Compania națională de gaze a României, Romgaz, urmează să-și deschidă firmă de vânzare de gaze în Republica Moldova, în condițiile în care pregătește și intrarea pe piața de furnizare către clienții casnici din România în acest an.

“Aprobarea înființării și înregistrării la Registrul de stat al persoanelor juridice din Republica Moldova a societății comerciale cu răspundere limitată cu denumirea „Romgaz Furnizare M S.R.L.”, cu sediul în municipiul Chișinău, strada Mihai Eminescu nr. 70, Republica Moldova, având ca obiect de activitate principal comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte”.

Prevederea apare în convocatorul Adunării Generale a Acționarilor Romgaz care va avea loc la data de 29 aprilie. Tot atunci, se va supune votului acționarilor și aprobarea statutului firmei „Romgaz Furnizare M S.R.L.”, scrie economica.net.

Dulcinella România, reţea românească de cofetării şi patiserii cu rădăcini basarabene, vizează o dezvoltare cu 80% a numărului de locaţii, de la 20 la 100, până la sfârşitul anului 2026, conform unui comunicat de presă.

Dintre acestea, 80% vor fi create prin francizare sau operare, două tipuri de parteneriate care vor defini strategia Dulcinella Group în următorii ani. Până la finalul lui 2025, 60% din cifra de afaceri a reţelei o vor reprezenta venituri din locaţii francizate sau în operare.

Operarea şi francizarea reprezintă paşi în vederea atingerii obiectivului pe termen lung, în următorii 5-7 ani, acela de a ajunge la o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro anual.

“Conform strategiei pe care am pus temelia business-ului acum 2 ani de zile, a venit acel moment din planul nostru de dezvoltare în care noi trebuie să ajungem să nu mai operăm nicio locaţie, fiindcă suntem producători şi focusul nostru e să producem mai mult şi mai bine. În plus, cunosc foarte mulţi corporatişti talentaţi, care au fost sau sunt, de exemplu, în top management, care au aptitudini de lider, de a construi şi conduce o echipă, ştiu ce înseamnă o strategie, ştiu cum să aducă un business la succes, însă nu au bani proprii să investească. Sau poate au banii necesari pentru o investiţie, dar nu sunt dispuşi să rişte construind un business de la zero”, a declarat Sergiu Diaconu, CEO Dulcinella Group, în comunicat.

Un avantaj al celor două tipuri de parteneriat îl reprezintă preluarea unui business deja matur şi sustenabil, cu o piaţă proprie stabilă şi un coeficient de loialitate ridicat, în sensul că 90% dintre cumpărători revin în fiecare lună să achiziţioneze produse. Un al doilea avantaj este acela că 90% dintre produsele Dulcinella sunt reţete proprii, care nu se găsesc la alţi producători.

Antreprenorii care aleg una dintre cele două forme de parteneriat au obligaţia de a cumpăra produse exclusiv de la Dulcinella.

Operarea unei locaţii se face în baza unei garanţii de 15.000 de euro şi a unui contract de operare prin care antreprenorul va primi un procent din vânzările produselor. Plăţile făcute în magazin de către clienţi intră în contul Dulcinella, iar din procentul stabilit, Grupul va reţine chiria spaţiului. Restul sumei va fi virată în contul operatorului, din care acesta îşi va plăti angajaţii, iar restul îi rămâne antreprenorului.

De asemenea, operatorul trebuie să se înscrie sub marja de pierderi de marfă de 1,2% pe care o înregistrează Dulcinella la momentul actual.

A doua formă de parteneriat este francizarea, care presupune o taxă de 10.000 de euro şi o investiţie între 80.000 şi 120.000 de euro în amenajarea spaţiului dacă locaţia este stradală, sau până la 50.000 de euro dacă este vorba de amenajarea unei insule într-un mall sau complex comercial. În plus, antreprenorii vor plăti o redevenţă lunară de 5% şi o taxă de marketing de 1.500 lei/lună, care va alinia locaţia francizată cu restul cofetăriilor – patiseriilor din grup.

Dulcinella exportă deja produse către ţări precum Marea Britanie, Bulgaria şi Spania, şi intenţionează să ducă şi franciza în aceste zone din diaspora, dar şi în alte ţări precum Franţa, Italia, Portugalia, Irlanda.

