15856021Cea mai mare pensie pe care o primește un cetățean al Republicii Moldova este în valoare de peste 224 de mii de lei, în timp ce peste 350 de persoane se bucură de pensii ce depășesc suma de 20 de mii de lei pe lună.

Potrivit unui document eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale la solicitarea deputatului Iurie Reniță, cea mai mare pensie lunară din Republica Moldova este de 224197,15 lei și aparține unui asigurat care a activat în domeniul financiar-bancar.

De asemenea, 297 de persoane primesc pensii cuprinse între 20 și 30 de mii de lei, iar dintre aceștia, aproape 80% sunt foști judecători sau procurori.

Alți 11 foști judecători se bucură de pensie ce depășește 30 de mii de lei.

94fb0363c13a5f185af4a8c0b9b19963

cotidianul.md

gos activyValoarea de bilanț a patrimoniului public al Republicii Moldova, conform situației de la 1 ianuarie 2019, constituie 90,82 miliarde de lei, arată date ale Agenției Proprietății Publice (APP).

Balanța anuală a patrimoniului public s-a majorat în comparaţie cu perioada respectivă a anului precedent cu 9,04 miliarde lei, ritmul creșterii fiind de 11,06%, inclusiv valoarea patrimoniului public al unităţilor administrativ-teritoriale s-a majorat cu 3,42 miliarde lei (în creştere cu 9,2%), iar al autorităților publice centrale s-a majorat cu 5,62 miliarde lei, ritmul creșterii fiind de 12,61%, scrie mold-street.

Potrivit datelor APP, patrimoniul public gestionat de autoritățile publice centrale (APC) are o valoare de bilanț de circa 50,24 miliarde lei, iar cel gestionat de unitățile administrativ-teritoriale - 40,58 miliarde lei. Cele mai multe active se aflau în gestiunea Agenţiei Proprietăţii Publice - în valoare de circa 14 miliarde lei, Ministerul Apărării - 12 miliarde lei, primăria muncipiului Chişinău - 7,2 miliarde lei, în timp ce Centrul Serviciului Civil al Republicii Moldova mai puţin de 140.000 de lei.
Totodată Agenţia Proprietăţii Publice mai anunţă că în prima jumătate a acestui an din privatizare şi alte activităţi în bugetul de stat au fost achitate mijloace financiare în sumă de 191,57 milioane lei. Astfel a fost privatizat pachetul de acțiuni al statului (90,9%) din SA „Tutun-CTC”, pentru care Le Bridge Corporation Limited SRL a achitat 167,76 milioane lei. În perioada februarie - aprilie 2019, Agenția Proprietății Publice a asigurat procedurile aferente deetatizării acțiunilor nou-emise de banca de importanță sistemică Moldindconbank.

Totodată APP a avizat studiile de fezabilitate pentru 5 proiecte de parteneriat public-privat şi a monitorizat contractele de parteneriat public-privat și concesiuni în derulare, înregistrate în Registrul patrimoniului public.

noi.md

e850fbdc9c6ea4e7dd242f799fc31124Timp de un an, exporturile în Republica Moldova s-au plafonat la nivelul de 2.750 milioane USD, înregistrându-se o creștere de 0% la exporturi. Opinia aparține expertului economic IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, care a precizat că după criza din 2014, creșterea exporturilor de 1 miliard USD a fost asigurată de 5 ramuri de bază, care au avut o contribuție de circa 65%.

Într-o postare pe blogul său, economistul a venit cu două recomandări în adresa autorităților, pentru a debloca exporturile. O deosebită atenție a atras exporturilor de Grăuncioase și industriei automotive din Zonele Economice Libere (ZEL), care au asigurat 40% din creștere.

„În opinia mea, cel mai mare potențial de creștere a exporturilor moldovenești o are producția de cereale și oleaginoase, însă obstacolul de bază este capacitatea redusă de export. Problema numărul unu a fermierilor nu este producția agricolă, dar dificultățile enorme la exportul lor. Logistica actuală și monopolizarea exporturilor a creat blocaje pe piață”, a scris expertul în economie, Veaceslav Ioniță.

Potrivit acestuia, este necesară consolidarea Zonelor Economice Libere în atragerea investițiilor străine în industrie.

