Potrivit modificărilor, veniturile bugetului de stat pentru acest an vor fi majorate cu 52,4 mln lei (+ 0,14%), de la 37 mlrd 798,6 mln lei până la 37 mlrd 851 mln lei, iar cheltuielile bugetare - cu 1 mlrd 283,8 mln lei (+ 2,4%), de la 53 mlrd 773,8 mln lei până la 55 mlrd 057,6 mln lei.

Ca urmare, deficitul bugetar în 2020 va crește cu 1 mlrd 231,4 mln lei (+ 7,7%), de la 15 mlrd 975,2 mln lei până la 17 mlrd 206,6 mln lei. Potrivit viceprim-ministrului, ministrului finanțelor, Sergiu Pușcuța, modificările operat în Legea privind bugetul de stat au drept scop reducerea impactului negativ al situației epidemiologice asupra sistemului de sănătate, segmentelor vulnerabile ale populației, mediului de afaceri, precum și reducerea consecințelor condițiilor climaterice nefavorabile în țară. Principalele măsuri prevăd majorarea salariilor angajaților din sistemul medical de la 1 septembrie cu 30%, acordarea ajutorului unic în sumă de 700 de lei beneficiarilor de pensii și prestații sociale care sunt mai mici de 3 mii de lei pe lună, creșterea alocărilor pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și alte măsuri menite să contribuie la reducerea impactului negative al crizei epidemiologice și economice. Potrivit ministrului finanțelor, veniturile bugetului de stat vor fi majorate, comparativ cu indicatorul aprobat anterior, datorită reevaluării încasărilor de la întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni cu capital de stat (+33,9 mln lei), donațiilor pentru susținerea bugetului și organizațiilor bugetare în legătură cu situația epidemiologică și altor venituri care deja au fost încasate la bugetul de stat. În structura cheltuielilor bugetului de stat se vor majora transferurile pentru protecția socială (489,6 mln lei), sănătate (428,1 mln lei), serviciile publice de ordin general (195,1 milioane lei) și domeniul economic (160,5 mln lei). Sergiu Pușcuța a precizat că proiectul de modificare a bugetului de stat pentru 2020 prevede, în special, o creștere a transferurilor de la bugetul de stat la alte bugete.

În special, în bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi transferați suplimentar 469,6 mln lei. Aceste mijloace financiare sunt suficiente pentru achitarea ajutorului unic în valoare de 700 de lei celor peste 660 de mii de pensionari care primesc mai puțin de 3 mii de leipe lună (în total vor fi necesari 466,3 mln lei) și pentru ahitarea îndemnizațiilor rudelor a 64 de medici, care a luptat în prima linie împotriva COVID-19 și au decedat din cauza complicațiilor, provocate de virus (3,3 mln lei). Încă 428 mln lei vor fi transferați de la bugetul de stat către Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, care vor fi suficiente pentru a majora salariile medicilor cu 30%, începând cu 1 septembrie (362,6 mln lei), pentru a plăti prime de până la 50% personalului serviciilor medicale de urgenţă prespitaliceşti, implicat în acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19, precum și pentru finanțarea cheltuielilor în creștere pentru activitatea curentă a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (65,5 mln lei). În plus, s-a decis alocarea a 175 mln lei pentru acoperirea cheltuielilor lipsă legate de personal și creșterea cu 30% a salariilor personalului medical din instituțiile finanțate din bugetele de stat și locale, începând cu 1 septembrie. De asemenea, 106 mln lei vor fi transferați din soldul Fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru a acoperi o creștere de 100% a salariului de bază al pentru aproximativ 4.102 de angajați ai spitalelor. Alte 40 mln lei vor fi folosiți pentru majorarea salariilor pentru aproximativ 4.500 de angajați, iar 135 mln lei vor fi direcționați pentru a compensa cheltuielile legate de personalul lipsă din instituțiile de învățământ. Modificările aprobate de Guvern prevăd, de asemenea, o majorare a Fondului pentru susținerea sectorului agrar cu 100 mln lei; alocarea a 50 mln lei pentru majorarea Fondului de garantare a creditelor bancare pentru întreprinderile mici și mijlocii gestionatede Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), acordarea suplimentară a 50 mln lei pentru dezvoltarea infrastructurii antreprenoriale în cadrul a 16 platforme industriale create în raioane; alocarea suplimentară a 20 mln lei pentru implementarea programului de stat Prima Casă, în special, pentru compensații destinate angajaților organelor de forță în cadrul Prima casă-6, alocarea a 1 mln lei pentru contractarea serviciilor de audit extern în cadrul Consiliului Concurenței și al Consiliului Coordonator al Audiovizualului; alocarea a 4 mln lei pentru achiziția serviciilor de scanare (S2 Global) pentru Serviciul Vamal etc.