Dulcinella este un brand de cofetărie şi patiserie cu rădăcini în bucătăria basarabeană care a fost creat în R.Moldova în 2005, a venit în România în 2021, iar din 2023 face parte din portofoliul fondului de investiţii Cornelius H Group LTD din Londra.

Ion Filimon este condamnat în Republica Moldova la închisoare. Este dat în urmărire internațională. El poate fi ușor găsit în România, aici unde se află pe lista Biroului Electoral Județean (BEJ) din Vaslui, ca reprezentant al SOS, partidul Dianei Șoșoacă.

Ion Filimon apare a fi membru al Biroului Electoral Județean din Vaslui, din partea partidului Dianei Șoșoacă, SOS. Înainte de a fi membru BEJ Vaslui, el a făcut parte și din conducerea AUR Vaslui. Când a fost înlăturat de la conducerea partidului, și concubina sa și-a dat demisia din partid, scrie dcnews.ro.

În prezent, Raisa Enachi, partenera lui Filimon, este chiar deputat al României, din partea SOS, iar Filimon este membru în BEJ Vaslui la alegerile prezidențiale.

Datele din Republica Moldova arată că Ion Filimon a fost judecat și condamnat, fiind acuzat de escrocherie. Totul a pornit de la o mașină de 14.000 de euro pe care ar fi luat-o Ion Filimon și pe care trebuia să o achite în doi ani, după care urma să-i fie transmis dreptul de proprietate al automobililui. Dar el este acuzat că a contrafăcut semnătura mandatarului, dar și ștampila unui notar, cu scopul final de a scoate mașina, fără acordul proprietarului, din evidența acestuia și să-l înstrăineze contra sumei de 6.000 de euro, pe care și-ar fi însușit-o. În timpul procesului, în care, în final, a fost condamnat, el a plecat din țară, fiind dat în urmărire.

”Filimon Ion se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de codul penal și se aplică o pedeapsă de 8 (opt) ani închisoare, cu ispășirea în penitenciar de tip închis” arată sentința din Republica Moldova.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că, din punct de vedere energetic, prioritatea zero pentru România şi Republica Moldova o reprezintă interconexiunile Suceava–Bălţi şi Smârdan–Gutinaş–Străşeni, aceste proiecte fiind importante pentru ca Republica Moldova să poată conta pe România în momente critice.

”Ieri, la Palatul Parlamentului, alături de reprezentanţii autorităţilor de la Chişinău şi ai celor de la Bucureşti şi de Crin Antonescu, candidatul coaliţiei la preşedinţia României, am discutat despre importanţa fondurilor europene în dezvoltarea de proiecte care pot schimba fundamental în bine viaţa fraţilor noştri de peste Prut. România ştie cât de complicat este acest drum al integrării europene pentru Republica Moldova şi tocmai de aceea am reafirmat că suntem, cu toată convingerea, alături de ei. Avem expertiză, avem oameni care au trecut prin toate etapele atragerii de fonduri europene şi care pot fi alături de colegii din Moldova, pas cu pas. Nu e vorba doar despre bani, ci despre cum construim instituţii mai solide, comunităţi mai prospere, o administraţie mai eficientă”, a scris ministrul Energiei într-o postare pe Facebook, scrie news.ro.

Burduja afirmă că din punct de vedere energetic, prioritatea zero pentru România şi Republica Moldova o reprezintă interconexiunile Suceava–Bălţi şi Smârdan–Gutinaş–Străşeni.

”Aceste proiecte sunt importante pentru ca Republica Moldova să poată conta pe România în momente critice şi să se apropie cu paşi concreţi de piaţa energetică europeană”, explică ministrul. Sebastian Burduja mai spune că ”România a contribuit decisiv în ultimele luni la asigurarea stabilităţii şi securităţii sistemului energetic din Republica Moldova”.

”Lumina s-a aprins la Chişinău şi datorită României, iar fraţii din Moldova vor putea conta în continuare pe noi. Podul de flori de la începutul anilor ’90 este astăzi dublat de un pod energetic, care ne ţine mai aproape, uniţi de obiective comune, pragmatice, dar şi de idealuri de peste veac”, arată Burduja.

Ministrul menţionează că a reamintit, şi cu ocazia evenimentului de ieri, eforturile pe care le facem pentru a corecta o nedreptate cruntă pentru Estul Europei.