„În opt ani, investițiile în industrie prin Zonele Libere a fost de 280 milioane USD. Astfel, s-au creat peste 18 mii locuri de muncă. Or, în prezent ZEL-urile asigură 21% din totalul exporturilor moldovenești”, a menționat expertul.

Veaceslav Ioniță are în vedere că ZEL-urile trebuie să devină un centru de inovare și dezvoltare industrială, iar pentru aceasta este necesar de crescut capacitatea lor de atragere a investițiilor. Totodată, Guvernul ar trebui să consolideze potențialul administrației ZEL-urilor.

19005073 big1561986109Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilita, a scris despre acest lucru pe pagina sa de pe rețeaua de socializare, menționând că banii furați ca urmare a fraudei bancare ar trebui să fie returnați de cei care au efectuat și au făcut profit din acest jaf.
"Am susținut acest lucru, fiind în opoziție și deținem aceeași poziție acum, subliniind importanța unei procuraturi independente, care investighează frauda și va pedepsi beneficiarii de furt", a spus ministrul Finanțelor. Potrivit acesteia, în prezent, pe lângă banii furați, Băncii Naționale i se plătește o rată a dobânzii de 1,4% până în 2026 și 5,3% până în 2041 din bugetul de stat.
„Dar primul pas pe care îl putem face pentru a atenua povara pusă pe umerii cetățenilor este să încercăm să anulăm dobânda plătită din buzunarul contribuabililor. În 2020, acestea vor însuma 613 milioane de lei. Vom analiza și identifica alte soluții pentru a asigura stabilitatea contului BNM. Dar, în primul rând, Banca Națională ar trebui să prezinte propuneri pentru rezolvarea acestei probleme. Aceasta este voința cetățenilor, iar faptul că povara furtului cade pe umeri lor este o nedreptate. Ministerul Finanțelor intenționează să lupte pentru protecția intereselor cetățenilor ”, a declarat Natalia Gavrilita.

19006295 big1565679341Trei mii de persoane și-au procurat o locuință prin intermediul programului „Prima casă”, de la lansarea acestuia și până în prezent. Totodată, suma totală a creditelor acordate de către bănci în acest sens este de circa 1,5 mlrd de lei, informează MOLDPRES.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, din cei 3000 de beneficiari, 2129 sunt familii tinere, iar 871 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31 ani.

Totodată, suprafața medie a locuințelor procurate este de 60 metri pătrați, iar valoarea medie a acestora este de 588,25 mii lei.

Marea majoritate a locuințelor procurate prin intermediul Programului sunt localizate în orașe, numărul persoanelor care au ales să-și cumpere o casă în sate fiind de doar 193.

Programul guvernamental „Prima Casă” a fost lansat în luna martie 2018. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că programul va continua atât timp, cât acesta este în beneficiul cetățenilor și este efectuat într-un cadru de prudență fiscală.

1067394 5d50d37cba0a4Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) anunță că astăzi, 12 august, mai multe restaurante, cafenele și alte localuri de agrement planifică să-și sisteze activitatea cu începere de la ora 10.00, pentru 30 de minute, în semn de protest. Solicitată de IPN, președinta MĂR, Aneta Zasavițchi, a spus că „este un manifest contra măsurilor de austeritate fiscală anunțate de către Ministerul Finanțelor și anume majorarea, de la 10% la 20%, a cotei TVA, pentru sectorul hoteluri-restaurante-cafenele (HoReCa)”.

Aneta Zasavițchi a amintit că măsurile au fost deja aprobate de către Guvern și au fost transmise Parlamentului spre examinare și aprobare. „Cu toate că au fost consultări publice, nu există analiza de implementare a acestor măsuri: e bine, e rău. Nu s-a ținut cont de nicio cifră reală și, respectiv, noi vrem să atragem atenția Parlamentului să nu se grăbească votând această măsură”, a spus Aneta Zasavițchi.

Președinta MĂR a mai menționat că reprezentanții HoReCa se așteaptă ca prin acțiunea de protest să trezească în aleșii poporului sentimentul umanității și responsabilității sociale și economice pe care îl duc față de oameni. Totodată, reprezentanții HoReCa speră că astfel deputații se vor gândi bine înainte de a vota. „Noi suntem siguri că există și alte soluții”, spune președinta MĂR.

