lei, un caval costă 300 de lei, iar pentru un nai de la meșterul Andrei Solomon va trebui să vă goliți buzunarele cu trei mii de lei. Bărbatul spune că le vinde atât în țară, cât și peste hotare.

"Am fluiere și în America, am trei naiuri în America. Am în Anglia un nai, în Africa. Fluierile mele au ajuns pe toate meredianele", a spus meșterul popular, Andrei Solomon.

În casa familiei Solomon, nu trece zi fără de muzică, mai ales că înainte de a preda un instrument muzical, el trebuie minuțios verificat.  

publika.md

Compania de lactate JLC a fost astăzi vizitată de experții de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Controlul vine după o expertiză de laborator publicată de logos.press.md care a arătat că o multitudine de produse lactate de pe rafturile magazinelor noastre nu conțin grăsimi de proveniență animală. Printre produsele cu cea mai mare fracție de grăsimi de proveniență străină se numărau anume cele de la JLC.

În urma verificărilor de astăzi, cei de la JLC au declarat că datele expertizei nu corespund adevărului.

„Pentru noi e neclar cine a colectat aceste probe și de ce. Suntem foarte revoltați. Am fi făcut și o conferință de presă, dar șefa noastră este în deplasare în Kazahstan. Noi credem că probele au fost falsificate. Vom face ziua ușilor deschise pentru presă și vom arăta totul: de la primirea laptelui, până la produsul finit”, a declarat, cu lacrimi în ochi, tehnologul șef al JLC, Olga Obuhova.

Directorul comercial al JLC, Veaceslav Digol, a susținut spusele colegei sale.

„Nu știu cum au fost făcute probele astea și în baza la ce. Noi acum nu putem dovedi nimic, pentru că produsele din partida aceea deja au fost nimicite. Dar pot vă spun că, spre exemplu, brânza „Grăuncior”, dacă nu ar avea lapte și ar fi pe bază vegetală, nu ar putea avea granulele ei specifice. Din grăsime vegetală ele nu se formează. Ce sens are întreprinderea să pună ceva în plus în produs, să-l facă mai scump, ca să formeze artificial grăunțele, dacă ele se formează natural?”, se întreabă Digol. El mai adaugă că procentul de grăsimi străine din produsele supuse expertizei nu s-a calculcat din masa totală a produsului, ci din fracția de grăsime. Adică dacă în tabelul apărut în presă brânza de casă de la JLC are grăsimi străine în proporție de aproape 96%, acestea sunt calculate din totalul de 6% de grăsime al produsului.

În timp ce compania afirmă că ANSA a venit la cererea lor, cei de la agenție afirmă că s-au autosesizat din presă.

„Astăzi a fost verificat lanțul tehnologic, condițiile de producere, constatarea activității la moment și s-au ridicat probe din întreprindere și din produsele finite din magazinul specializat. Probele vor fi verificate pe criteriul calității și siguranței. Rezultatele vor fi în decurs de 5 zile”, a anunțat directorul general adjunct ANSA, Ion Toma. El a adăugat că vor fi controale oficiale și la celelalta întreprinderi ce se regăsesc pe lista apărută în presă.

„De fapt, sectorul industriei laptelui demult se află în vizorul ANSA, încă din 2013. Avem și rezultate neconforme, și amenzi, și produse nimicite”, a recunoscut Toma.

Într-un comunicat al ANSA scrie că expertiza făcută publică vineri a fost discutată la o ședință a agenției, luni-dimineața.

„Pornind de la faptul că dintr-un număr de 126 de probe supuse testelor de laborator, neconformități ai parametrilor de calitate au fost stabiliți în produsele fabricate de câțiva producători autohtoni și doi furnizori de aceste produse din Ucraina, a fost aprobată o listă de acțiuni întru elucidarea situației la acești producători în scopul verificării stocurilor de produse și neadmiterii plasării lor în rețeaua comercială fără verificare prealabilă. Totodată, s-a decis de a verifica fiecare lot de produse importate de furnizorii externi cu prelevarea probelor la punctele de control sanitar-veterinar de la frontieră”, scrie în comunicatul ANSA.

Potrivit experților ANSA, companiile care produc lactate se verifică de patru ori pe an, iar ultimul control la JLC ar fi avut loc în toamna lui 2017.

agora.md

O importantă companie americană din domeniul IT  care activează mai bine de zece ani pe piața din România, este interesată să-și dezvolte afacerea și în țara noastră. Reprezentanţii acesteia vor veni în aprilie la Chişinău.

