13b3ecfa1a30cec2edb3706c8d033459În prezent, 13 puncte de trecere a frontierei Moldovei cu România și cu Ucraina activează în regim normal. Celelalte puncte rămân închise pe o perioadă nedeterminată. Activitatea punctelor de trecere va fi reluată când autoritățile moldovenești vor fi înștiințate oficial de către autoritățile țărilor vecine cu privire la data ridicării restricțiilor de circulație și reluării activității punctelor de trecere a frontierei.

# La frontiera cu România
PTF Leușeni-Albița (rutier/internațional)
PTF Sculeni-Sculeni (rutier/internațional)
PTF Ungheni-Iaşi (feroviar/international)
PTF Giurgiulești-Galați (rutier/internațional)
PTF Giurgiuleşti-Galaţi (feroviar/internațional)
PTF PIL Giurgiulești (naval, rutier, feroviar/internațional)

# La frontiera cu Ucraina
PTF Otaci-Moghilău (rutier/internațional)
PTF Vălcineţ-Moghilău (feroviar/internațional)
PTF Ocniţa-Secureni (feroviar/internațional)
PTF Giurgiuleşti-Reni (rutier/internațional)
PTF Giurgiuleşti-Reni (feroviar/internațional)
PTF Etulia-Fricăţei (feroviar/internațional)
PTF Tudora-Cazaci (rutier/internațional)

diez.md

банк развитияBanca de dezvoltare a Consiliului Europei va majora suma creditului pentru construcția în Moldova a unui penitenciar conform standardelor europene cu 10 mln de euro, până la 49 mln euro.

Acest lucru este prevăzut de amendamentul la acordul cadru de împrumut dintre Moldova și BDCE, ratificat de parlament. Acordul propriu-zis a fost semnat la 10 octombrie 2013, iar amendamentul – la 11 noiembrie 2019.

Acordul de bază prevedea acordarea de către Banca de dezvoltare a Consiliului Europei a unui credit de 39 mln de euro pentru construcția unui nou penitenciar în Chișinău, în locul penitenciarului nr.13. Încă 1 mln de euro BDCE îi va oferi sub formă de grant. Dar din cauza majorării cheltuielilor neplanificate și inflației anuale în 2013-2015 (în medie câte 5,9%), a fost nevoie de majorat suma creditului cu 10 mln euro, până la 49 mln euro. Potrivit celor mai recente date, contribuția guvernului va fi de 6,8 mln euro. Acești bani au fost planificați în bugetul pentru acest an. Se estimează că procesul de construcție a noului penitenciar va începe în 2020 și se va încheia în 2022. Noua instituție penitenciară, care va corespunde standardelor europene, urmează să fie construită în apropiere de comuna Bubuieci, municipiul Chișinău în baza proiectului unui consorțiu de companii olandeze și moldovenești. Pentru construcție a fost oferit un teren de 44,6 ha. Capacitatea noii închisori va fi de aproximativ 1600 de deținuți.

Construcția noului penitenciar a fost determinată de numeroase cazuri pierdute de Moldova la CEDO din cauza condițiilor inumane de detenție și lipsa asistenței medicale adecvate în închisori. 

InfoMarket

1073729 5ec8da6af3831Dispoziția cu privire la stabilirea regimului de autoizolare la domiciliu a deputaților Parlamentului de legislatura a X-a, emisă pe 22 mai, are mai mult caracter de organizare a activității Parlamentului. Într-un comentariu pentru IPN, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea, a declarat că dispozițiile speakerului sunt obligatorii pentru deputați, altceva este dacă ei le respectă sau nu. Cert este că, atât timp cât dispoziția este în vigoare, întâlniri fizice ale deputaților în comisii sau în plen nu vor avea loc.

Deputații cărora li s-a confirmat prezența virusului trebuie să respecte regulile de autoizolare, în caz contrar ei sunt pasibili de răspundere, inclusiv penală, pentru răspândirea bolii contagioase, chiar dacă sunt deputați și au imunitate parlamentară.

„Se vine, se depune sesizarea, se ridică imunitatea și se merge mai departe. Dar asta se va întâmpla nu pentru că este dispoziția speakerului în acest sens. Asta se va întâmpla deoarece, dacă persoana este testată pozitiv și știe despre asta, și nu se autoizolează, aici e problema, este susceptibil de răspundere penală”, a precizat Vladislav Gribincea.