În același timp, se prevede reducerea în jumătate a transferurilor pentru Fondul de eficiență energetică - de la 80 mln lei la 40 mln lei. Se preconizează că deficitul bugetar în anul 2020 va fi finanțat și din contul unei noi surse - asistența macrofinanciară Omnibus în sumă de 2 mlrd 080 mln lei, echivalentul a 100 mln euro, acordate de Uniunea Europeană. În plus, pentru acoperirea acestuia se prevede o emisiune suplimentară de VMS pe piața primară în valoare de 2 mlrd lei. Deficitul bugetului public național în 2020 va constitui 17 mlrd 534,5 mln lei (8,26% din PIB). 

InfoMarket

Pandemia COVID-19 a determinat mulți turiști să renunțe la sejururile programate pentru această vară. Alții nu ezită să fac programări pentru perioada imediat următoare în condițiile în care operatorii le propun oferte atractive. Turcia începe din iulie a primi turiști din Republica Moldova, cu respectarea unui șir de reguli. La fel și Grecia, însă turiștii vor putea ajunge la mare doar pe cale terestră și cu completarea unei fișe în care să fie indicată destinația exactă. Ucraina și România păstrează obligația de autoizolare pentru 14 zile pentru cei care intră pe teritoriul lor. Iar în cazul Bulgariei, turiștii moldoveni încă nu pot ajunge pe litoral, cel puțin până pe 15 iulie, scrie ipn.md.

Contactată de IPN, Viorica Cașu, directoarea unei agenții de turism care efectuează curse charter spre Turcia, a declarat că, din 1 iulie, sunt planificate cursele regulate spre Istanbul, iar din 4 iulie se planifică cursa charter spre Antalya. Anul acesta, din cauza pandemiei, sunt impuse mai multe reguli care vor trebui respectate de turiști. În avion fiecare persoană va purta mască și mănuși. Ajungând în aeroportul din Antalya, turistul va avea posibilitatea să-și cumpere asigurare pentru COVID-19, care pentru șapte zile costă în jur de 24 de euro. Deocamdată, nu se cunoaște ce exact ce va conține această asigurare medicală, însă ea va acoperi cheltuielile pentru efectuarea a două teste, tratamentul în staționar. În prezent este examinată posibilitatea ca această asigurare să poată să fie procurată și din Republica Moldova.

Înainte de a trece controlul pașapoartelor, turistului îi va măsurată temperatura corpului. În cazul în care aceasta va depăși 37,7 grade, persoana va fi izolată și îi va fi făcut testul la COVID-19. Dacă se confirmă prezența virusului, persoana va fi dusă la spital. Doar în cazul simptomelor ușoare va fi lăsată la hotel. În hoteluri, vor fi spații special amenajate pentru izolare.

În autocarele de transfer de la aeroport la hotel vor fi ocupate doar locurile de la geam. Înainte de a intra în hotel, bagajele turiștilor vor dezinfectate. Fiecare hotel, urmează să asigure, în măsura posibilităților, realizarea check-in-ului în are liber. Și în cazul restaurantelor, și în cazul piscinei, plajei, între mese, între șezlonguri va fi asigurată distanța socială. Pentru a putea lăsa copilul la minicluburile hotelurilor, vor fi necesare programări din timp. La fel, și în cazul sălilor de sport și a zonelor spa. După check-out, în cameră nu va fi cazat nimeni cel puțin timp de 12 ore, pentru a fi efectuată dezinfectarea.

Directoarea companiei a menționat că, deși o parte din turiști au reprogramat pentru anul viitor vacanțele rezervate până pe 17 martie sau le-au anulat, sunt și rezervări noi. Și acest fapt este o posibilitate pentru operatori să-și revigoreze puțin activitatea, care a stagnat din cauza pandemiei.