Anunțul a fost făcut de primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, aflat într-o vizită de lucru în Capitală și care a oferit un interviu în exclusivitate pentru Publika TV.

Edilul de la Iași susține că piața IT din Moldova are ce să ofere investitorilor străini şi s-a angajat să fie promotorul țării noastre.

"Oamenii sunt foarte inteligenți aici. În general, noi moldovenii, ne-am poziționat foarte bine din punctul acesta de vedere și poate crea o industrie foarte importantă și pentru RM în domeniul IT. Se pare că sunt mai informați decât credem noi și, cu siguranță, știu ce vor să facă. Noi îi vom sprijini", a spus primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.

Cea care intenționează să intre pe piața noastră este compania Conduent, care oferă servicii Business Process Outsourcing. Este una din cele mai mari rețele din lume cu peste 93.000 angajați în 43 de țări. În România deține filiale în București, Oradea, Bacău și Iași şi a reușit rapid să-și câștige o poziție importantă pe piață.

"Este unul dintre cei mai mari angajatori din Iași în momentul de față, aproape 1500 de angajați într-o companie de IT care înseamnă foarte-foarte mult. Și, desigur, stimulăm în continuare să dezvolte peste tot", a spus primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.

Primarul municipiului Iași s-a referit şi la companiile moldoveneşti care s-au extins peste Prut și au reșit să câștige încrederea românilor.

"Sunt foarte multe restaurante care s-au deschis acolo și care sunt proprietatea unor investitori din Moldova. Investesc și în imobiliare, destul de mult. Investesc și în producție, producție de textile în special avem din RM, dar cred că vor veni și alții, în special în domeniul IT așteptăm să vină să", a spus primarul municipiului Iași, MIhai Chirica.

publika.md

Strugurii de masă moldoveneşti au ajuns pe rafturile din Emiratele Arabe Unite. Un grup de producători din satul Costești, raionul Ialoveni au exportat peste 19 tone de fructe.

Asta după ce agricultorii au participat la expozițiile din Dubai, unde au creat parteneriate cu potenţialii exportatori. Antreprenoriii spun că dacă strugurii vor fi apreciaţi, atunci din toamnă vor vinde cantităţi mai mari.

Producătorii agricoli spun că strugurii moldoveneşti au ajuns în Dubai timp de 25 de zile. Fructele sunt vândute consumatorului final cu 1,8 dolar kilogramul, iar antreprenorii moldoveni aşteaptă deja părerea oamenilor.

"Cum i-am încărcat aşa şi i-am primit strugurii prin cale maritimă. Cheltuielile pentru transportare sunt aproximativ ca şi cum ai transporta un TIR de struguri în Sankt Petersburg, patru mii de dolari pentru un container", a spus producătorul agricol, Iurie Bivol.

Antreprenorii din Costești au exportat în acest an în jur de 5 mii tone de struguri în ţările din Uniunea Europeană şi CSI. Dacă exportatorii din Emiratele Arabe Unite ar solicita în prezent struguri moldoveneşti, producătorii nu au cantitățile necesare pentru vânzare, iar cea care se păstrează în frigider a fost deja vândută.

"Ne uităm că nu au bobiţe verzi, nu curge, toate bobițele sunt întregi, nu sunt creţoase", a spus producătorul agricol, Ion Ionaș.

Reprezentanţii Asociaţiei Moldova Fruct au organizat un tur pentru jurnalişti şi la casa de ambalare a merelor din satul Puhoi. Antreprenorul deţine o livadă superintensivă pe o suprafaţă de 23 de hectare.  Casa de ambalare a merelor dispune de linie de sortare, calibrare şi etichetare.

"Este inima liniei de sortare şi calibrare, este o maşinărie destul de complicată, prelucrează în jur de trei tone pe oră. Merge pe linie, se spală, se aranjează după mărime, ulterior este trecut pe la lucrători" a spus un manager de companie, Anna Țurcanu.

"Care este mai stricat le aruncăm în container, care e crăpat sau năsădit le punem separat."

"Le aşezăm pe toate şi pe urmă le încarcă în camion."

Merele produse la Puhoi deocamdată nu au ajuns pe piaţa europeană, însă specialiştii spun că au toate şansele să fie apreciate.

