Miliardarul american Todd Boehly și-a asigurat sprijinul guvernului SUA și al unor investitori din Golf pentru oferta sa de a achiziționa operațiunile internaționale ale gigantului petrolier rus sancționat international Lukoil, în pofida acordului anterior al grupului de private equity Carlyle pentru cumpărarea activelor, scrie economedia.ro.  

Boehly lucrează la această ofertă de luni de zile alături de International Holding Company (IHC) a lui Sheikh Tahnoon bin Zayed al-Nahyan, consilierul pentru securitate națională al Emiratelor Arabe Unite, fiind așteptată să conducă consorțiul. Lor li se va adăuga Allied Investment Partners din EAU.  

Corporația Financiară pentru Dezvoltare Internațională a SUA (DFC) este de așteptat să preia o participație de 10-20% în noua companie și să controleze majoritatea consiliului de administrație împreună cu Boehly.  

Familia siriano-qatarienă de miliardari Al-Khayyat, care a colaborat cu Casa Albă și cu membrii familiei Trump la proiecte imobiliare și energetice, va prelua o participație mai mică, potrivit raportului.  

Grupul lui Boehly nu a finalizat încă un acord cu Lukoil.  

Ruşii au încheiat un acord pentru a-și vinde majoritatea activelor externe către Carlyle în ianuarie, la trei luni după ce compania rusă a fost inclusă sub sancțiunile SUA în contextul războiului dus de Moscova în Ucraina.  

Luni, FT a relatat că Carlyle obținuse avizul Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului de Trezorerie al SUA pentru a cumpăra activele Lukoil, dar așteaptă aprobarea finală din partea administrației Trump, decizia fiind amânată de o evaluare interinstituțională care a implicat Consiliul Național de Securitate, Departamentul de Stat și Departamentul de Energie.  

În Europa de Sud-Est, Lukoil deține singura rafinărie din Bulgaria, Lukoil Neftohim Burgas, și rafinăria Petrotel din România. De asemenea, deține o rețea de peste 800 de stații de distribuție în Bulgaria, România, Serbia, Croația, Muntenegru, Moldova și Macedonia de Nord.  

De când Trezoreria SUA a impus sancțiuni împotriva Lukoil, OFAC a prelungit în mod repetat o licență generală care permite companiilor să negocieze cu compania rusă achiziționarea activităților sale internaționale, cel mai recent vineri, până pe 22 octombrie.  

OFAC a prelungit anterior cu șase luni, până pe 29 octombrie, o licență care permite rețelei de retail a Lukoil din afara Rusiei să funcționeze, precum și o licență separată care permite anumite tranzacții ce implică filialele bulgare ale Lukoil, inclusiv Lukoil Neftohim Burgas, retailerul de carburanți Lukoil Bulgaria, compania de alimentare a aeronavelor Lukoil Aviation Bulgaria și furnizorul de combustibil pentru nave Lukoil Bulgaria Bunker.  

În 24 septembrie 2026, la Chișinău, a avut loc prima reuniune a Comitetului de monitorizare a implementării Mecanismului de Reformă și Creștere. Reuniunea a fost coprezidată, din partea Comisiei Europene, de Adrienn Kiraly, directoare în cadrul Direcției Generale pentru Extindere și Vecinătate Estică a Comisiei Europene, iar din partea Republicii Moldova – de Alexei Buzu, secretar general al Guvernului și coordonator al Mecanismului de Reformă și Creștere.

Participanții au discutat despre progresele și provocările legate de implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute în cadrul Planului de Creștere, lansat în primăvara anului 2025.

Republica Moldova a subliniat importanța menținerii unui ritm susținut de implementare a reformelor, precum și a asigurării unei bugetări, monitorizări și raportări corespunzătoare, în conformitate cu cele mai înalte standarde de transparență. De asemenea, au fost discutate măsuri suplimentare pentru extinderea investițiilor prin intermediul Platformei de Investiții pentru Vecinătate a UE (Neighbourhood Investment Platform). Părțile au convenit, totodată, asupra importanței unei coordonări strategice și politice solide și a consolidării capacităților instituționale, inclusiv în rândul organizațiilor societății civile, pentru a asigura îndeplinirea la timp a angajamentelor de reformă. Incluziunea este esențială pentru accelerarea în continuare a reformelor menite să stimuleze creșterea economică.