Viorica Cașu spune că, în situația creată, prețurile pentru sejururi au scăzut. Hotelurile vin cu oferte foarte bune. De exemplu, un pachet ce include biletul avia, transferul, asigurarea, cazarea pentru 7 nopți într-un hotel de patru stele, all inclusive, situat la o distanță de 50 de metri de la plajă, pornește de la 275 de euro pentru o persoană.

Turiștii moldoveni, la întoarcerea în țară, au obligația să stea în autoizolare timp de 14 zile. Autoritățile examinează posibilitatea să scoată această obligativitate începând cu data de 15 iulie, când expiră starea de urgență în sănătate publică.

ipn.md

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de comun cu Inspectoratul Național de Investigații al IGP al MAI anunță despre documentarea, pe parcursul mai multor luni, a activității ilegale a unui grup de persoane bine-organizat, specializat în producerea elicopterelor comunică mybusiness.md.

Aparatele de zbor, la aspect exterior identice modelului de elicoptere ”Ka 26” erau produse în condiții clandestine, urmând a fi exportate ilegal în statele din spațiul CSI.

În aceste clipe, procurorii și poliția efectuează percheziții la baza de producere, amplasată într-o localitate din raionul Criuleni, pe malul râului Nistru și la domiciliile persoanelor implicate pentru acumularea probatoriului necesar.

Majoritatea persoanelor implicate în procesul de producere și asamblare, inclusiv organizatorii și conducătorii ”afacerii ilegale” sunt locuitori ai regiunii transnistrene.

Pe acest caz, a fost inițiată o cauză penală pentru fapte de pregătire a contrabandei cu aparate de zbor, de către două sau mai multe persoane (art.248 alin.(5) Cod penal).

Perchezițiile descinse astăzi au constatat că la moment, pe liniile de producere sunt peste 10 elicoptere, aflate la diferite etape de finisare, toate produse în lipsa actelor permisive necesare și documentelor de proveniență pentru piesele și utilajele folosite.

Reieșind din rezultatele perchezițiilor și primelor audieri, raportate la rezultatele măsurilor speciale de investigație, se va decide asupra statutului și măsurilor procesuale de constrângere aplicate atât în privința persoanelor implicate, cât și a bunurilor, corpurilor delicte.

Pentru aceste acțiuni, legislația Republicii Moldova prevede o pedeapsă de la 3 la 10 ani închisoare.

Serviciile de ghidaj turistic (2.49), cele de cazare și masă prestate de proprietarii caselor rurale și de prezentare și instruire pe teme enogastronomice (prepararea și degustarea bucatelor și băuturilor locale tradiționale) (2.50), de confecționare a articolelor meșteșugărești de artă populară (artizanat), de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor locale, pentru adulți și copii (individual și în grupe de până la 20 de persoane) (2.51) vor putea fi prestate în baza patentei de întreprinzător, scrie monitorul.fisc.md.

Astăzi, 26 iunie 2020, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.91 pentru modificarea unor acte normative, prin care sunt operate modificări în cinci Legi, inclusiv în Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător. Anexa la Legea prenotată fiind completată cu trei poziții enumerate supra. Cuantumul taxei lunare pentru acestea este aprobat în sumă de 300 lei, cu excepția serviciilor de cazare și masă prestate de proprietarii caselor rurale, activitate ce nu poate fi desfășurată în municipiile Chişinău, Bălţi, Bender, Tiraspol. Pentru celelalte localități patenta va fi eliberată pentru o singură casă rurală, iar la cererea de eliberare a patentei pentru poziția 2.50 este obligatorie anexarea copiei extrasului din registrul bunurilor imobile sau din registrul de evidență a gospodăriilor populației aferente casei rurale care va fi folosită în cadrul activității respective.

Documentul prevede că desfășurarea de către o persoană fizică a genurilor de activitate menționate la pozițiile 2.50 și 2.51 din anexa vor fi premise până la 31 decembrie 2023.

monitorul.fisc.md

În comuna Feștelița, raionul Ștefan Vodă, urmează să fie amenajat un parc cu panouri fotovoltaice, cu o capacitate de 300 kilowați. Astfel, energia solară va fi transformată în energie electrică, iar din vânzarea acesteia bugetul local va obține un venit suplimentar. Inițiativa este finanțată de Uniunea Europeană prin programul Convenția primarilor – Est, al cărei semnatar este localitatea, transmite IPN.

