Nadejda Covaliciuc, 31 de ani, Delivery International Parcel – DIP, or. Tiraspol

În lumea afacerilor, femeile sunt mai motivate decât bărbații. Eu sunt inspirată de copii mei, îmi doresc să le ofer condiții și posibilități de viață mai bune.

Am început activitatea în calitate de persoană fizică, din necesitate. Având în vedere specificul regiunii în care locuim, am decis să creez o companie în domeniul curieratului.

“Delivery International Parcel” este o companie tânără care activează de 1,5 ani dar se afirmă tot mai mult atât pe piața din zona transnistreană cât și la nivel internațional în calitate de partener de încredere în expedierea rapidă a coletelor și corespondenței poștale.

Avem parteneri la Chișinău, Ucraina, Rusia și oferim servicii calitative la un preț avantajos. Am creat un brand nou pe piață. Suntem percepuți drept o companie locală care își asumă toate riscurile livrării pentru a oferi în final servicii calitative. Am depășit acel nivel de neîncredere cu care ne-am ciocnit la început. Dacă oferi servicii calitative, clienții te vor recomanda și altora.

Inițial am creat și dezvoltat compania la nivel instinctiv, pornind de la un concept creat de mine. Dacă pentru început a fost suficient, pentru a dezvolta afacerea în continuare am simțit nevoia de cunoștințe în domeniul administrării afacerii. Astfel am participat la o serie de trainiguri, inclusiv la instruirea antreprenorială din cadrul programului „Business Academy for Women” care mi-au oferit noi instrumente și tehnici pentru a le implementa și m-au ajutat să îmi creez  o viziune clară de dezvoltare. Nu poți merge la infinit după intuiție, totul este demult creat și foarte bine organizat, trebuie doar să accesezi informația și să o aplici în practică.

Suntem 10 angajați, avem agenți de livrare în fiecare oraș din regiune. Pentru anul 2018 avem planuri mari, planificăm să extindem și să dezvoltăm activitatea într-o nouă direcție prin implementarea unor tehnologii inovative.

Am studii juridice și în domeniul resurselor umane, dar îmi doresc foarte mult să fac studii și în domeniul psihologiei. Este un domeniu de care am simțit că am nevoie, în special pe parcursul ultimului an, când am fost pusă în situația de a ieși din zona de comfort. Din casnică m-am transformat în femeie de afaceri. Acum comunic cu oamenii, negociez contracte și sunt implicată în activități care acum ceva timp mi se păreau imposibile pentru mine.

Purcari Wineries Plc, producător de vin de top din Europa Centrală și de Est (ECE), a anunțat intenția de a demara o Ofertă Publică Inițială pentru cel mult 49% din acțiunile existente, urmând ulterior să se listeze pe Bursa de Valori București (BVB), au comunicat pentru FineWine surse din cadrul companiei.

În prezent, acționarii Purcari Wineries Plc sunt fondul Horizon Capital (63.5%), Corporația Financiară Internațională (6,4%), Victor Bostan (30%). Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova (Purcari, Ceptura, Bostavan, Bardar).

Purcari intenționează să solicite admiterea acțiunilor sale la tranzacționare în Categoria Acțiuni Internaționale, pe Piața Spot Reglementată administrată de Bursa de Valori București („BVB”), în urma încheierii cu succes a ofertei. Oferta va consta dintr-un număr de până la 9.800.000 de acțiuni oferite existente, reprezentând până la 49% din numărul total de acțiuni existente ale Societății. Societatea nu își va majora capitalul social în cadrul ofertei publice și nu va primi niciun fel de fonduri rezultate din Ofertă.

Oferta se va adresa (i) publicului de tip retail și investitorilor calificați din Romania și (ii) investitorilor calificați internaționali, din afara Statelor Unite ale Americii potrivit Regulamentului S din Legea privind Valorile Mobiliare din Statele Unite ale Americii. Informații detaliate privind Oferta se vor publica în cadrul Prospectului, de îndată ce acesta este aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), urmând delegarea pentru aprobarea Prospectului primită de la Comisia de Valori Mobiliare din Cipru.

Oferta se așteaptă să fie finalizată în primul trimestru al anului 2018.