"Aceste mere care le prezentăm acum Jonagold, anul atrecut au ajuns printr-un importator în Belgia şi în câteva magazine din Franţa, au fost exportate peste 120 de tone de mere", a spus directorul executiv Moldova Fruct, Iurie Fală.

Potrivit datelor statistice, Republica Moldova a exportat anul trecut în Uniunea Europeană aproximativ 7 200 tone de mere şi 18 500 tone de struguri.

publika.md

Sfârșitul anului economic și a celui financiar denotă o atenție sporită a băncilor asupra rezultatelor și performanțelor înregistrate. Pe fundalul procesului de re-evaluare a portofoliului de credite și a unor cerințe de clasificare înăsprite, majoritatea băncilor și-au consolidat volumul de provizioane în detrimentul profitului calculat. Astfel, la nivel agregat, luna Dec:17 înregistrează o reducere a profitului acumulat în primele 11 luni cu circa 170 mil. MDL, respectiv valoarea totală a profitului înregistrat pentru întreg anul fiind de 1,48 mlrd. MDL. În aceste condiții, doar o singură bancă (BC Eximbank) a înregistrat pierderi la sfârșit de an, dar nivelul de capital și capacitatea financiară a noilor acționari asigură în continuare reziliența băncii la situații neprevăzute.  

Chiar dacă baza de capital tinde să se micșoreze aproximativ în aceeași măsură ca și profitul, acest fapt nu comportă careva riscuri imediate asupra capacității băncilor de a absorbi pierderile neprevăzute. Mai mult ca atât, soliditatea prezentă a băncilor este confirmată și de valorile indicatorilor de lichiditate și solvabilitate la nivel agregat și la nivel individual. Astfel, suficiența capitalului ponderat la risc rămâne la un nivel de peste 30% pe întreg sectorul bancar, oscilând în limitele 25% pentru băncile mari și de peste 50% pentru cele mici. În același timp, la nivel agregat volumul de active lichide tinde spre ponderea de 56% din total active, în timp ce la nivel individual se înregistrează valori chiar și de peste 68%.

Deși economia națională dă semnale de creștere, totuși intermedierea bancară continuă să înregistreze rezultate modeste.  Astfel, chiar dacă procesul de creditare înregistrează semne de revigorare în ceea ce privește credite noi acordate, totuși rambursarea creditelor acordate anterior continuă într-un ritm rapid. Astfel, soldul creditelor acordate înregistrează la sfârșitul lunii Dec:17 valoarea de 33,5 mlrd. MDL, ceea ce reprezint doar 42% din totalul activelor bancare. În același timp, dinamizarea activității de creditare este caracteristică în special pentru componenta persoane fizice pe segmentul credite de consum, în timp ce pentru persoanele juridice cea mai dinamică categorie o reprezintă creditele acordate comerțului.

În mod individual, în urma aplicării metodologiei Clasamentului performanței bancare, la sfârșitul lunii decembrie 2017 rezultatele se prezintă în felul următor. Topul în continuare este condus de 4 bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național  - B.C. Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată B.C. Mobias-Banca, B.C. Moldindconbank (MICB) și B.C. Victoriabank. Totuși, pe fundalul unor performanțe sporite, alte trei bănci (BC ProCreditBank; BC Energbank și BC EuroCreditBank) înregistrează o stabilitate față de lunile precedente.

În mod particular, la nivelul indicatorilor generați pe compartimente specifice putem menționa următoarele:

        ·         Băncile cu cea mai solidă bază de capital în raport cu activele: BCR Chișinău; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „Comerțbank”

        ·         Băncile cu cel mai mare volum de active lichide: B.C. „Victoriabank”; B.C. „Comerțbank” și B.C. „Energbank”

        ·         Băncile cu cele mai calitative active: B.C. „FinComBank”; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „Mobiasbanca”  

        ·         Băncile cu cea mai mare rentabilitate a capitalului: B.C. „Mobiasbanca”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „Moldova-Agroindbank”

        ·         Băncile cu cea mai mare cotă de piață după portofoliul de credite: B.C. „Moldova-Agroindbank”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „Mobiasbanca”.

Sursă: Centru analitic independent Expert-Grup

Mihai Save este un tânăr de 29 ani care iubeşte mobila veche - o masă sau un scaun jerpelit nu înseamnă pentru el un obiect de aruncat la gunoi, ci o oportunitate de business.

Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“.

Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

|n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.

businessmagazin.ro