În următoarele zile, Comisia va publica evaluarea oficială a reformelor care urmau să fie realizate până în iunie 2026 și va efectua, la începutul lunii octombrie 2026, plata fondurilor aferente etapelor îndeplinite. Regulamentul de procedură al Comitetului de Monitorizare a Mecanismului și concluziile comune ale reuniunii de astăzi vor fi publicate.

Context

În data de 10 octombrie 2024, Comisia Europeană a propus un Plan de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027. În martie 2025, Parlamentul European și Consiliul au aprobat Regulamentul de instituire a Mecanismului de Reformă și Creștere. Planul de Creștere este susținut de Mecanismul de Reformă și Creștere – instrumentul financiar aferent, iar acordarea finanțării este condiționată de îndeplinirea de către Republica Moldova a reformelor convenite între UE și Guvernul Republicii Moldova în cadrul așa-numitei „Agende de Reforme”. Până în prezent, Republica Moldova a implementat 28 de angajamente de reformă și a deblocat peste 500 de milioane de euro în cadrul Mecanismului.

Planul de creștere reprezintă cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat vreodată de UE Republicii Moldova. Acesta sprijină convergența economică a Republicii Moldova cu UE și contribuie la apropierea țării de statutul de membru al UE prin accelerarea reformelor și îmbunătățirea accesului Republicii Moldova la piața unică a UE. În plus, Planul de Creștere va mobiliza investiții pentru crearea locurilor de muncă și stimularea creșterii economice și, cel mai important, va contribui la îmbunătățirea vieții cetățenilor.

În cadrul Planului de Creștere, Comisia Europeană a lansat un Apel pentru exprimarea interesului și a încurajat companiile să investească în Republica Moldova. Pe lângă sprijinul tradițional acordat IMM-urilor din Republica Moldova prin garanții și asistență tehnică, UE asigură în prezent sprijin adecvat companiilor cu care au fost semnate scrisori de intenție în cadrul conferinței pentru investiții, pentru realizarea proiectelor acestora. La apel au depus cereri 115 companii, fiind semnate 10 scrisori de intenție. Evaluarea propunerilor este aproape finalizată, fiind identificate și proiecte suplimentare care ar putea beneficia fie de sprijin direct din partea UE, fie de sprijin din partea instituțiilor financiare internaționale prezente în Republica Moldova.

Băncile din Republica Moldova au înregistrat în primul semestru al anului 2026 un profit de 2,36 miliarde de lei, cu 300,1 milioane de lei sau 14,6% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.  

Potrivit datelor raportate Băncii Naționale a Moldovei (BNM), activele totale au constituit 202 miliarde lei, majorându-se cu 6,4% (12 miliarde lei), pe parcursul semestrului I al anului 2026. 

În structura activelor, ponderea cea mai mare a revenit creditelor și avansurilor la cost amortizat, care a constituit 57,1%, fiind urmată de ponderea investițiilor băncilor în valorile mobiliare de stat și în certificatele BNM - 16,8%, ponderea mijloacelor plasate la BNM - 14,1% și ponderea altor active (numerar, mijloace în alte bănci, imobilizări corporale, imobilizări necorporale etc.) - 12%. 

Soldul brut (prudențial) al creditelor a constituit 56,6% din totalul activelor sau 114 miliardelei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 11,7%. 

Ponderea cea mai mare în portofoliul total de credite au deținut-o creditele acordate pentru procurarea /construcția imobilului – 25,3% (28,96 miliarde lei), creditele acordate comerțului – 20,3% (23,16 miliarde lei) și creditele de consum – 18,7% (21,42 miliarde lei). 

În același timp, soldul total al depozitelor s-a majorat față de finele anului precedent cu 5,5%, constituind 152,4 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 61,4% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 38,5% și depozitele băncilor - 0,1% ). În totalul depozitelor, 65,5% au revenit depozitelor în lei.  

Profitul pe sectorul bancar a constituit 2,35 miliarde lei, majorându-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 300,1 milioane lei (14,6%), în special ca urmare a majorării veniturilor din dobânzi cu 22,4%, până la 6,35 miliarde lei, datorită creșterii veniturilor obținute din activitatea de creditare cu 854,9 milioane lei (22,4%). 