Despre pregătirea Grupului Purcari de a intra pe bursa de la București scrie și jurnalul de tranzacții din România mirsanu.ro, potrivit unor surse din piață. Potrivit informațiilor, un anunț în acest sens este așteptat la începutul săptămânii viitoare.

Sursa menționează că afacerea fondată de către moldoveanul Victor Bostan a atras investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. dolari în 2010 în companie.

Grupul Purcari se pregătește să intre pe bursa de la București. Acționarii, gata să vândă 49% din acțiuni foto: finewine.md

Firma de investiții Horizon Capital administrează trei fonduri de investiții, cu un capital total de sute de milioane de dolari. Strategia de investiții a Horizon Capital vizează tichete de tranzacții situate de obicei între 10 și 40 mil. dolari, iar orizontul de exit vizat este în medie de 3 – 4 ani.

Din această perspectivă, investiția Horizon Capital în grupul Purcari poate fi considerată una matură ceea ce înseamnă că o vânzare de acțiuni pe bursă ar putea fi citită într-un context mai amplu, și anume al apropierii fondului de investiții de momentul de exit din afacere.

Planurile de intrare a Purcari pe bursă vin în contextul în care piața bursieră locală trece printr-un moment favorabil, după ce a reușit să atragă trei listări private majore în mai puțin de un an – Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din sectorul telecom (mai 2017) și Sphera Franchise Group din sectorul lanțurilor de restaurant (noiembrie 2017).

Grupul Purcari este cel mai mare exportator de vin din Moldova, cu livrări în peste 30 de piețe din Europa (printre care Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Norvegia și Marea Britanie), Asia (China, Japonia, Coreea de Sud) și America (SUA și Canada).

bani.md

Poze: finewine.md

Turismul poate aduce defalcări bugetare mai mari dacă toți actorii din domeniu ar activa consolidat și dacă s-ar investi mai mult, inclusiv din surse bugetare, în infrastructura turistică. De această părere este directorul Agenției Turismului din Moldova, Stanislav Rusu.  „Astăzi nu se fac investiții capitale. Chiar dacă se fac, se fac în primul rând pentru obiecte sociale, turismul este slab finanțat”, a declarat Stanislav Rusu pentru IPN.

Directorul Agenției Turismului a făcut o paralelă cu România, Bulgaria, Polonia, țări în care s-a investit mult în infrastructura turistică. La etapa în care România avea statut de țară candidat la UE, s-au deschis fonduri de milioane de euro pentru promovarea turistică. Spre regret, Moldova nu este eligibilă pentru astfel de fonduri europene. „De aceea este prea devreme să ne așteptăm la un boom în domeniu. Există susținerea unor organizații, a unor proiecte internaționale, dar care se concentrează strict pe organizarea training-urilor, strategii la nivel local și finanțarea proiectelor turistice la nivel de 50%”, a remarcat Stanislav Rusu.

Și faptul că operatorii turistici se concentrează preponderent pe turismul emițător este o problemă, susține directorul Agenției Turismului. „Din peste 300 de agenți economici din turism, cam 5% practică turismul receptor, dar oricum e mai bine față de acum câțiva ani, când era 1%. Din păcate, agenții economici nu se aventurează cu oferte în turismul receptor, deoarece necesită investiții mai mari în marketing, personal, promovare”, susține Stanislav Rusu.

Începând cu anul trecut, Guvernul a decis, în premieră, să susțină acest sector mai mult, comparativ cu alți ani. În 2017, prin Fondul de Subvenționare a Agriculturii, s-a decis alocarea a 20 milioane de lei anual pentru fermierii care doresc să se lanseze în agro-turism, iar prin Fondul Național de Dezvoltare Regională, Guvernul alocă 20 milioane de lei anual pentru creșterea atractivității turistice a țării. Suplimentar, se alocă 50 de mii euro anual pentru activități de promovare.