”Deşi se vorbeşte despre o piaţă unică de energie în Uniunea Europeană, realitatea este cu totul alta. România, Grecia, Bulgaria — şi implicit Republica Moldova — plătesc în continuare pe piaţa spot preţuri de trei-patru ori mai mari decât în Vest, în cele mai multe zile. De ce? Pentru că nu există interconexiuni suficiente. Dacă am avea cu adevărat o piaţă integrată, am plăti toţi preţuri rezonabile şi comparabile. Şi acolo trebuie să ajungem cât mai repede. Semnalele venite din partea Comisiei Europene ne dau speranţa că la Bruxelles aceste probleme au fost, în sfârşit, înţelese pe deplin. Vom continua să construim împreună cu fraţii noştri. Suntem parte din aceeaşi familie, despărţiţi de Prut şi de o istorie care nu ne-a întrebat. Ne leagă sângele, limba şi valorile — lucruri mai puternice decât orice gard cu sârmă ghimpată sau regim”, mai spune Burduja.

Grupul medical MedLife intră pe piaţa din Republica Moldova prin achiziţia pachetului majoritar la All Clinic, companie care reuneşte trei clinici private, multidisciplinare, în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din Moldova.

Achiziţia din Republica Moldova Este a doua mutare a Grupului MedLife peste graniţă, după preluarea, în 2019, a pachetului majoritar al Grupulului Rózsakert Medical Center din Ungaria.

All Clinic a fost fondat în 1999 şi integrează 20 de specialităţi medicale, printre care medicină de familie, ORL, pediatrie, gastroenterologie, cardiologie, neurologie şi ginecologie.

„Suntem onoraţi să facem acest pas şi să ne alăturăm celei mai mari reţele de servicii medicale private din România. Achiziţia anunţată astăzi nu este o simplă tranzacţie, ci este şi încorporarea unui partener strategic bine capitalizat, cu o abordare sănătoasă şi sustenabilă în care noi credem foarte mult. Vom merge mai departe urmând aceeaşi direcţie, obiectivul strategic fiind extinderea şi creşterea accelerată pe piaţa din Republica Moldova”, a declarat Aurica Roman, co-fondator All Clinic.

Potrivit reprezentanţilor companiei, All Clinic a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 800.000 euro şi o marjă EBITDA de două cifre.

„Vom folosi această mişcare strategică pentru a cunoaşte o nouă piaţă şi pentru a studia posibilităţile de scalare a business-ului. Credem cu tărie faptul că Republica Moldova are potenţial, în special piaţa din Chişinău care are un potenţial deosebit fiind, practic, al doilea oraş vorbitor de limbă română după Bucureşti. O dezvoltare în Republica Moldova este şi un prim test privind capacitatea noastră de a replica către Est know-how-ul nostru cu bandă largă pe una sau mai multe linii de business precum clinici, laboratoare, spitale sau stomatologie”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO al Grupului MedLife.

MedLife deţine cea mai puternică reţea de diagnostic şi tratament din România având la activ peste 6,5 milioane de pacienţi şi peste 90 de companii integrate la nivel de grup.

Compania are o capitalizare de 3,1 mld. lei, iar cei mai mari acţionari sunt Mihail Marcu (14,38%), Mihaela Gabriela Cristescu (14,04%), Fondul de Pensii Administrat Privat NN (13,24%) şi Nicolae Marcu (10,28%).

MedLife a anunţat venituri operaţionale de 1,98 miliarde de lei în primele nouă luni din 2024, în creştere de la 1,64 mld. lei din aceeaşi perioadă a anului precedent, deci mai mari cu 21%. În paralel, profitul net s-a majorat de peste cinci ori, la 20,8 mil. lei, de la 3,8 mil. lei în primele nouă luni din 2023. 

Ce relație are Ilie Năstase cu Trump, o spune chiar Ion Țiriac. Miliardarul (85 ani) a aruncat bomba într-o discuție cu reputatul jurnalist Ovidiu Ioanițoaia: ”Donald Trump nu doar că l-a cunoscut bine pe Năstase, dar a și petrecut o noapte întreagă la nunta lui din 1984. A stat de la 9 seara până la 6 dimineața”, a spus Țiriac, cu stilul său direct, cunoscut fiind că nu îi place să ”îndulcească” realitatea.