Consiliul Concurenței a sancționat Philips România cu o amendă de 5,181 milioane de lei, echivalentul a aproximativ un milion de euro, după ce compania a furnizat documente într-o formă incompletă în timpul unei inspecții inopinate. Un angajat al companiei a dezinstalat aplicația WhatsApp de pe un dispozitiv mobil utilizat în scop profesional, restricționând astfel accesul inspectorilor la informații potențial relevante pentru investigație, conform Economedia.ro. 

Potrivit Consiliului Concurenței, incidentul a avut loc după ce compania fusese informată cu privire la desfășurarea inspecției. 

„Concret, după ce a fost informat cu privire la desfășurarea inspecției autorității de concurență, un angajat al companiei a dezinstalat aplicația WhatsApp de pe un dispozitiv mobil utilizat în scop profesional. În acest fel, a fost restricționat accesul inspectorilor de concurență la informații potențial relevante pentru obiectul investigației, conținute în aplicația respectivă”, se arată în comunicatul autorității. 

Inspecțiile inopinate au avut loc în perioada 28-30 iulie 2026, la sediul Philips România și la sediile a 10 companii, distribuitori sau revânzători Philips, active pe piața echipamentelor medicale de ultrasonografie și/sau pe cea a dispozitivelor medicale de monitorizare a pacienților destinate spitalelor și clinicilor. 

Acțiunile au fost autorizate de Curtea de Apel București și au avut ca scop obținerea informațiilor și documentelor necesare pentru clarificarea unei posibile practici anticoncurențiale. 

Consiliul Concurenței subliniază că efectuarea inspecțiilor nu reprezintă o antepronunțare cu privire la vinovăția companiilor investigate. 

Ce prevede legea în cazul obstrucționării inspecțiilor 

Potrivit Legii concurenței, inspectorii pot solicita orice informații legate de obiectul investigației. Companiile care refuză să coopereze sau obstrucționează activitatea autorității în timpul inspecțiilor inopinate pot fi sancționate cu amenzi cuprinse între 0,5% și 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancțiunii. 

În cazul Philips România, amenda stabilită de Consiliul Concurenței este de 5,181 milioane de lei. 

Investigația privind posibile practici anticoncurențiale pe piețele echipamentelor medicale continuă, iar inspecțiile nu stabilesc, prin ele însele, existența unei încălcări a legislației concurenței. 

Industria electronică rămâne unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei mondiale. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor, lanțurile de aprovizionare au devenit tot mai complexe, iar producătorii de echipamente trebuie să asigure livrarea la timp a procesoarelor, microcontrolerelor, circuitelor integrate, convertoarelor de putere, senzorilor și altor componente esențiale pentru continuitatea proceselor de producție.

În acest domeniu activează compania SkyStack, cu sediul în Republica Moldova. Compania este specializată în identificarea și livrarea internațională de componente electronice pentru întreprinderi din domenii precum industria prelucrătoare, telecomunicațiile, automatizarea, energia, electronica auto, echipamentele medicale și alte sectoare de înaltă tehnologie. Mai multe informații despre companie pot fi găsite pe site-ul oficial: https://skystack.md/ro/.

O rețea internațională de aprovizionare

În prezent, achiziția componentelor electronice nu se mai limitează la un singur furnizor sau la o singură piață. Pentru a asigura continuitatea producției, companiile caută soluții flexibile și colaborează cu parteneri internaționali capabili să identifice rapid componentele necesare și să reducă riscurile generate de lipsa stocurilor.

SkyStack colaborează cu producători și furnizori din Europa, Asia și America de Nord, oferind acces atât la componente standard, cât și la produse greu de găsit. Această abordare le permite clienților să reducă timpul de aprovizionare și să mențină stabilitatea proceselor de producție.

O gamă variată de componente electronice

Compania furnizează o gamă extinsă de produse, inclusiv:

• procesoare și microprocesoare;
• microcontrolere;
• circuite integrate;
• convertoare DC/DC și surse de alimentare;
• componente semiconductoare;
• senzori și module electronice;
• memorii;
• componente electronice pasive;
• soluții pentru automatizare industrială și proiecte IoT.

Pe lângă livrarea componentelor, SkyStack oferă suport pe întregul proces de achiziție – de la identificarea produselor potrivite și selectarea furnizorilor până la organizarea transportului internațional și monitorizarea livrării.