Pe parcursul anului 2016 au fost înregistrate 3,4 milioane de vizite ale cetățenilor străini în Moldova. În Republica Moldova sunt înregistrate în jur de 250 de structuri de cazare pentru turiști. Hotelurile sunt cele mai numeroase, fiind urmate de pensiuni, vile, moteluri sau stațiuni balneare. Apartamentele private care oferă cazare pentru turiști nu sunt incluse în statistica oficială. Pe lângă ele, mai sunt și casele care oferă cazare la țară, în familii. Din cele 250 de structuri de cazare înregistrate, doar 120 dețin certificate de clasificare.

ipn.md

Poza: sputnik.md

Retailerul de mobilă austriac XXXLutz și-a programat să intre în România la finele lunii februarie, după o tatonare a pieței de 10 ani, prin deschiderea unui magazin Mömax, din gama mediu premium a companiei, cu planul de a fi un concurent direct al suedezilor de la Ikea, - comunică profit.ro.

XXXLutz, a căror imagine simbol este un scaun gigantic, au decis să intre în România chiar prin Timișoara, unde vor deschide un magazin sub brandul Mömax cu produse la prețuri accesibile, similar politicii Ikea.

Citește mai mult

Mihai Chilianu este manager la una din cele mai mari companii producătoare de fructe din Moldova și pasionat de industrie de când era copil. De ceva timp deja, visa să achiziționeze un echipament inovativ de colectare semi-automată a fructelor.

Întâlnirea predestinată a avut loc 5 ani în urmă, în timpul unei vizite de lucru în regiunea idilică Bolzano, în nordul Italiei, unde Mihai a văzut pentru prima oară platforma Pluk-O-Trak în acțiune.

    „M-am apropiat pentru a cere mai multe informații. Proprietarii mi-au spus că, în regiunea lor, fiecare proprietar de livadă respectabil are câte o platformă similară, ele măresc substanțial productivitatea și reduc cantitatea de forță de muncă . Din acel moment, am știut că este o chestiune de timp până când vom achiziționa un Pluk-O-Trak“, spune Mihai.

În august 2017, compania unde lucrează Mihai, MC Cominvest SRL, a achiziționat 2 platforme, cu ajutorul unui grant pentru inovații oferit de PNUD Moldova și susținerea altor parteneri.

Compania a organizat sesiuni de prezentare a platformei și pentru ceilalți producători de fructe, care își temperau însă entuziasmul atunci când îi aflau prețul.

Mihai consideră că nu are sens de a procura acest echipament, decât în cazul când sunt oferite subvenții. Culegătorii de mere sunt însă încântați de noua achiziție.

    „La început, noul echipament era perceput ca o navă cosmică, privit cu frică și lipsă de încredere. După două luni de training și testări, acum avem conflicte în sânul echipei fiindcă prea mulți angajați vor să lucreze cu Pluk-O-Trak. Monstrul camuflat a devenit cel mai bun prieten.”

Era de așteptat ca platforma inovatoare să devină nu doar cea mai bună prietenă a muncitorilor, ci și favorita companiei. Productivitatea s-a dublat de la o tonă de mere recoltate zilnic per persoană la două tone. Fructele sunt tratate cu multă grijă, fiind transportate ușor spre cutiile de recoltare. Brațele echipamentului sunt la același nivel cu muncitorii, reducând din oboseala la efectuarea mișcărilor repetitive și accelerând ritmul de lucru.

    „Dacă am lucra doar cu acest tip de platforme, am putea să remunerăm mai bine angajații fiindcă ei sunt plătiți per kilogram cules, iar productivitatea lor se dublează când lucrează cu acest echipament.

    Cea mai mare provocare a fost de a ne asigura că urmează același ritm. La început, în timp ce cineva termina lucrul mai devreme și se plictisea, alții abia reușeau. Încă învățăm cum să coordonăm toate tempourile individuale pentru a munci în echipă, este o experiență utilă pentru noi toți.”

Compania a fost mereu pioneră în testarea echipamentului nou în domeniul recoltării și procesării fructelor. Mihai este la curent cu inovațiile din domeniu și entuziasmat de cele pe care le rezervează viitorul.

    „Compania noastră este foarte entuziasmată de robotul de recoltare care urmează să apară în 2020. Când va fi lansat, voi fi prima persoană din Moldova care îl va cumpăra.

    Ne-am făcut bine tema pe acasă: o treime din livezile noastre sunt inițial plantate și pregătite pentru recoltarea automată a fructelor. Producătorii promit un preț rezonabil pentru robot, în timp ce noi nu avem de ales decât să ținem pumnii și să continuăm să plantăm livezi moderne.”