Pe atunci un magnat imobiliar în plină ascensiune, Trump nu era încă pe traseul politic, dar deja avea un ochi bine format pentru a se infiltra în ”high life”-ul sportului și divertismentului. Pe terenul de tenis, Năstase și-a câștigat respectul și admirația multor oameni importanți ai lumii, iar Donald Trump a fost unul dintre aceștia. În anii ’80, pe când Năstase era deja o legendă a sportului, Trump îl urmărea de aproape la meciuri, în special cele de la US Open. ”Îi place foarte mult tenisul. Venea la meciurile noastre, nu lipsea într-o perioadă deloc. Apoi m-am împrietenit cu el, m-a tot invitat acasă la el, în Florida, unde avea mai multe terenuri de tenis”, a povestit Năstase într-un interviu. ”Știe jocul, are un backhand curat”, a spus Năstase despre Trump (78 ani), amândoi născuți în același an, la o diferență de o lună, scrie money.ro.

Năstase și Trump, de aceeași vârstă. Și Țiriac a primit un cadou de la președintele SUA

Legătura lui Năstase cu Trump nu este singulară. Țiriac a menționat că și el a avut interacțiuni recente cu fostul președinte american, inclusiv printr-o partidă de vânătoare cu unul dintre fiii acestuia. În stilul său caracteristic, Țiriac a povestit că Trump i-a trimis chiar și o șapcă semnată înainte de alegeri, un semn clar că relațiile dintre ei s-au păstrat în timp.

În octombrie 2024, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a inițiat consultarea publică a proiectului de modificare a Legii nr. 179/2016 privind întreprinderile mici și mijlocii (IMM), propunând alinierea definiției IMM-urilor naționale la prevederile Uniunii Europene, conform Recomandării 2003/361/EC.

Această schimbare ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri, influențând accesul la finanțări, facilități fiscale și alte programe de sprijin pentru antreprenori. Dar ce presupune concret această modificare și cum te poate afecta?, - scrie AIM.md

Pentru a înțelege consecințele acestei modificări, este esențial să clarificăm rolul definiției IMM.

Aceasta are scopul de a identifica companiile care, din cauza dimensiunii lor, se confruntă cu provocări specifice și pot beneficia de măsuri preferențiale din partea statului. La nivel european, ajutorul acordat IMM-urilor este considerat compatibil cu normele concurențiale, atâta timp cât nu creează distorsiuni în piață.

Deși UE promovează o definiție comună pentru IMM-uri, aceasta rămâne o Recomandare, nu o obligație. Unele state au adaptat criteriile, în special plafonul cifrei de afaceri, în funcție de particularitățile economiei lor.

În țările cu puține companii mari, IMM-urile sunt esențiale pentru menținerea concurenței, iar în sectoarele cu productivitate scăzută, unele companii depășesc pragurile stabilite pentru IMM-uri doar din cauza numărului de angajați, deși au venituri modeste.

Prin urmare, ajustarea definiției IMM în Republica Moldova trebuie să fie un proces echilibrat, care să reflecte realitățile economice locale și să asigure sprijinul necesar antreprenorilor.

Ce înseamnă actuala definiție a IMM-urilor în Moldova?

În prezent, o întreprindere este clasificată ca IMM în funcție de trei criterii principale: numărul de angajați, cifra de afaceri anuală, totalul activelor.

Conform legislației actuale, o întreprindere este:

• Microîntreprindere – până la 9 angajați și o cifră de afaceri sub 18 milioane MDL sau dețin active totale de până la 18 milioane de lei;

• Întreprindere mică – între 10 și 49 angajați, cu o cifră de afaceri sub 50 milioane MDL sau dețin active totale de până la 50 de milioane de lei;

• Întreprindere mijlocie – între 50 și 249 angajați, cu o cifră de afaceri sub 250 milioane MDL sau dețin active totale de până la 100 de milioane de lei.

Această clasificare determină accesul la diverse programe de sprijin și obligațiile fiscale specifice fiecărei categorii.

Ce schimbări sunt propuse?

Guvernul propune ajustarea acestor criterii pentru a le alinia la standardele europene. Conform Recomandării 2003/361/EC, IMM-urile sunt definite astfel:

• Microîntreprindere – sub 10 angajați și o cifră de afaceri anuală de maximum 2 milioane EUR.

• Întreprindere mică – sub 50 angajați și o cifră de afaceri de maximum 10 milioane EUR.

• Întreprindere mijlocie – sub 250 angajați și o cifră de afaceri de maximum 50 milioane EUR.