Soluții pentru mediul de afaceri

Pentru companiile de producție, nu doar prețul componentelor este important, ci și siguranța aprovizionării. Lipsa unei singure componente poate duce la întârzieri în producție, costuri suplimentare și nerespectarea termenelor contractuale.

Din acest motiv, tot mai multe întreprinderi aleg parteneri care pot identifica rapid componente pe piața internațională și pot organiza livrări eficiente, adaptate cerințelor fiecărui proiect.

Moldova, parte a lanțului global de aprovizionare

Dezvoltarea unor companii precum SkyStack demonstrează că Republica Moldova devine tot mai prezentă în lanțurile internaționale de aprovizionare cu produse de înaltă tehnologie. Prin colaborarea cu producători și distribuitori din diferite regiuni ale lumii, compania contribuie la conectarea afacerilor locale și internaționale cu piața globală a componentelor electronice.

Catalogul de produse și domeniile de activitate ale companiei pot fi consultate aici: https://skystack.md/ro/products/.

Privind spre viitor

Pe măsură ce cererea globală pentru componente electronice continuă să crească, rolul companiilor specializate în aprovizionarea internațională devine tot mai important. Pentru producători, acest lucru înseamnă acces la o piață globală, reducerea riscurilor asociate întreruperilor din lanțul de aprovizionare și mai multă flexibilitate în dezvoltarea proiectelor.

SkyStack este un exemplu de companie din Republica Moldova care activează pe piața internațională și contribuie la dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare eficiente pentru industria electronică modernă.

Majorarea impozitării pentru bănci și companiile de asigurări, de la 12% la 18%, ar urma să aducă aproximativ 400 de milioane de lei suplimentar la bugetul de stat. Măsura este prevăzută pentru o perioadă de un an, însă ministrul Finanțelor, Victoria Belous, recunoaște că o taxare mai ridicată a instituțiilor financiare ar putea ajunge, indirect, să fie suportată și de clienți.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, noua povară fiscală aplicată sectorului bancar și companiilor de asigurări va genera încasări suplimentare de circa 400 de milioane de lei, csrie forbes.ro.

Victoria Belous susține că măsura are la bază principiul unei impozitări cât mai uniforme pentru veniturile de același tip, indiferent de domeniul în care sunt obținute.

„Noi avem un principiu și în fiscalitate: trebuie să impozităm egal veniturile persoanelor pentru același tip de venit”, a declarat ministrul Finanțelor.

Taxa suplimentară s-ar putea reflecta în costurile clienților

Ministrul Finanțelor a atras însă atenția că majorarea impozitării băncilor nu trebuie privită exclusiv ca o măsură care afectează profiturile instituțiilor financiare. O parte din costul suplimentar ar putea fi transferată, în anumite condiții, către consumatori.

„Atunci când propunem o taxare mai mare a băncilor trebuie să înțelegem că, de fapt, profitul se reflectă indirect în seama clienților. Și aici trebuie să fim temperați și echilibrați cu măsurile”, a spus Victoria Belous.

Astfel, există riscul ca majorarea impozitării să fie reflectată în prețul anumitor servicii financiare, inclusiv prin comisioane mai mari achitate de populație și companii.

Întrebată dacă noua taxă ar putea ajunge în costurile produselor bancare, ministrul a precizat că autoritățile se așteaptă, cel puțin în prima etapă, ca băncile să absoarbă povara fiscală suplimentară.

Măsura este valabilă timp de un an

Victoria Belous a subliniat că majorarea impozitării este o măsură temporară, aplicată pentru o perioadă de un an. În acest context, Ministerul Finanțelor consideră că băncile ar trebui să facă un efort pentru a evita transferarea imediată a costurilor către clienți.

„Este o măsură pentru un an. Noi credem că sectorul bancar va face un efort și nu va încerca să reflecte indirect și imediat acest cost”, a afirmat ministrul Finanțelor.

Belous a remarcat însă că în ultimii ani clienții s-au confruntat deja cu majorări ale unor comisioane bancare. În aceste condiții, o eventuală creștere suplimentară a costurilor reprezintă un subiect sensibil atât pentru populație, cât și pentru companii.

Guvernul speră că taxa nu va fi transferată imediat

Ministrul Finanțelor consideră că băncile au, la rândul lor, un interes direct în dezvoltarea economiei, deoarece activitatea instituțiilor financiare depinde de evoluția companiilor și de puterea de cumpărare a populației.