În cadrul unor dezbateri organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, primarul de Feștelița, Nicolae Tudoreanu, a declarat că administrația publică locală a elaborat un plan de acțiuni, care dă roade datorită proiectului cu privire la energia durabilă lansat în cadrul Parteneriatului Estic pentru semnatarii Convenției. În parteneriat cu Fondul de Inovații Sociale din Moldova, autoritățile locale au aplicat pentru crearea unui centru de excelență prin pilotarea tehnologiilor de eficiență energetică și a surselor demonstrative de energie regenerabilă.

Potrivit edilului, este vorba despre iluminat stradal inteligent, patru centrale termice pe biomasă. „Am și plantat plopul și salcia energetică pe terenurile din proprietatea administrației publice locale ca ulterior să cultivăm propria masă lemnoasă, pe care o vom utiliza la obținerea agentului termic”, menționează primarul. Autoritățile locale planifică să instaleze colectoare solare pentru încălzirea apei menajere la grădinița din localitate.

Însă, cea mai ambițioasă inițiativă este crearea parcului cu panouri fotovoltaice cu o capacitate de 300 de kilowați. În câteva săptămâni va fi desfășurată licitația pentru executarea lucrărilor, pentru că în toamnă se preconizează să fie puse în funcțiune toate tehnologiile de eficiență energetică.

Nicolae Tudoreanu a declarat că toate clădirile din localitate sunt construite la sfârșitul anilor ‘70 și este cunoscut faptul că în perioada sovietică risipa de resurse energetice era dezastruoasă. „La toate clădirile publice erau mormane de cărbune de mină, iar nimeni nu ținea cont de faptul că geamurile erau sparte sau caloriferele consumă mult agent termic. Și acest lucru costa și costă în continuare foarte mult comunitățile”, explică primarul.

Potrivit lui, autoritățile și-au propus să creeze o sinergie a finanțatorilor externi și au reușit să mai atragă alte proiecte. În cadrul unuia dintre ele au fost atrase fonduri în mărime de 50 de mii de dolari, bani din care a fost izolată termic fațada clădirii școlii. De asemenea, a fost accesat un împrumut de peste două milioane de lei pentru a doua etapă a construcției sistemului de iluminat public.

Nicolae Tudoreanu a mai spus că astfel de proiecte și-au dovedit eficiența. De exemplu, în 2016 autoritățile au izolat termic fațada grădiniței, iar factura la agent termic s-a înjumătățit. Totodată, confortul termic în instituție a crescut practic de două ori.

ipn.md

Un top al ţărilor care au oferit asistenţă financiară R. Moldova clasează Japonia pe locul trei, cu peste 150 milioane de dolari SUA. Japonia este devansată doar de Statele Unite şi Uniunea Europeană, banii find oferiţi unor proiecte de natură diferită, iar sprijinul a vizat de foarte multe ori agricultura. De obicei, deciziile de finanţare sunt luate doar după ce grupuri de lucru sau misiuni de experţi ai Agenţiei de evaluare pentru cooperare internaţională vin la Chişinău pentru a studia şi pentru a acumula informaţie asupra domeniilor în care Japonia ar putea iniţia proiecte de asistenţă tehnică, scrie capital.market.md.

Cea mai proaspătă dovadă a unor relaţii de maximă eficienţă între cele două state este recenta decizie a autorităţilor de la Chişinău de a iniţia negocieri pentru semnarea unui acord cu Guvernul Japoniei, privind acordarea unui împrumut în cadrul proiectului „Modernizarea tehnicii şi a echipamentului agricol”.

Acordul a fost întocmit prin schimb de note şi are drept scop confirmarea deschiderii Guvernului nipon de a oferi un credit preferenţial Guvernului R. Moldova, în valoare de aproximativ 18,7 milioane de dolari, prin intermediul aceleiaşi Agenţii Japoneze pentru Cooperare Internaţională, iar suportul va fi folosit pentru implementarea programului de modernizare a maşinilor şi a echipamentului agricol din ţara noastră.