Dacă aceste criterii vor fi adoptate, unele întreprinderi din Moldova care erau considerate mici ar putea deveni mijlocii, iar unele mijlocii ar putea trece în categoria marilor întreprinderi.

Ce prevede cel mai recent studiu privind definiția IMM?

În decembrie 2024, Asociația Obștească „Parteneriate pentru Noua Economie” (PNE) au prezentat rezultatele unui studiu amplu privind alinierea definiției întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din Republica Moldova la prevederile cadrului european în domeniu.

Studiul oferă o analiză detaliată a situației întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din Republica Moldova și propune ajustarea plafoanelor valorice care definesc acest sector. Autorii studiului concluzionează că, în contextul schimbărilor economice din ultimii ani, aceste plafoane trebuie majorate, dar într-un mod gradual, pentru a evita distorsiuni în concurență și competiția pentru sprijinul financiar de la stat.

Conform studiului, dacă plafonul pentru venitul din vânzări ar fi ridicat la 200 de milioane de lei, nicio companie nu și-ar pierde statutul de IMM în 2025. Totodată, aproximativ 200 de companii, anterior clasificate ca întreprinderi mari, ar deveni IMM. Alte 68 de companii ar rămâne în afara definiției IMM doar din cauza numărului mare de angajați.

De asemenea, în studiu sunt prezentate 5 scenarii de modificare a criteriului financiar din cadrul definiției IMM naționale are la bază datele din situațiile financiare prezentate de către entitățile economice pentru anul 2023.

Încă un moment important este că în Recomandarea UE se prevede criteriul privind structura de proprietate, care urmărește să asigure că obiectivul definiției IMM de a identifica companiile care cu adevărat întâmpină dificultăți nu este denaturat de relațiile ce pot apărea între mai multe companii.

Astfel, atunci când se determină statutul de IMM companiile trebuie să includă date cu privire la alte întreprinderi cu care acestea au relații financiare, operaționale sau de guvernanță apropiate.

Deci, definiția IMM europeană prevede trei situații legate de structura de proprietate care determină în final statutul de IMM după aplicarea criteriul numărului de angajați și a celui financiar. Astfel sunt:

• întreprindere autonomă – atunci când o întreprindere este complet independentă sau are una sau mai multe participații (capital sau drepturile de vot) în alte întreprinderi, fiecare în parte reprezentând mai puțin de 25% din structura de proprietate (sau viceversa).

• întreprinderi partenere – atunci când o întreprindere deține participații la alte întreprinderi care ating cel puțin 25% dar nu depășesc 50% din structura de proprietate (sau viceversa).

• întreprinderi afiliate – atunci când o întreprindere deține majoritatea participațiilor în cadrul altor întreprinderi sau există alte relații care determină o influență dominantă.

• Cum te poate afecta această schimbare?

  Posibile avantaje:

   Acces la mai multe fonduri europene – o definire clară, conformă cu UE, poate facilita participarea la programe de finanțare internaționale.
   Creșterea competitivității – IMM-urile moldovenești vor fi recunoscute mai ușor pe piața europeană.
   Simplificarea criteriilor de clasificare – armonizarea cu UE poate aduce mai multă claritate în aplicarea legislației.

  Posibile riscuri:

   Unele IMM-uri ar putea pierde anumite facilități fiscale dacă sunt reclasificate într-o categorie superioară.
   Schimbări în cerințele de raportare – companiile care devin mijlocii sau mari ar putea fi obligate să respecte noi reguli contabile și de transparență.
   Impact asupra accesului la finanțare locală – băncile și fondurile de stat ar putea revizui criteriile de eligibilitate pentru credite și granturi.

Sezonul 2024/2025 se distinge printr-un record absolut la exportul de floarea-soarelui sub formă de materie primă și un antirecord la exportul produselor procesate, cum sunt uleiul și șrotul. În timp ce în anii precedenți Moldova a reușit să mențină un echilibru între exporturile de floarea-soarelui brută și produsele derivate, în acest sezon aproape toată recolta a părăsit țara fără a trece prin procesare internă, punctează expertul în agro-market, Iurie Rija. 

Cantitatea de floarea-soarelui exportată a crescut la 417.399 de tone, cu mult peste nivelurile anterioare. Comparativ, în sezonul 2023/2024 s-au exportat 327.049 de tone, iar în 2022/2023 doar 194.110 tone, scrie agroexpert.md.