Guvernul a decis în ședința de vineri, 9 august, revenirea de la 10% la 20 % a cotei TVA. Anterior, ministra finanțelor Natalia Gavrilița a afirmat că scutirile fiscale pentru industria HoReCa și acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de încurajare a consumului care, din punct de vedere economic, nu este corectă. „Reducerea TVA la HoReCa a fost una proastă pentru că nu sunt de acord cu paradigma reducerilor fiscale pentru consum. Scutirile de taxe trebuie acordate acolo unde noi vrem să încurajăm sectorul productiv, exportul și aceste scutiri trebuie legate cu viziunea de dezvoltare a țării și a persoanei”, a spus Ministrul Finanțelor.

ipn.md

badee21c54665e5ac285c7c470f3edd3Termenul de obținere a documentelor de expertiză judiciar-genetică, efectuată de Centrul de Medicină Legală, ar putea fi redus după ce au fost aprobate tarifele pentru astfel de servicii, transmite IPN.

Într-o notă informativă emisă de Guvern se arată că, în lipsa tarifului, solicitanții sunt în imposibilitatea de a dispune o asemenea expertiză în Republica Moldova, astfel fiind afectat procesul de aflare a adevărului într-un proces judiciar sau extrajudiciar.

Potrivit documentului, expertiza genetică în infracțiunile sexuale va costa 18590 lei, iar expertiza filiației (paternitate, maternitate ) va costa 5577 lei.

„Prezenta hotărâre urmează să intre în vigoare la data publicării, în vederea excluderii blocajului existent, referitor la imposibilitatea ordonării de către organele de urmărire penală și instanțele judecătorești a efectuării expertizei genetice”, se arată în nota informativă.

Laboratorul în care pot fi efectuate investigații molecular-genetice - pentru stabilirea paternității, identificarea suspecților în baza probelor ADN, identificarea victimelor crimelor sau a catastrofelor – a fost deschis la Centrul de Medicină Legală în luna iunie 2018.

ipn.md

f8763f1d986bf82eab935590b881771f1Moldova are posibilitatea de a primi gaz natural rusesc din conducta „Turkish stream” prin Turcia, Bulgaria și Romînia. Potrivit presei ruseşti, despre aceasta a declarat Igor Iușkov, un expert de seamă al Fondului Național pentru Securitatea Energiei, care a declarat pentru Serviciul Național de Știri care sînt modalităţile de a realiza acest lucru din punct de vedere tehnic.
„De la 1 ianuarie 2020, pentru însăşi Turcia va funcţiona primul fir al conductei „Turkish stream”. Pentru cel de-al doilea fir a fost finalizată secțiunea marină. Și există un segment din Turcia pînă în Bulgaria. În continuare, s-a presupus că din Bulgaria va ajunge în Serbia, Ungaria și Austria. Există însă o conductă din Bulgaria către România și Moldova, deci aceasta poate fi lansată pur și simplu în direcția opusă.
Dacă nu există nici un tranzit prin Ucraina, aceasta se va goli. Ea poate fi lansată în sens invers, adică prin revers, din Turcia în Bulgaria, din Bulgaria - în România și în Moldova. Posibilitatea tehnică există. Părţile se pot înţelege”, a spus el. Potrivit analistului, modificarea schemei de tranzit nu va afecta prețul gazelor naturale pentru Moldova. „Nu va fi o creștere specială. Moldova cumpără gaz la frontiera sa, iar modul în care este livrat acolo, consumatorului nu îi pasă.
Prețul pentru ei nu se va schimba. Ei sînt îngrijorați de situație, deoarece Naftogaz torpilează deschis semnarea unui nou acord. Și de la 1 ianuarie, Moldova poate rămînea fără gaz, pentru că acum acesta vine prin tranzit din Ucraina. Apoi trece prin Moldova, România, Bulgaria și ajunge în partea europeană a Turciei”, a adăugat expertul.


noi.md

f84b9b3073La situația din 1 iulie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse 123 518 entități, potrivit datelor statistice ale Agenției Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe unități le reprezintă societățile cu răspundere limitată – 86 979 și întreprinderile individuale — 28 496.

De asemenea, sunt înregistrate 1436 cooperative de consum, 1425 de unități ce au alte forme de asociații și 1156 de societăți pe acțiuni de tip închis, 719 întreprinderi municipale.

În profil administrativ-teritorial, cele mai multe unități de drept sunt înregistrate în Chișinău – 69 414, iar cele mai puține în Basarabeasca – 467.