În prezent, între R. Moldova şi Japonia sunt semnate aproximativ 40 de documente de cooperare, majoritatea referindu-se la acordarea asistenţei financiare şi tehnice ţării noastre. Totodată, Japonia este una dintre principalele surse de investiţii în industria auto din Moldova. În ţară şi-au deschis fabrici de cablaje două companii japoneze mari – „Sumitomo” şi „Fujikura”, care au devenit rezidenţi ai zonelor economice libere. În ultimii câţiva ani, „Sumitomo” a investit 30 milioane de euro în deschiderea unei fabrici cu 2,5 mii de locuri de muncă, iar „Fujikura” a investit 20 milioane de euro şi a deschis aproximativ două mii de locuri de muncă.

Cele 18 milioane de dolari, însă, imprimă continuarea unui proiect care a făcut şi face istorie pe domeniul agricol, iniţial fiind vorba despre asigurarea producătorilor cu tehnică agricolă, ca ulterior să se facă un salt spre modernizarea sectorului, dar tot pe dimensiunea lui tehnică.

Între timp, instituţia guvernamentală a făcut o schimbare de format a ceea ce se numea Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare, iniţial aducându-se suficiente argumente pentru menţinerea acestei entităţi. Principalul argument a fost Gradul înalt al insuficienţei de mijloace tehnice pentru lucrarea terenurilor arabile şi creşterea producţiei agricole. De altfel, argumentul este practic similar celui de la care se pleca acum circa douăzeci de ani.

Începând cu anul 1998, pentru evaluarea situaţiei în domeniul mecanizării agriculturii, câteva misiuni de experţi japonezi au vizitat ţara noastră. În rezultatul studiului de fezabilitate şi cu efortul conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare din acea perioadă, a fost elaborat un proiect de aprovizionare cu tehnică şi echipament agricol necesar fermie­rilor. Realizarea şi implementarea finanţării date a devenit posibilă prin obţinerea unui Grant din partea Guvernului Japoniei din contul Programului 2KR. Astfel, în anul 2000 a fost iniţiat Proiectul Creşterii Producţiei Alimentare (din anul 2006 redenumit de donator – Proiectul de Asistenţă pentru Fermierii Neprivilegiaţi), implementarea finanţării începând la 20 august 2000, când între Guvernul R. Moldova şi Guvernul Japoniei a fost semnat primul Acord de Grant, întocmit prin Schimb de Note. Lucrările de valorificare a Grantului au fost organizate şi gestionate de Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare, creată prin ordinul Ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 26 din 2 martie 2001, ca entitate autonomă, nonprofit. Datorită valorificării eficiente de către Unitate a primului Grant acordat din contul Programului 2KR, a urmat a II-a tranşă în 2001, apoi, a III-a – în 2002, a IV-a – în 2004, a V-a – în 2006, a VI-a – în 2007, a VII-a – în 2008, a VIII-a – în 2009 şi în anul 2012 – a IX-a tranşă. Aşa cum se ştie, granturile au fost acordate nu în bani lichizi, ci în tehnică agricolă (combine pentru recoltarea cerealelor, tractoare, pluguri şi altă tehnică agricolă necesară), cu un şir de condiţii determinate de donator, pe care partea moldavă le-a respectat şi le-a îndeplinit.

A fost formulată şi o condiţie: de a obliga partea moldavă să depoziteze în Fondul de Partener 2KR, în termen de patru ani de la acordarea fiecărei tranşe, mijloacele financiare provenite din valorificarea tehnicii livrate din contul granturilor, iar mijloacele acumulate să fie utilizate în scopul extinderii finanţării şi dezvoltării în ansamblu a agriculturii autohtone. În scopul evitării devalorizării mijloacelor financia­re depozitate în Fondul de Partener 2KR şi utilizării lor eficiente, partea moldavă, în mod constant, cu acordul donatorului, a reinvestit mijloacele financiare în extinderea finanţării.

Până în prezent, din contul granturilor şi mijloacelor financiare acumulate în fondurile Agenţiei, au fost procurate peste 580 combine pentru recoltarea cerealelor, porumbului şi culturilor furajere, circa 5000 tractoare de diferite mărci şi tipuri, peste 800 de stropitori pentru protecţia plantelor, peste 780 de sisteme, instalaţii de irigare şi staţii de pompare a apei, 32 unităţi de echipamente pentru sisteme antigrindină, 17 unităţi de module de sere, mai mult de 2790 de unităţi de utilaje şi echipamente agricole (pluguri, cultivatoare, semănători, grape, prese de balotat), în total – peste 10000 unităţi de tehnică agricolă nouă. Tehnica este livrată beneficiarilor, cu achitarea costului acesteia în rate – în total la peste 4000 de producători agricoli din toată ţara. Actualmente, din cantitatea totală de tehnică livrată, peste 6000 de unităţi de tehnică sunt, deja, răscumpărate şi transmise în proprietate.