În paralel, exporturile de ulei și șrot s-au prăbușit. În sezonul 2024/2025, doar 11.574 de tone de ulei și 10.778 de tone de șrot au fost exportate, ceea ce marchează minimul istoric. Spre comparație, în 2023/2024 Moldova a exportat 154.749 de tone de ulei și 130.518 tone de șrot, iar în 2022/2023 aceste valori au fost de 137.489 și 112.454 de tone, respectiv.

Un șofer pe un microbuz, care a acceptat să ducă două cutii de Diazepam la o moldoveancă plecată la muncă în Italia a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare, anunță Ziarul de Iași.

A încercat să explice că habar n-avea că Diazepamul este supus aceluiași regim juridic ca și drogurile, dar nu a fost crezut. Era și cetățean român, calitate în care trebuia să cunoască legile țării.

Medicamentul este menționat de legea 143/2000 în categoria drogurilor de risc. Cum Afteni nu primise medicamentele în România, ci în Republica Moldova, deci le introdusese în România, pe numele său a fost deschis un dosar penal pentru trafic internațional de droguri de risc.

În cursul audierilor, Afteni a recunoscut introducerea în țară a Diazepamului, spunând că nu știa că medicamentul are un regim special. Nu știa că deținerea comprimatelor era interzisă în Români și și-a cerut scuze că nu s-a documentat cu privire la regimul juridic al medicamentului, pentru a evita problemele juridice.

26 aprilie este data programată pentru începerea lucrărilor la primul pod rutier la nivel de autostradă peste Prut, denumit ????? ?? ????? ?? ?? ???????, ????????? (??) - ?????????? (??), potrivit secretarului de stat în Transporturi Irineș Ionel Scrioșteanu. Acesta a adăugat că acum 2 zile a fost aprobat Proiectul Tehnic pentru acest pod în Consiliul Tehnico - Economic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Primul pod nou peste Prut construit în ultimii 60 de ani

„În cadrul vizitei în Basarabia, am fost împreună cu Dionisie Ternovschi – președintele Consiliului Raional Ungheni, Nicolai Mîndra – secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Vasile Gaviuc – primarul localității Zagarancea, Raionul Ungheni, Costel Manoliu – primarul Comunei Golăiești, județul Iași, Radu Rogovei – șef direcție drumuri din MD, Marius Lucian Lupu – director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Iași Infrastructură” în locul unde vom construi ?????? ??? ??? ????? ???? ???? ????? ?? ??? de la ultimul pod construit”, a transmis sâmbătă Scrioșteanu, scrie economica.net

Acesta a menționat că a convocat toți factorii responsabili, inclusiv reprezentanți ai constructorului și a avut o nouă discuție organizatorică pregătitoare cu privire la momentul de start al șantierului, întrucât pentru buna desfășurare a acestui proiect este necesară o ordonare foarte bună a tuturor instituțiilor, de pe ambele maluri ale Prutului, implicate.

„Fiind ?????? ??? ??? ????? ???? ???? ????? ?? ??? de la ultimul pod construit, marcarea acestui moment istoric pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului se va face și prin organizarea unui eveniment simbolic chiar lângă șantierul acestuia, denumit ?????????? „????? ?? ?????”, despre care vom reveni cu detalii în perioada următoare”, a adăugat secretarul de stat.

Principalele caracteristici ale viitorului pod sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut (câte un pod pentru fiecare sens de circulație)
– 2 benzi pe sens + trotuare
– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
– 8 m lățime parte carosabilă
– 1 km lungime traseu
– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură
– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor

„Finalizarea lucrărilor va fi în toamna anului viitor, iar sursa de finanțare este asigurată din ??????? ???????? ??????????????, în valoare de peste 151,68 milioane lei, fără TVA, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei CEF”, a estimat Scrioșteanu.

Podul de Flori peste Prut de la Ungheni face parte din proiectul ????????̆??? ?????? ?? și va avea și punct de trecere a frontierei, care va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni și Autostrada Ungheni-Chisinau ambele cu orizont de finalizare 2030.

„Este primul, din seria celor 5 noi poduri peste Prut pe care am stabilit sa le construim, pentru care avem contractul de proiectare și execuție lucrări semnat din toamna anului trecut”, a mai spus oficialul de la Transporturi.