Din acest motiv, autoritățile nu se așteaptă ca noua povară fiscală să fie transferată imediat către clienți prin majorarea comisioanelor sau a altor costuri.

„Considerăm că aceste costuri nu se vor reflecta indirect și imediat”, a conchis Victoria Belous.

Miza pentru autorități este obținerea unor venituri suplimentare de aproximativ 400 de milioane de lei într-o perioadă în care presiunile asupra bugetului sunt ridicate, fără ca măsura să genereze însă efecte semnificative asupra costurilor serviciilor financiare. Rămâne de văzut în ce măsură băncile și companiile de asigurări vor absorbi efectiv diferența de impozitare și cât din aceasta va fi transferată, în cele din urmă, către clienți.

Băncile, furnizorii de servicii cu criptoactive, cluburile profesioniste de fotbal și impresarii ar putea avea noi obligații în cadrul sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Două proiecte de lege elaborate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor propun modificări importante, inclusiv sancțiuni care, în cazul instituțiilor de credit și al instituțiilor financiare, pot ajunge la 10 milioane de euro, scrie forbes.ro.

Noile prevederi extind lista entităților obligate să raporteze anumite operațiuni și introduc reguli suplimentare privind monitorizarea clienților și a tranzacțiilor.

Cluburile de fotbal intră sub incidența noilor reguli

Printre categoriile care ar urma să aibă obligații suplimentare se numără furnizorii de servicii cu criptoactive, operatorii din domeniul migrației prin investiții, impresarii de fotbal și cluburile profesioniste de fotbal.

În cazul cluburilor, regulile ar urma să se aplice inclusiv tranzacțiilor realizate cu investitori, sponsori, agenți și intermediari, precum și operațiunilor privind transferurile de jucători.

Entitățile care intră în categoria celor raportoare vor trebui să se înregistreze la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor înainte de începerea activităților vizate de legislație.

Autoritățile pot suspenda tranzacții și conturi

O componentă importantă a proiectelor vizează criptoactivele și posibilitatea autorităților de a interveni atunci când există suspiciuni privind activități ilegale.

În astfel de situații, Serviciul va putea dispune suspendarea unei tranzacții, a unui cont bancar, a unui cont de plăți sau a unui cont de criptoactive. De asemenea, anumite bunuri sau relații de afaceri ar putea fi blocate pentru o perioadă de până la 30 de zile lucrătoare.

Măsurile ar putea fi aplicate atunci când există suspiciuni privind spălarea banilor, finanțarea terorismului sau alte infracțiuni prevăzute în proiectele de lege.

Verificarea clienților va fi permanentă

Proiectele pun un accent important și pe monitorizarea continuă a relațiilor dintre entitățile raportoare și clienții lor.

Acestea vor trebui să urmărească în permanență relațiile de afaceri și tranzacțiile efectuate. În cazul clienților considerați cu risc ridicat, informațiile trebuie actualizate cel puțin o dată pe an.

Pentru ceilalți clienți, perioada dintre actualizări nu va putea depăși cinci ani.

Praguri pentru tranzacțiile în numerar și remiterile de bani

În ceea ce privește operațiunile în numerar, proiectul menține pragul de 200.000 de lei pentru raportarea către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Sunt vizate operațiunile și tranzacțiile în numerar ale clienților care ating această valoare într-o singură lună, inclusiv în situația în care suma este acumulată prin mai multe operațiuni legate între ele.

Raportarea trebuie transmisă până la data de 10 a lunii următoare. Pentru anumite categorii de entități, printre care se află și notarii, este prevăzută raportarea inclusiv în cazul unei singure tranzacții de cel puțin 200.000 de lei.

Și remiterile de bani care ating cel puțin 40.000 de lei vor trebui raportate. Termenul pentru transmiterea informațiilor este de cinci zile de la efectuarea operațiunii.

Tranzacțiile cu mașini, nave și aeronave, monitorizate

Noile reguli vizează și anumite tranzacții cu bunuri de valoare ridicată.

Proiectele prevăd raportarea vânzărilor necomerciale de autovehicule atunci când valoarea acestora este de cel puțin 250.000 de euro. În cazul anumitor tranzacții cu nave și aeronave, pragul stabilit este de 7,5 milioane de euro.