Ei bine, modificările despre care vorbim nu se limitează doar la înlocui­rea cuvântului “Unitate” cu “Agenţie”, ci are loc un transfer de noi instrumente de lucru, inclusiv atribuţii pe care precedenta entitate nu le-a avut. Unul din atributele principale ale autorităţii publice este posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile cu persoanele fizice sau juridice. Analizând Regulamentul Unităţii, prin prisma noţiunii de autoritate publică, constatăm că, sub aspectul competenţelor atribuite la fondarea ei, aceasta nu acţionează în regim de putere publică.

Punctul 6 al Statutului reformulat arată că scopul Agenţiei este de a facilita accesul fermierilor la tehnică şi echipament agricol modern prin vânzare-cumpărare, inclusiv în rate, obţinută de la partenerii niponi cu titlu de grant. Mijloacele financiare obţinute din vânzarea-cumpărarea acestei tehnici au fost reinvestite, cu acordul donatorului în aceleaşi activităţi. Din aceste considerente, activitatea desfăşurată de Agenţie dobândeşte aspectele unei activităţi comerciale. În pofida acestui fapt, Unitatea nu urmăreşte un scop de profit caracteristic societăţilor comerciale. Activitatea sa este supusă misiunii de a moderniza sectorul agricol prin înnoirea parcului de tehnică şi echipament agricol.

E de remarcat că, prin suportul acordat nouă, Japonia arată nu doar modele de relaţie dezinteresată, dar şi de consecvenţă în promovarea unor proiecte din care binele îi revine în cea mai mare parte Moldovei.

Constantin Olteanu

capital.market.md

Începând cu data de 1 iulie vor fi reluate toate activitățile economice, însă cu mici excepții. Rămâne restricționată activitatea Centrelor de reabilitare sau recuperare, activitatea procesului educațional în cadrul instituțiilor de învățământ general, profesional, universitar, activitatea taberelor de odihnă și activitatea cluburilor de noapte. Hotărârea a fost luată de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, transmite IPN.

Totodată, se admite organizarea întrunirilor în masă cu caracter unic, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică și cu întocmirea obligatorie de către organizatori a listei de evidență epidemiologică a evenimentului. Întrunirile nu pot fi organizate în adiacentul instituțiilor publice, de învățământ, spitalelor sau altor locuri cu risc sporit de infecție.

În funcție de evoluția și tendința situației epidemiologice a infecției COVID–19, măsurile restrictive vor fi revizuite.

ipn.md

Excesul de zahăr, precum și utilizarea îndulcitorilor artificiali cum ar fi sucroza sau aspartamul pot provoca probleme de sănătate destul de grave precum diabetul, bolile de inimă, diverse afecțiuni dentare, obezitatea și mai multe tipuri de cancer, scrie madein.md.

Zahărul este compus din dizaharidul vegetal, care se numește zaharoză și care, deși este prezent în numeroase culturi agricole, se produce de obicei din doua surse importante: trestia de zahăr (Saccharum officinarum) și sfecla de zahăr (Beta vulgaris).

Consumul zahărului în cantități raționale, sub formă de carbohidrați, nu este dăunător pentru organism, însă dacă energia acumulată nu este utilizată, acesta îl va depune sub formă de grăsime. Cantitatea maximă recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de zece lingurițe pe zi, însă mulți nutriționiști recomandă ca ea să fie de două ori mai mică.

Iată care sunt principalele probleme pentru sănătate, ce pot fi provocate de consumul de zahăr și dulciuri:
- afectează ochii și poate cauza apariția retinopatiei;
- afectează dantura și poate duce la apariția cariilor;
- afectează sănătatea inimii și a aparatului circulator, crește incidența hipertensiunii arteriale, a aterosclerozei, a palpitațiilor și a cardiopatiei ischemice;
- afectează aparatul digestiv și provoacă inflamarea duodenului;
- afectează capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor;
- poate provoca afecțiuni ale pielii, în special acneea;
- poate duci la afecțiunea vezicii biliare;
- consumul de zahăr, în special de produse de cofetărie și băuturi dulci este strâns legat de diabetul de tip 2.