Între timp, compania MC Cominvest își extinde gama de fructe cultivate și încearcă să își mențină activ angajații cât mai mult timp.

    „Ca și majoritatea companiilor din Moldova, întâlnim și noi dificultăți în recrutarea și menținerea angajaților. Încercăm să îi asigurăm cu lucru pe o perioadă mai lungă de 3 luni, cât durează recoltarea merelor. Am extins producerea la cireșe, caise și pomușoare, implicându-i în activități timp de cel puțin 6–7 luni pe an.

    Când va apărea robotul automat de recoltare, va trebui să învățăm din nou să colaborăm cu noi forme de tehnologii, o experiență ce sper că va fi la fel de bogată și instructivă pentru echipa noastră cum a fost cu Pluk-O-Trak.”

Grantul oferit companiei MC Cominvest este parte a proiectului „Dezvoltarea afacerilor inovatoare pentru o creștere economică durabilă la nivel local”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Guvernul României.

medium.un.md

Președintele fracțiunii Partidul Nostru din consiliul municipal Bălți, Igor Basistîi, este suspectat de evaziune fiscală în proporții deosebit de mari. Hotnews.md scrie, citând surse din poliție că, din 2014, acesta a introdus în Moldova zeci de automobile din țările Uniunii Europene, pe care le-a dezasamblat și vândut la piese în țară. În același timp, suspectul nu a achitat taxele vamale la import și nici impozite din activitatea sa. În schemă era implicată și mama lui Basistîi, care este contabil la societatea cu răspundere limitată Profimax, care aparține lui Igor Basistîi și prin care era derulată schema. Firma dată a importat și piese de schimb din UE, la fel, fără achitarea taxelor vamale.

În timpul perchezițiilor acasă la mama lui Basistîi, au fost ridicate două pachete ce conțin registre cu înscrisuri privind activitatea ilicită a întreprinderii, inclusiv evidența bunurilor aflate la balanța companiei, acte de achiziții a pieselor de schimb uzate, cu semne de falsificare, agende, facturi, și alte înscrisuri ce prezintă interes pentru cauza penală, dar și două hard discuri cu informații despre evidența contabilă a întreprinderii. Iar la sediul și depozitele firmei au fost găsite șapte plăcuțe de înmatriculare ale unor automobile străine care oficial nu sunt la balanța întreprinderii, dar au fost dezasamblate și o parte din piese au fost deja vândute.
 
Au mai fost găsite 18 chei de pornire pentru automobile de marca VW, 10 chei Audi, nouă chei BMW, cinci chei de la mașini de alte mărci.
 
În depozite au fost descoperite 38 de motoare de mașini și alte piese de la zeci de automobile. Șase mașini erau în proces de dezasamblare.
 
Portalul smbalti.com a scris că Basistîi are și alte afaceri și bunuri nedeclarate. Potrivit sursei citate, acesta deține 51% din compania care administrează un restaurant în orașul spaniol Santander, amplasat în zona centrală a urbei, în proximitatea Golfului Biscaya. Restaurantul este gestionat de finul de cununie al lui Basistîi, Sergiu Samson, dar nu a fost declarat de omul lui Usatîi în campania electorală din 2015. Potrivit declarației de avere depuse înaintea alegerilor locale, în 2013 și 2014 Basistîi a câștigat aproximativ o mie de lei pe lună. Cu toate acestea, în 2015 Basistîi avea în posesie două automobile de lux: un BMW X5 și Audi A8, dar și o serie de terenuri, inclusiv spații comerciale de aproape 600 mp. Declarația depusă pentru anul 2016 arată că pe lângă BMW și Audi, Basistîi deține câteva modele de Opel, Volkswagen, Ford, Renault etc. În total zece mașini, opt dintre care nu le-a declarat înaintea localelor, deși a intrat în posesia lor între 1997 și 2003.
 
De asemenea, în anul alegerilor locale, Basistîi împreună cu soția au cumpărat un teren de 60 mp, a cărui valoare depășește 100.000 de lei. La asta se adaugă și 30 mii de lei donați de consilier în 2016, în sprijinul candidatului PN la alegerile prezidențiale. La Bălți, Igor Basistîi deține și administrează două companii. ÎI Basistîi Igor și Profimax SRL. Prima a fost fondată în 2002 și are în posesie o saună – Fregat, pe un teren de 455 mp și valorează, potrivit estimării efectuate în 2009, peste 300 de mii de lei.

today.md

Apartamentele private care oferă cazare pentru turiștii străini creează concurență neloială în sfera turistică. Deși desfășoară o activitate economică, acești patroni nu plătesc taxe locale și impozite.