Scopul acestor prevederi este identificarea operațiunilor care, prin valoarea lor sau prin modul în care sunt realizate, pot prezenta riscuri în materia spălării banilor.

Amenzi de până la 10 milioane de euro pentru bănci

Cele mai dure sancțiuni sunt prevăzute pentru instituțiile de credit și instituțiile financiare. În cazul persoanelor juridice, amenda poate ajunge la cel puțin 10 milioane de euro sau la 10% din cifra de afaceri anuală, fiind aplicată valoarea mai mare dintre cele două.

Pentru anumite persoane fizice din cadrul entităților raportoare, inclusiv membri ai conducerii superioare, sancțiunile pot ajunge la 5 milioane de euro.

Proiectele stabilesc și criteriile prin care o încălcare poate fi considerată gravă. Printre acestea se află tranzacțiile legate între ele care depășesc 3 milioane de lei în cazul anumitor entități raportoare și 2 milioane de lei pentru celelalte categorii.

O încălcare este considerată repetată atunci când aceeași prevedere este încălcată din nou în termen de un an de la aplicarea unei sancțiuni. Caracterul sistematic poate fi reținut în cazul a cel puțin trei încălcări într-un singur an sau în alte situații prevăzute de proiect.

Printre faptele sancționabile se află și neinformarea Serviciului cu privire la activități sau tranzacții suspecte, inclusiv atunci când operațiunile au fost inițiate, dar nu au fost finalizate.

În funcție de categoria persoanei și de gravitatea faptei, amenzile pot porni de la 4.500 de lei pentru persoanele fizice și pot ajunge la 1 milion sau chiar 5 milioane de lei pentru anumite entități.

Republica Moldova și-a extins prezența pe piețele internaționale, iar produsele vitivinicole moldovenești au ajuns în 65 de destinații în primele șapte luni ale anului 2026.

Exporturile au însumat 116,2 milioane de dolari, în condițiile în care volumul livrărilor a scăzut cu 16% față de perioada similară din 2025.

Datele au fost prezentate la cea de-a XI-a ediție a Conferinței Naționale Vitivinicole, organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

În perioada ianuarie-iulie, producătorii moldoveni au exportat 61,5 milioane de litri de produse vitivinicole. Deși cantitatea a fost mai mică, valoarea exporturilor s-a redus cu doar 5%, evoluție susținută de creșterea prețurilor medii pentru mai multe categorii.

România, principala piață pentru vinurile îmbuteliate

Vinurile liniștite rămân principala categorie de export, cu o valoare de 69,5 milioane de dolari și un volum de 47,8 milioane de litri. Prețul mediu a crescut cu 8% pentru vinurile îmbuteliate și cu 11% pentru cele comercializate în vrac. În cazul vinurilor spumante, prețul mediu pe sticlă a avansat cu 11%.

Cele mai importante creșteri valorice au fost înregistrate de vinurile licoroase, ale căror exporturi au urcat cu 60%, până la 7,1 milioane de dolari. Exporturile de Divin și brandy au crescut cu 22%, până la 34,7 milioane de dolari, iar pe segmentul îmbuteliat avansul a ajuns la 85%.

Produsele îmbuteliate au reprezentat 59% din valoarea totală a exporturilor, iar Europa a rămas principala piață, cu o pondere de 61%.

România ocupă primul loc între destinațiile pentru vinurile îmbuteliate din Republica Moldova, cu exporturi de 20 de milioane de dolari. Urmează Ucraina și Nigeria.

Exporturile cresc în Africa și pe alte piețe

Producătorii moldoveni au înregistrat creșteri importante și pe alte piețe. Exporturile către Ghana au avansat cu 83%, cele către Nigeria cu 71%, în timp ce livrările către Ucraina au crescut cu 55%. Belarus și Olanda au consemnat creșteri de 31%, respectiv 19%.

În Africa, valoarea exporturilor vitivinicole a crescut cu 61%, ceea ce evidențiază strategia producătorilor de diversificare a piețelor într-un moment în care consumul mondial de vin este în scădere.

Seceta pune presiune pe producători

Sectorul vitivinicol moldovenesc se confruntă însă cu provocări importante. Ștefan Iamandi, directorul ONVV, a atras atenția asupra temperaturilor ridicate și a secetei hidrologice, considerată cea mai severă din ultimele trei decenii.

„Anul vitivinicol a fost cu multe provocări: temperaturile ridicate, seceta hidrologică – cea mai severă din ultimele trei decenii – au pus presiune pe sector și cer soluții rapide”, a declarat acesta.

În paralel, producătorii trebuie să facă față costurilor de producție, schimbărilor climatice și transformărilor de pe piețele externe.

Consumul mondial de vin continuă să scadă

Exporturile Moldovei evoluează într-un context internațional dificil. Consumul mondial de vin a ajuns în 2025 la aproximativ 208 milioane de hectolitri, cu 2,7% mai puțin decât în anul precedent. În ultimii cinci ani, scăderea cumulată a fost de aproximativ 10,7%.

În acest context, autoritățile și producătorii consideră esențiale diversificarea piețelor, investițiile în tehnologii și creșterea ponderii produselor cu valoare adăugată. Digitalizarea, reducerea riscurilor climatice și alinierea la standardele europene sunt, de asemenea, priorități pentru dezvoltarea sectorului în următorii ani.

Purcari Wineries a încheiat primul semestru din 2026 cu venituri de 182,2 milioane de lei, cu 7% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea a venit pe fondul unei cereri mai slabe în România și al tranziției către noi aranjamente de distribuție în Europa Centrală și de Est.

În același timp, compania a reușit să-și îmbunătățească performanța operațională. EBITDA a urcat cu 6%, la 52 milioane de lei, iar marja EBITDA s-a extins de la 25,1% la 28,5%, scrie forbes.ro.

Profitul net a fost de 15,1 milioane de lei, în scădere cu 4% față de primele șase luni din 2025. Potrivit raportului semestrial publicat la Bursa de Valori București, creșterea EBITDA a fost compensată de cheltuieli mai mari cu amortizarea și costurile de finanțare.

România, principala piață, dar cu vânzări mai mici

România a rămas cea mai mare piață a grupului, însă vânzările au coborât cu 9,5%, la 105 milioane de lei. Compania pune evoluția pe seama măsurilor de consolidare fiscală și a reducerii cererii consumatorilor, scăderea fiind concentrată în special la nivelul volumelor brandului Purcari.

În schimb, Bulgaria a avut una dintre cele mai bune evoluții, cu vânzări în creștere cu 23,6%, la 10,3 milioane de lei. Compania a menționat atât creșterea volumelor, cât și extinderea distribuției și câștigurile de cotă de piață.

În Moldova, vânzările au rămas aproape stabile, la 29,4 milioane de lei, în timp ce în Europa Centrală și de Est au scăzut cu 14,9%, pe fondul tranziției către noile aranjamente de distribuție.

EBITDA crește în ciuda scăderii veniturilor

Diferența dintre evoluția veniturilor și cea a EBITDA este unul dintre cele mai importante elemente ale rezultatelor semestriale.

Veniturile au scăzut cu 7%, iar profitul brut cu 5%, la 82,5 milioane de lei. EBITDA a crescut însă cu 6%, iar marja EBITDA s-a îmbunătățit cu trei puncte procentuale, până la 28,5%.

„Prima jumătate a anului a fost marcată de o perioadă de schimbări comerciale și de un mediu de consum mai dificil, în special în România. Chiar și în aceste condiții, disciplina noastră se reflectă în creșterea EBITDA și extinderea marjei”, a declarat Victor Bostan, CEO și fondator al Purcari Wineries.

El a adăugat că grupul se apropie de finalul unui ciclu investițional intensiv și că primele semnale odată cu apropierea recoltei sunt încurajatoare, compania anticipând o a doua jumătate a anului mai puternică.

Încrederea rămâne: grupul s-a extins în România

Purcari Wineries are în prezent peste 2.000 de hectare de podgorii și șapte platforme de producție în România, Republica Moldova și Bulgaria. Grupul deține brandurile Purcari, Crama Ceptura, Bostavan, Bardar, Domeniile Cuza și Angel’s Estate și exportă în peste 40 de țări.

Compania și-a extins în acest an prezența în România prin achiziția Serve Ceptura, iar în aprilie a semnat documentele pentru preluarea CaraprodVin, operațiune care îi asigură prima prezență operațională în Vrancea, principala regiune viticolă a țării.

Purcari Wineries este listată la Bursa de Valori București din februarie 2018, sub simbolul WINE, iar compania este în prezent controlată majoritar de Maspex România.

Bitcoin se apropie din nou de pragul de 80.000 de dolari, iar revenirea puternică a pieței crypto readuce în atenție una dintre cele mai discrete figuri din industria activelor digitale: Giancarlo Devasini, președintele Tether și, potrivit estimărilor Forbes, cel mai bogat om din Italia.

Averea lui Devasini este estimată la aproximativ 89,3 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează pe locul 23 în clasamentul mondial al miliardarilor. El îl depășește categoric pe Giovanni Ferrero, cu o avere estimată la 48,8 miliarde de dolari, și pe Andrea Pignataro, cu 42,6 miliarde.

Ascensiunea lui Devasini este strâns legată de Tether, compania care emite USDT, cel mai mare stablecoin din lume. Spre deosebire de alți miliardari ai industriei crypto, acesta nu și-a construit averea prin simpla cumpărare timpurie de bitcoin, ci prin dezvoltarea uneia dintre principalele infrastructuri financiare prin care circulă banii în ecosistemul criptomonedelor.

USDT este conceput pentru a menține o valoare apropiată de un dolar american și este folosit masiv de investitori și platforme de tranzacționare pentru transferuri rapide între active digitale și burse crypto.

La sfârșitul anului 2025, în circulație se aflau peste 186 de miliarde de USDT, iar Tether a raportat profituri de peste 10 miliarde de dolari pentru întregul an.

O mare parte din rezervele companiei sunt investite în titluri de stat americane. Deținerile directe ale Tether în obligațiuni ale Trezoreriei SUA depășeau 122 de miliarde de dolari la finalul lui 2025, iar expunerea totală, inclusiv prin instrumente indirecte, trecea de 141 de miliarde de dolari.

Forbes estimează că Devasini controlează aproximativ 45% din Tether, iar valoarea acestei participații este principalul motiv pentru care averea sa a explodat.

Povestea lui este cu atât mai neobișnuită cu cât Devasini nu a pornit din finanțe. Născut în zona Casale Monferrato, din nordul Italiei, el a studiat medicina și s-a specializat în chirurgie plastică. Ulterior a abandonat domeniul medical și s-a orientat spre IT, comerț electronic și, în cele din urmă, criptomonede.

Una dintre primele sale apariții în universul bitcoin datează din 2012, când apărea pe un forum crypto și oferea CD-uri și DVD-uri în schimbul bitcoinului. Ulterior, Devasini s-a implicat în Bitfinex, una dintre cele mai cunoscute platforme de tranzacționare crypto, iar apoi a devenit una dintre figurile centrale ale Tether, companie lansată inițial în 2014 sub denumirea Realcoin.

În prezent, fața publică a companiei este mai degrabă Paolo Ardoino, directorul general al Tether, în timp ce Devasini rămâne extrem de discret. El oferă rareori interviuri, apare puțin în public și a reușit să devină unul dintre cei mai bogați oameni ai planetei fără să-și construiască imaginea mediatică specifică altor miliardari din tehnologie.

Această discreție i-a adus și eticheta de „miliardar-fantomă”.

Numele său a devenit însă mult mai vizibil după intrarea Tether în fotbalul italian. În februarie 2025, compania a cumpărat un pachet de acțiuni la Juventus, iar până la sfârșitul anului participația a urcat la aproximativ 11,5% din capitalul social al clubului.

Tether a devenit astfel al doilea mare acționar al Juventus, după Exor, și a obținut inclusiv un loc în consiliul de administrație al clubului.

Legătura dintre Devasini și Juventus marchează una dintre cele mai spectaculoase punți dintre finanțele digitale și sportul tradițional italian: una dintre cele mai mari companii din lumea crypto a ajuns acționar important la unul dintre cele mai cunoscute cluburi de fotbal din Europa.

În paralel, bitcoin a revenit puternic în ultimele zile, depășind 79.000 de dolari și apropiindu-se de 80.000 de dolari, pe fondul intrărilor de capital în ETF-urile spot, al așteptărilor privind o lichiditate mai ridicată în SUA și al unui climat politic mai favorabil criptomonedelor la Washington.

În timp ce bitcoin atrage din nou atenția prin creșterea prețului, averea lui Giancarlo Devasini ilustrează o altă față a industriei crypto: nu pariul pe o monedă digitală, ci controlul unei infrastructuri financiare care a devenit esențială pentru întregul ecosistem.