Din motivele invocate mai sus, alegerea unui îndulcitor natural poate fi o alternativă sănătoasă, iar nutriționiștii ne încurajează să luăm în calcul aceste produse, care nu conțin aditivi sau coloranți nocivi organismului.

Îndulcitorii naturali conțin zaharuri simple, care sunt ușor de digerat. Procesul de producere a îndulcitorilior implică o intervenție industrială minimă, iar produsul final nu conține elemente dăunătoare așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul îndulcitorilor artificiali. Mai jos vom încerca să enumerăm principalii îndulcitori naturali:

Mierea este probabil cel mai cunoscut îndulcitor natural. Consumată de mii de ani, ea conține vitamine și minerale (fier, potasiu, zinc, calciu, fosfor, riboflavină), și are proprietăți energizante, antioxidante și antiseptice.

Siropul de arțar are puține calorii (260 la 100 g comparativ cu zahărul, ce are 400 calorii, sau mierea, cu 286 calorii). Este o sursă excelentă de mangan, potasiu, calciu și zinc, șui contribuie la neutralizarea radicalilor liberi, reducând oxidarea celulară. Variantele de sirop de arțar mai închise la culoare conțin mai mulți antioxidanți prin comparație cu restul. Siropul de arţar face parte din identitatea Canadei, iar în prezent, se estimează că 80% din producţia de sirop de arţar este realizată în regiunea Quebec.

Dacă siropul de arțar este folosit mai ales consumat pe pâine sau ca topping în anumite deserturi, siropul de curmale poate înlocui zahărul în prăjituri, ceaiuri, cafea sau ca topping la înghețată. Siropul de curmale conține mai mulți aminoacizi decât merele sau portocalele, precum și vitamine și minerale (vitamina A, B, C, E, magneziu, calciu, zinc, seleniu, fier).

Conținutul glicemic redus precum și conținutul nutrițional fac siropul de cocos ideal pentru consumul zilnic, ca o alternativă la zahăr. Siropul de cocos conține polifenoli, fosfor, fier, zinc, calciu, potasiu, fitonutrienți și antioxidanți. Mai mult, numărul mic de glucide contribuie, potrivit studiilor, la scăderea riscului de boli cardiovasculare în cazul pacienților diabetici.

Stevia, o plantă originară din America de Sud, este un alt înlocuitor perfect pentru îndulcitorii artificiali. Ea este de 200-300 de ori mai dulce decât zahărul, astfel este nevoie de o cantitate minimă pentru prăjituri, sucuri, sau la cafea. De asemenea, stevia este rezistentă la procesarea termică și poate fi folosită la prepararea prăjiturilor la cuptor, de exemplu.

Melasa este unul dintre cei mai sănătoși îndulcitori naturali. Acest lucru se datorează conținutului important de fier, vitamina A și B6, minerale precum magneziu, potasiu și calciu, dar și antioxidanți. Melasa are un conținut superior de antioxidanți în comparație cu zahărul sau mierea. Melasa are un gust specific, foarte aromat și este deseori folosită ca îndulcitor la prepararea prăjiturilor la cuptor sau pentru marinare. În esență melasa este produsul secundar, rezultat în timpul extracției zaharurilor din trestia de zahăr și din sfecla de zahăr. Ea poate varia în funcție de culoare, de dulceață și de conținutul nutrițional, în funcție de varietate sau de cantitatea de zahăr extrasă. 

Siropul de orez este produs prin fermentarea orezului brun, proces care duce la "spargerea” boabelor de orez. Lichidul obținut este încins până capătă щ consistență mai mare. Siropul de orez este folosit mai ales la prepararea batoanelor de cereale sau pentru a îndulci plăcintele și copturile cu fructe. Însă acest sirop are un conținut redus de nutrienți  și un indice glicemic mare (98 din 100) și nu se recomandă diabeticilor sau persoanelor care vor să slăbească.