Potrivit dispoziției din 22 mai, deputații în Parlament sunt obligați să asigure respectarea regimului de autoizolare sub proprie răspundere și să prezinte rezultatele testelor efectuate. Decizia vine după ce deputatul PDM, Eugeniu Nichiforciuc, a făcut COVID-19.

ipn.md

soferi

În următoarele zece zile, șoferii vor fi trași pe dreapta pentru a fi documentați. În cadrul unui briefing de presă, reprezentanții Poliției au anunțat ce măsuri vor fi întreprinse în cadrul operațiunii în care vor fi implicați și cei de la Fulger, scrie cotidianul.md.

Reprezentanții Inspectoratului Național pentru Securitate Publică (INSP) au anunțat că în ultimele 2 luni, șoferii s-au relaxat și au condus cu viteză pe traseele naționale.

„În ultimele 2 luni, polițiștii au fost preocupați de lupta cu COVID-19. Analizând, am constatat că s-au activizat șoferii care conduc agresiv, cei care organizează curse ilegale. Am ajuns la concluzia că trebuie să acționăm din nou. După starea de urgență, am decis și noi să venim cu o măsură majoră, vom monitoriza șoferii”, au declarat reprezentanții INSP.

Polițiștii, alături de angajații Brigăzii de poliție cu destinație specială Fulger, dar și cei de la Direcția Inspectare Efectivă, vor patrula pe traseele naționale în cadrul Operațiunii „10 zile de activități împotriva accidentelor în traficul rutier”.

Începând cu ziua de azi, 22 mai, și până la 31 mai, va fi un filtru pentru a depista șoferii aflați în stare de ebrietate la volan, vitezomanii, dar și cei care au amenzi și nu le-au achitat.

„Dacă cineva crede că vor oferi mită polițiștilor sau vor utiliza relația cu polițiștii, sunt cei de la Direcția Inspectare Efectivă, care vor curma aceste acțiuni. Șoferi, vom fi peste tot nu vă speriați, vă rugăm să colaborați cu noi”, au adăugat cei de la INSP.

Potrivit oamenilor legii, vor fi activizate automobilele capcană, radarele, pentru a depista vitezomanii. Vor fi organizate filtre pentru a fi depistații șoferii care se eschivează de la răspunderile contravenționale pentru încălcările deja comise.

Totodată, se va pune accent dacă se acordă prioritate pietonilor, dar și ambulanțelor.

„De asemenea, vor fi trași pe dreapta șoferii și vor fi testați la alcoolemie. Acțiunile vor avea loc non-stop. Nu vă intimidăm. Scopul nu este să adunăm cât mai multe amenzi, dar este să vă disciplinăm”, mai spun reprezentanții INSP.

cotidianul.md

гречка молдова1În lipsa importului de hrişcă în ţara noastră, o alternativă este cea moldovenească. De la începutul săptămânii viitoare, aceasta va putea fi cumpărată de la singurul producător din ţara noastră, care anul trecut a plantat produsul pe o suprafaţă de o sută de hectare. Până acum, fermierul nu a putut să-şi prelucreze cele 16 tone de hrişcă, deoarece fabricile de prelucrare au fost închise din cauza pandemiei.

"Astăzi am reuşit să transportăm marfa la 150 de km de noi ca să o ducem la prelucrare. Săptămâna viitoare vom putea deja să onorăm comenzile de hrişcă verde pe care le avem deja din luna martie şi aprilie. Am avut sunete, diverse comenzi de 10 kg, 20, kg, 50 kg", a spus NICOALE MICU, producător de hrişcă.

Producătorul spune că cererile continuă sa crească, mai ales din partea celor care suferă de diabet zaharat. Între timp, medicii spun că hrişca, preferată în special de cei cu intoleranţă la gluten, poate fi uşor înlocuită cu alte produse cerealiere.