În Bălți sunt 5221 entități, în Ialoveni – 3198, în Cahul – 2689, în Orhei – 2667. Totodată, în UTAG sunt înregistrate 4347 de unități.

Datele mai arată că după genurile de activitate declarate, cele mai multe unități practică comerțul cu amănuntul și repararea obiectelor de uz casnic și personale – 165 621, precum și comerțul cu ridicata și intermedieri – 127948, iar cele mai puține sunt înregistrate în activitățile industriale – 761.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Agenția Servicii Publice

a9ec7463d93e0fb1f6118938f29bc509Cabinetul de miniștri a aprobat, la 9 august, un proiect de modificare a mai multor acte legislative, proiect  ce prevede măsuri de consolidare a veniturilor Bugetului Public Național prin impuneri fiscale noi. Modificările fiscale au fost convenite cu Fondul Monetar Internațional cu care s-a ajuns la un Acord care a dus la deblocarea finanțării de către Uniunea Europeană, informează MOLDPRES.

”În anul 2018, au fost adoptate o serie de modificări în politica bugetar-fiscală care au avut efecte semnificative asupra indicatorilor bugetari. Implementarea concomitentă a reformei fiscale, prin care au fost micșorate cotele de impozitare și introduse scutiri adiționale, și a unui nou sistem de salarizare, care a crescut semnificativ cheltuielile de personal, a creat riscuri adiționale pentru stabilitatea bugetară”, constată Ministerul Finanțelor.

Potrivit estimărilor acestuia, în condițiile în care pentru anul 2020 nu sunt planificate venituri adiționale din surse externe, iar „costurile pentru cheltuieli de personal vor fi mai mari decât inițial prognozate, se impune necesitatea adoptării unor măsuri de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare”.

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat în ședință de guvern că FMI a înaintat condiții mai dure, dar s-a reușit ca pe unele poziții să se ajungă la consens, iar în ultimele săptămâni au fost renegociate condițiile privind tichetele de masă și taxa pentru poluarea aerului.

Proiectul prevede, în particular, eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 000 de lei anual. Așadar, persoana care are venituri mai mari de 30  mii de lei lunar va achita un impozit suplimentar de 240 de lei. În anul 2018 au avut venituri mai mari de 360 de mii de lei 4891 persoane. De asemenea, ministerul propune aplicarea impozitării generale la creșterea de capital, 100% pentru persoane juridice, 50% pentru persoane fizice, revenindu-se astfel la cota ce exista până în 2018.

Autorii proiectului propun revenirea la cota standard TVA de 20 la sută pentru sectorul HORECA, față de 10 la sută cât se aplică în prezent. Potrivit Ministerului Finanțelor, în primele 5 luni ale anului 2019 comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la 782 agenți economici din sectorul HORECA  (hotele, restaurante, cafenele) analizați a scăzut cu 22 milioane de lei, deși volumul de vânzări a crescut cu 30 la sută.

De asemenea, se preconizează eliminarea scutirii pentru venitul estimat prin metode indirecte. În prezent, în cazul în care venitul estimat prin metode și surse indirecte depășește suma declarată cu mai puțin de 500 mii lei, acesta este scutit de obligații fiscale, menționează Ministerul Finanțelor. Unele persoane își ascund veniturile prin contracte fictive de împrumut. Totodată, proiectul prevede majorarea taxelor pentru poluarea mediului cu 20 la sută, anularea amnistiei fiscale, achitarea contribuției de asigurări sociale din suma oferită de angajatori în calitate de tichete de masă.

Vor fi impozitate tranzacțiile prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale care nu au caracter comercial de până la 200 euro, față de 300 euro în prezent. În Ucraina pragul este de 100  de euro, iar în țările UE - 22 de euro.

Impactul estimat al acestor măsuri asupra bugetului pentru 2020 va constitui 669 milioane de lei.

Sindicatele, patronatele, asociații ale oamenilor de afaceri și experți s-au pronunțat împotriva acestor modificări fiscale. Fostul ministru al Finanțelor, actualul consilier al șefului statului, Ion Chicu, a scris pe o rețea de socializare că ultimul Acord cu FMI „va avea consecințe grave asupra dezvoltării de mai departe a economiei noastre”. Condițiile impuse de FMI nu sunt adecvate și relevante situației, mai apreciază fostul ministru.

Pagina 1 din 301
ODIMM logo
280 70
 240x80