Alți îndulcitori naturali sunt siropul de agave, de porumb, xilitorul, eritriolul, manitolul, lactitolul, taumatina, etc. Este important să cunoaștem că îndulcitorii naturali de calitate sunt destul de scumpi, însă având în vedere că sănătatea este în joc, prețul trece pe locul secund.

Îndulcitorii au un conținut redus caloric și glucidic care îi fac ideali atât pentru bolnavii de diabet cât și pentru persoanele preocupate de sănătatea lor. Ei pot fi o soluție alternativă pentru a compensa lipsa zahărului din alimentație. În dulciuri, sucuri, sau limonade, aceștia dau savoare, și în unele cazuri aduc beneficii reale sănătății.

Cu părere de rău, din îndulcitorii menționați mai sus, doar mierea și uneori melasa este activ produsă pe teritoriul Moldovei, restul îndulcitorilor sunt de import, deoarece, în marea lor majoritate provin din statele în care condițiile climaterice diferă considerabil.

madein.md

În lunile aprilie și mai, perioadă de pandemie, piața valutară din Republica Moldova s-a contractat cu peste 42%. Valoare maximă în istoria țării. Mult mai mult decât a fost în criza din anul 2015, când într-o astfel de perioadă, piața valutară s-a redus cu 31%. Este concluzia expertului în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, scrie mybusiness.md referitor lf viitorul.org.

Expertul menționează că „rulajul total al pieței valutare a scăzut cu 543 de milioane de dolari, de la 1,277 de milioane de dolari în 2019 la 734 de milioane de dolari în 2020”. Totodată, susține că „rulajul pieței din lunile aprilie și mai 2020 a fost cel mai mic din ultimii opt ani, de când Banca Națională a Moldovei publică datele lunare”. „Estimăm că ultima dată așa rulaje mici au fost cel mai probabil tocmai în anul 2010”, spune expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că scăderea pieței valutare a avut loc pe toate componentele. Cumpărările de valută de la persoanele fizice s-au redus cu 290 de milioane de lei sau cu 45%, de la 640 de milioane de dolari în 2019 la 350 de milioane de dolari în 2020. Această scădere, explică expertul, a fost influențată de mai mulți factori. Este vorba de faptul că persoanele fizice nu au putut introduce în țară valută din cauza carantinei și a hotarelor închise. De asemenea, persoanele fizice nu au schimbat valută, deoarece majoritatea unităților de comerț nu au funcționat, iar ei nu au avut unde și pentru ce cheltui banii.

La fel, susține expertul, cel mai probabil persoanele fizice acum fac economii de bani și sunt mai prudenți la efectuarea cheltuielilor. Această reducere de consum s-a făcut vizibilă prin scăderea încasărilor bugetare de la impozitele pe consum. „Conform estimărilor noastre, bugetul de stat în lunile aprilie-mai a ratat cel puțin 1,2 miliarde de lei din TVA și accize”, spune Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai constatat că vânzările de valută către persoanele fizice a scăzut cu 93 de milioane de dolari sau cu 42%, de la 219 milioane de dolari în 2019 la 126 de milioane de dolari în 2020. Această scădere se explică prin micșorarea procurărilor realizate în valută de către persoanele fizice și prin reducerea înclinației spre economii în valută a populației.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, vânzările de valută către persoanele juridice s-au redus cu 159 de milioane de dolari sau cu 38%, de la 418 milioane de dolari în 2019 la 259 de milioane de dolari în 2020. Această scădere a cererii de valută din partea persoanelor juridice, explică expertul, cel mai mult a fost determinată de scăderea puternică a importurilor în Republica Moldova. Doar în luna aprilie exporturile au scăzut cu 230 de milioane de dolari, față de perioada similară a anului trecut.

Economistul afirmă că scăderea fără precedent a ofertei de valută din partea persoanelor fizice nu a afectat piața valutară, deoarece concomitent a scăzut și cererea de valută. Astfel, piața valutară a scăzut cu peste 40%, dar a rămas în echilibru. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, asistăm la un proces de contractare a pieței valutare, determinată de încetinirea vieții economice, provocate de criza de COVID-19.

viitorul.org

Vicepreședintele Platformei DA, Igor Munteanu, a sesizat Consiliul Concurenței ca acesta să inițieze investigarea circumstanțelor blocării activității unui investitor „T.B.Fruit”, amplasat pe teritoriul Parcului Industrial Edineț.