"Sunt şi alte posibilităţi şi alte variante. Cum ar fi orezul. De preferinţă orezul brun, roşu sau negru. Mai sunt cereale ca ovăzul, făina de porumb, crupele de grâu. O bună alternativă sunt şi boboasele. Astăzi sunt în vânzare şi pastele de hrişcă care sunt mai puţin cunoscute", a zis VIOLETA MUNTEAN, medic generalist

Ţările exportatoare de hrişcă au stopat livrările la sfârşitul lunii martie. În mare parte, Moldova o importă din Rusia şi Ucraina. În primele trei luni ale anului, în ţară au ajuns 421 de tone de astfel produs.

Potrivit celor de la ANSA, importul produsului va fi reluat în data de unu iulie.

publika.md

ec007f4be800Capitalul social al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” urmează a fi majorat cu 460957,1 mii lei (echivalentul a 18,44 mil. euro). Mijloacele financiare vor fi alocate de Ministerul Finanțelor din contul împrumutului acordat de Banca Europeană de Investiții în cadrul proiectului ”Proiectul de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare”.

Proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede alocarea acestor mijloace financiare a fost examinat ieri, 21 mai curent, în cadrul ședinței secretarilor generali.

Astfel, Agenția Proprietății Publice, în calitate de fondator, urmează să asigure modificarea statutului ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Menționăm că, în conformitate cu art.4 (2) din Legea cu privire la întreprinderile de stat întreprinderea municipală, capitalul social al întreprinderii se constituie din valoarea aporturilor în numerar și bunurile fondatorului, cu excepția bunurilor atribuite domeniului public.

Majorarea capitalului social al CFM este necesară în vederea procurării locomotivelor ce urmează a fi livrate în perioada următoare. Potrivit notei informative, întreprinderea deja a achitat 20% avans din costul acestora.

Menționăm că majorarea capitalului social al întreprinderii a fost prevăzută și în Legea bugetului de stat pentru anul 2020.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD

1 30După doi ani de creștere continuă, în luna aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, menționează că în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creșterea anuală din 2018-2019, scrie mybusiness.md referitor la viitorul.org.

Economistul susține că pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut și creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 de milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micșorării creditelor de consum. Scădere care se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2% sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerțului, care este direct determinat de faptul că unitățile de comerț în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă.

creditele sistemului bancar

Totodată, menționează Veaceslav Ioniță, creditele pentru procurarea imobilelor a continuat să crească și au atins un nou record istoric, de 6,6 miliarde de lei sau cu 31 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă și 370 de milioane de lei de la începutul anului.

Economistul susține că în precedentele crize economice portofoliul de credite din sistemul bancar s-a redus cu 21% în 2009, cu 27% în 1998-1999 și recordul absolut de 32% a fost în 2014-2018. Criza creditării în 2009 a durat nouă luni, în 1998-1999 a durat un an și jumătate, iar cea mai profundă și lungă criză a fost în 2014-2018, care a durat 40 de luni.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, intervențiile timpurii ale Băncii Naționale și încurajarea sistemului bancar de a veni în suportul clienților, poate diminua efectele negative ale crizei. Este necesar ca Guvernul să implementeze cât mai rapid și amplu programele sale de susținere a agenților economici în cea ce ține de contractarea de credite. Dacă BNM și Guvernul vor fi coerenți și rapizi în intervenții, avem toate șansele ca această criză de creditare să fie cea mai mică, atât ca termen, cât și ca profunzimea căderii.

coronavirus financeUnul dintre factorii care contribuie la reducerea preţurilor este răspândirea coronavirsului, care a determinat încetinirea economiei globale. Or, în Republica Moldova pentru a patra lună consecutiv se atestă o inflaţie care este pe trend descendent. Preţurile vor continua să se ducă în jos pe fundalul reducerii consumului şi incertitudinii economice pe termen mediu.

În luna aprilie, inflaţia a scăzut până la 5,4% anual, cu 2,2 p.p. mai puţin decât la finele anului 2019. De asemenea, şi preţurile la produsele alimentare scad pentru a 4-a lună şi au coborât sub 10% anual, dar continuă să rămână relativ ridicate. Aceasta se datorează perioadei începutului de an. Considerăm că preţurile la produsele alimentare, odată cu apariţia roadei noi, vor continua să scadă.