Directorul Agenției Turismului, Stanislav Rusu, a declarat pentru IPN că, pentru a activa legal, proprietarul apartamentului ar trebui să schimbe destinația imobilului din locativ în nelocativ, acțiune la care proprietarii de apartamente nu vor recurge niciodată.

„Nimeni nu va fi de acord cu schimbarea destinației propriului apartament, pentru că, peste un timp, proprietarul se poate răzgândi și va dori iarăși să locuiască acolo. Noi credem că problema poate fi soluționată prin facilitarea înregistrării unui astfel de gen de activitate. Astfel ca proprietarul apartamentului să nu fie obligat să schimbe destinația imobilului”, a spus Vladislav Rusu.

Potrivit directorului Agenției Turismului, apartamentele private care oferă cazare pentru turiști ar trebui să fie înregistrate ca fiind serviciu de cazare, dar fără să fie necesară schimbarea destinației imobilului. Odată ce înregistrează venituri, patronii – să achite impozite și taxe.

În Republica Moldova sunt înregistrate în jur de 250 de structuri de cazare pentru turiști. Hotelurile sunt cele mai numeroase, fiind urmate de pensiuni, vile, moteluri sau stațiuni balneare. Apartamentele private care oferă cazare pentru turiști nu sunt incluse în statistica oficială. Pe lângă ele, mai sunt și casele care oferă cazare la țară, în familii. Din cele 250 de structuri de cazare înregistrate, doar 120 dețin certificate de clasificare.

point.md

În perioada sărbătorilor de iarnă, vinificatorii autohtoni şi combinaturile de panificaţie au înregistrat creşteri a vânzărilor de până la 45 la sută faţă de celelalte luni ale anului. Cea mai mare companie vinicolă din ţară a vândut peste un milion de sticle de vin spumant, iar cea mai mare fabrică de panificaţie peste 140 de tone de torturi.

De Revelion, moldovenii pun ce au mai bun pe masă, însă, un lucru este de nelipsit - vinul spumant. Astfel, în perioada sărbătorilor acesta a fost la mare căutare. În ultima lună, cel mai mare combinat de vinuri din ţară a vândut peste un milion de sticle, cu 20 de procente mai mult decât în restul lunelor din an. Reprezentanţii companiei spun că cifra este cu 30 la sută mai mare faţă de anul trecut.

"Cele mai solicitate spumante au fost demidulce şi cele dulci. Este ceva tradiţional pentru noi, dar şi spumantele brute. Observăm o tendinţă în acest sens, în acest an s-au vândut mai multe spumante brute", a spus PR managerul, combinat de vinuri, Rodica Căruntu.

S-au bucurat de vânzări generoase şi fabricile de panificaţie. Cea mai mare întreprindere de acest fel din ţară a vândut 290 de tone de torturi şi copturi, cu 45 la sută mai mult decât în celelalte luni.

"În perioada sărbătorilor de iarnă, combinatul a produs şi a comercializat peste 140 tone de torturi, produse de cofetărie, cum ar fi: biscuiţi, napolitane , turte dulci peste 100 de tone. La fel şi tradiţionalul Crăciunel s-a produs şi s-a comercializat peste 35 de tone", a afirmat şeful Serviciului Vânzări, Fabrică de Panificaţie, Ana Petrov.

În acest an, au crescut şi vânzările de brazi. Agenţia Moldsilva a scos spre comercializare 56 de mii de pomi de Crăciun, dintre care s-au vândut peste 15 mii, cu aproape 500 mai mulţi decât anul trecut.

"Cei mai solicitaţi au fost de 1 metru, 2,5 sau 3 metri", a spus şeful adjunct al pepinierei din Străşeni, Alexandru Pazurati.

În acest an, molizii au costat între 60 şi 800 de lei.

prime.md

Conform rezultatelor anchetei structurale în întreprinderilor, elaborată de Biroul Național de Statistică, în anul 2016 în țara noastră 30 411 de întreprinderi, ceea ce constiuie 92,1%, erau de proprietate privată.

În cadrul acestora activau 243 009 angajați. Întreprinderile aveau o cifră de afaceri de 162 986,0 mil. lei. Investițiile brute în activele materiale au constituit 20 666,4 mil. lei.

Întreprinderile cu proprietate străină constituiau 1234 companii sau 3,7%. Numărul angajaților din acestea au atins 42 159 persoane. Întreprinderile aveau o cifră de afaceri de 44 551,2 mil. lei și investiții brute în active materiale în sumă de 2 839,2 mil. lei.

În anul 2016, în țară erau înregistrate 549 întreprinderi proprietate publică – 1,7%, cu un număr total de angajați de 51 310. Ele aveau o cifră de afaceri de 20 535,1 mil. lei, iar investițiile brute în activele materiale au constituit 3 250,4 mil. lei.

Totodată, în Republica Moldova erau înregistrate 42 întreprinderi proprietate mixtă (publică-privată) sau 0,1%, cu 5 952 angajați. Cifra de afaceri a entităților constituia 2 420,9 mil. lei, valoare investițiilor – 84,9 mil. lei.

În anul 2016 mai erau înregistrate și 795 întreprinderi proprietate a întreprinderilor mixte cu capital străin, ceea ce reprezenta 2,4% din total, în care activau 22 291 angajați. Cifra de afaceri constituia 40 380,7 mil. lei, iar în activele lor materiale s-a investit, în total, suma de 3 210,7 mil. lei.

Totodată, publicația BNS ne arată că în anul 2016 aproape jumătate din numărul de întreprinderi – 45,2% activau în domeniul comerțului.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Biroului Naţional de Statistică al RM

O companie urmează să achite amenda de aproape un milion de lei în bugetul de stat pentru folosirea ilegală parțială a unei mărci comerciale. Ilegalitatea a fost constată de către membrii Consiliului Concurenței.

SRL Eurolumina a depus o plângere la Consiliul Concurenței, în baza căreia a fost ințiată investigația. Aceasta a invocat că SRL Volta, prin utilizarea domenului www.1000kv.md, ar fi utilizat parţial marca invocată, fapt prin care a săvârşit acte de concurenţă neloială, informează bizlaw.md.

În cererea de chemare în judecată, reclamanta a mai precizat că, deși nu a fost de acord cu raportul de investigație, Consiliul i-a aplicat o amendă de 905.252 de lei, pentru folosirea ilegală parțială a mărcii. Compania consideră decizia drept una ilegală și s-a adresat, pe cale amiabilă și extrajudiciară, cu o cerere către Consiliu privind redeschiderea procedurii și reexaminării cazului.

La fel, a mai indicat că, în prezent, SRL Volta acordă clienţilor săi cea mai largă gamă de produse electrotehnice. Nomenclatorul de produse oferit de SRL Volta cuprinde peste 150.000 de produse şi astfel, întreprinderea se bucură de o bună reputaţie pe piaţă, pe care şi-a construit-o timp de 27 de ani. Fiind distribuitor de produse de tensiune înaltă, medie şi joasă, au fost create şi înregistrate următoarele nume de domen – www.*kv; www.*kv, www.1 000kv, ultimul fiind obiectul unei dispute.

Potrivit sursei citate, reclamanta a precizat că scopul creării şi administrării acestor trei nume de domen a fost de a prezenta una dintre caracteristicile produselor electrice cu tensiune înaltă, medie şi joasă comercializate, sau care urmează a fi comercializate de reclamant. Astfel, consumatorii (antreprenori sau utilizatori casnici) ar fi interesaţi de procurarea produselor de tensiune înaltă, medie sau joasă ar fi putut folosi una dintre unităţile de măsură a tensiunii electrice indicate supra, ca motor de căutare în internet şi ar fi găsit mai uşor produsele căutate. O asemenea modalitate de marketing, constând în înregistrarea ca şi nume de domen a unei caracteristici a produselor vândute, este o practică cunoscută şi deseori întâlnită în comerţul electronic.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău, acțiunea înaintată a fost respinsă ca neîntemeiată. SRL Volta a declarat recurs, care, la fel, a fost respins.

unimedia.md