Principalii factori care au dus la reducerea inflaţiei sunt: inflaţia ridicată de anul trecut, care a consumat în mare parte creşterea de preţuri, reducerea puternică a preţurilor la resursele energetice şi aprecierea monedei naţionale faţă de valutele regionale de unde se importă produsele de larg consum, inclusiv cele alimentare. Faţă de hrivna ucraineană leul s-a apreciat de la începutul anului cu 8%, iar faţă de lira turcească – cu 13,5%.

Astfel, în luna aprilie a anului curent, cel mai mult s-au scumpit cartofii – cu 7,9%, legumele proaspete – cu 4,4%, în special: ceapa uscată – cu 20,9%, varza – cu 13,1%, sfecla roşie – cu 9,3%, usturoiul – cu 8,8%, ardeii graşi – cu 6,0%, morcovii – cu 4,8% şi boboasele – cu 2,2%.

În acelaşi timp, în perioada de referinţă preţurile la produsele nealimentare s-au redus cu 0,8% şi au fost influenţate nemijlocit de reducerea preţurilor la combustibili – cu 4,1% (carburanţi – cu 7,8%, gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 4,9%) şi autoturisme – cu 2,5%.

Tarifele la serviciile prestate populaţiei în luna aprilie 2020 au rămas la nivelul lunii martie 2020.

Producţie mai puţină, venituri mai mici pentru populaţie

Diminuarea preţurilor este influenţată şi de reducerea consumului populaţiei pe fundalul reducerii veniturilor. O parte dintre companii deja au anunţat diminuarea producţiei. Potrivit sondajelor recente, citate de Centrul Analitic Expert-Grup, circa 2/3 din întreprinderi anticipează scăderea veniturilor tocmai cu peste 35%. Cauzele ţin de restricţiile aplicate de autorităţi în contextul stării de urgenţă, dar în special de reducerea cererii interne şi externe. Mai mult decât atât, în vederea atenuării impactului COVID-19, 70% din respondenţi au afirmat că planifică să reducă costurile aferente personalului, iar 64% şi 68% planifică amânarea investiţiilor curente şi, respectiv, strategice. În majoritatea cazurilor, optimizarea cheltuielilor de personal va fi făcută prin concedii pe cont propriu, diminuarea orelor de muncă şi şomaj tehnic. Acestea, la rândul lor, vor lovi şi mai mult în veniturile populaţiei şi, prin urmare, asupra cererii agreate, fapt ce va agrava şi mai mult situaţia financiară a companiilor (efectul bulgărelui crizei).

În ultima decizie de politică monetară, Banca Naţională a Moldovei susţine că, în prezent, se atestă presiuni dezinflaţioniste care se vor manifesta şi în continuare, ceea ce a determinat orientarea măsurilor de politică monetară din ultima perioadă spre atenuarea consecinţelor cauzate de pandemie şi susţinerea cererii agregate. Actuala rată de bază este stimulativă şi creează condiţii pentru susţinerea procesului de creditare. Totodată, situaţia actuală denotă un grad sporit de incertitudine referitoare la amploarea crizei generate de COVID-19, recuperarea economică ulterioară şi evoluţia preţurilor la materia primă şi resursele energetice pe plan global. În acelaşi timp, condiţiile meteorologice ar putea genera o recoltă modestă în anul 2020.

Guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, declară că informaţia cu privire la rata anuală a inflaţiei în lunile curente, precum şi evenimentele conturate după runda de prognoză precedentă denotă riscul unei traiectorii inferioare. Atât pentru începutul anului 2020, cât şi pentru orizontul de prognoză până la începutul anului viitor, principalele riscuri sunt dezinflaţioniste, determinate în principal de condiţiile meteorologice atipice, eliminarea unor prevederi existente anterior în politica fiscală, deviaţia PIB mai joasă pentru anul curent ca urmare a impactului asupra economiei autohtone a măsurilor autorităţilor pentru a opri răspândirea COVID-19, dar şi un mediu extern mai dezinflaţionist. Urmare evoluţiei situaţiei epidemiologice, cererea mondială a fost revizuită în diminuare, ceea ce a rezultat într-o prognoză inferioară a preţurilor internaţionale la produsele alimentare, la petrol şi gaz pentru întreg orizontul de prognoză.

“În condiţiile actuale, spre deosebire de băncile centrale mari ale lumii şi de unele bănci centrale din regiune, BNM are încă suficient spaţiu de manevră a principalelor instrumente de politică monetară pentru menţinerea stabilităţii preţurilor, asigurarea stabilităţii sectorului bancar şi injectarea lichidităţilor suficiente în sectorul bancar şi mediul de afaceri care să ajute la revenirea şi recuperarea economică”, susţine Octavian Armaşu.

Lovitura pentru economie vine din regiune

Dumitru Pîntea, economist la Expert-Grup, este de părere că economia ţării va avea de suferit nu doar din cauza factorilor interni, dar şi urmare a perturbării activităţii economice la nivel regional şi mondial. Şocul extern se va resimţi pe dimensiunea exporturilor, prin reducerea cererii din partea principalilor parteneri comerciali – România, Germania, Italia, Turcia şi Rusia. Alte două canale de transmisie vor fi remiterile, care ar putea scădea odată cu reîntoarcerea emigranţilor din mai multe ţări europene, şi investiţiile străine directe, prioritatea cărora va fi revizuită în corespundere cu noile realităţi economice. Economistul mai adaugă că economia naţională va fi afectată în cel puţin două runde, în perioada crizei COVID-19 şi după finalizarea acesteia. De aceea, intervenţia imediată a autorităţilor este foarte importantă pentru a limita impactul şi nivelul de intervenţie în cea de-a doua rundă.

De asemenea, expertul economic Viorel Gârbu a declarat pentru infodebit.md că sectoarele economice care, de departe, pot fi cele mai afectate de restricţiile economice impuse în contextul crizei epidemio­logice, este sectorul agricol şi cel al construcţiilor. Pe durata anilor 2015–2017, contribuţia sectorului agricol la formarea valorii adăugate pe durata trimestrelor II şi III ale anului a crescut, în medie, de 2 ori şi, respectiv, de peste 4 ori faţă de situaţia din trimestrul I al anului, iar pentru sectorul construcţiilor, creşterea contribuţiei la formarea valorii adău­gate a fost în trimestrele II şi III ale anului de 1,7 şi, respectiv, de 1,3 ori mai mare faţă de datele trimestrului I al anului.

Probabilitatea apariţiei unor probleme importante de ordin social, în eventualitatea unor evoluţii nefaste în sectoarele vizate, este destul de mare. Deşi ponderea în PIB la nivel naţional a sectoarelor menţionate nu este una copleşitoare, totuşi ponderea populaţiei ocupate în sectorul agricol şi al construcţiilor este importantă, fiind de ordinul a 28%. Regiunile rurale sunt cele mai afectate din această perspectivă, deoarece aproximativ fie­care a doua persoană (44% din total) este ocupată în sectorul agricol sau cel al construcţiilor.

Victor Ursu

capital.market.md

protest piata centrala pman 20 mai 1920x1020 c defaultComercianții de la Piața Centrală au organizat un nou protest prin care solicită deschiderea piețelor, în ciuda deciziei luate de autorități, prin care se interzice activitatea piețelor până la 31 mai. De această dată, comercianții s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale și au scandat mai multe slogane, printre care „copiii vor mâncare”, scrie zdg.md.

„Am venit să rugăm, să ne închinăm. Noi știm situația la toți colegii din Piața Centrală. Ei spun că ne-au dat ajutoare. Cu 2 750 de lei, două luni, de trăit este imposibil”, a menționat una dintre participantele la protest.

Citiți articolul complet>>>>

20004119 big1589963924Condițiile de eligibilitate în cadrul Programului ”Prima casă” vor fi simplificate prin reducerea cotei de participație proprie și extinderea categoriilor de beneficiari. Un proiecte de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de către Comisia parlamentară economie, buget și finanțe, comunică MOLDPRES.

Proiectul presupune micșorarea cotei participației proprii inițiale în Program de la 10% la 5% din prețul de procurare a locuinței. Totodată, proiectul de lege prevede majorarea vârstei solicitanților care pot accesa Programul - de la 45 la 50 ani.

Devin eligibile și persoanele fizice care dețineau în proprietate un imobil, dar al cărui spațiu locuibil depășea 9 m2 per persoană.

De asemenea, proiectul de lege prevede includerea în categoriile beneficiarilor de compensații și a persoanelor care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului – martie 2018.

moldpres.md

Pagina 1 din 347
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика