Băncile, furnizorii de servicii cu criptoactive, cluburile profesioniste de fotbal și impresarii ar putea avea noi obligații în cadrul sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Două proiecte de lege elaborate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor propun modificări importante, inclusiv sancțiuni care, în cazul instituțiilor de credit și al instituțiilor financiare, pot ajunge la 10 milioane de euro, scrie forbes.ro.

Noile prevederi extind lista entităților obligate să raporteze anumite operațiuni și introduc reguli suplimentare privind monitorizarea clienților și a tranzacțiilor.

Cluburile de fotbal intră sub incidența noilor reguli

Printre categoriile care ar urma să aibă obligații suplimentare se numără furnizorii de servicii cu criptoactive, operatorii din domeniul migrației prin investiții, impresarii de fotbal și cluburile profesioniste de fotbal.

În cazul cluburilor, regulile ar urma să se aplice inclusiv tranzacțiilor realizate cu investitori, sponsori, agenți și intermediari, precum și operațiunilor privind transferurile de jucători.

Entitățile care intră în categoria celor raportoare vor trebui să se înregistreze la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor înainte de începerea activităților vizate de legislație.

Autoritățile pot suspenda tranzacții și conturi

O componentă importantă a proiectelor vizează criptoactivele și posibilitatea autorităților de a interveni atunci când există suspiciuni privind activități ilegale.

În astfel de situații, Serviciul va putea dispune suspendarea unei tranzacții, a unui cont bancar, a unui cont de plăți sau a unui cont de criptoactive. De asemenea, anumite bunuri sau relații de afaceri ar putea fi blocate pentru o perioadă de până la 30 de zile lucrătoare.

Măsurile ar putea fi aplicate atunci când există suspiciuni privind spălarea banilor, finanțarea terorismului sau alte infracțiuni prevăzute în proiectele de lege.

Verificarea clienților va fi permanentă

Proiectele pun un accent important și pe monitorizarea continuă a relațiilor dintre entitățile raportoare și clienții lor.

Acestea vor trebui să urmărească în permanență relațiile de afaceri și tranzacțiile efectuate. În cazul clienților considerați cu risc ridicat, informațiile trebuie actualizate cel puțin o dată pe an.

Pentru ceilalți clienți, perioada dintre actualizări nu va putea depăși cinci ani.

Praguri pentru tranzacțiile în numerar și remiterile de bani

În ceea ce privește operațiunile în numerar, proiectul menține pragul de 200.000 de lei pentru raportarea către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Sunt vizate operațiunile și tranzacțiile în numerar ale clienților care ating această valoare într-o singură lună, inclusiv în situația în care suma este acumulată prin mai multe operațiuni legate între ele.

Raportarea trebuie transmisă până la data de 10 a lunii următoare. Pentru anumite categorii de entități, printre care se află și notarii, este prevăzută raportarea inclusiv în cazul unei singure tranzacții de cel puțin 200.000 de lei.

Și remiterile de bani care ating cel puțin 40.000 de lei vor trebui raportate. Termenul pentru transmiterea informațiilor este de cinci zile de la efectuarea operațiunii.

Tranzacțiile cu mașini, nave și aeronave, monitorizate

Noile reguli vizează și anumite tranzacții cu bunuri de valoare ridicată.

Proiectele prevăd raportarea vânzărilor necomerciale de autovehicule atunci când valoarea acestora este de cel puțin 250.000 de euro. În cazul anumitor tranzacții cu nave și aeronave, pragul stabilit este de 7,5 milioane de euro.

Scopul acestor prevederi este identificarea operațiunilor care, prin valoarea lor sau prin modul în care sunt realizate, pot prezenta riscuri în materia spălării banilor.

Amenzi de până la 10 milioane de euro pentru bănci

Cele mai dure sancțiuni sunt prevăzute pentru instituțiile de credit și instituțiile financiare. În cazul persoanelor juridice, amenda poate ajunge la cel puțin 10 milioane de euro sau la 10% din cifra de afaceri anuală, fiind aplicată valoarea mai mare dintre cele două.

Pentru anumite persoane fizice din cadrul entităților raportoare, inclusiv membri ai conducerii superioare, sancțiunile pot ajunge la 5 milioane de euro.

Proiectele stabilesc și criteriile prin care o încălcare poate fi considerată gravă. Printre acestea se află tranzacțiile legate între ele care depășesc 3 milioane de lei în cazul anumitor entități raportoare și 2 milioane de lei pentru celelalte categorii.

O încălcare este considerată repetată atunci când aceeași prevedere este încălcată din nou în termen de un an de la aplicarea unei sancțiuni. Caracterul sistematic poate fi reținut în cazul a cel puțin trei încălcări într-un singur an sau în alte situații prevăzute de proiect.

Printre faptele sancționabile se află și neinformarea Serviciului cu privire la activități sau tranzacții suspecte, inclusiv atunci când operațiunile au fost inițiate, dar nu au fost finalizate.

În funcție de categoria persoanei și de gravitatea faptei, amenzile pot porni de la 4.500 de lei pentru persoanele fizice și pot ajunge la 1 milion sau chiar 5 milioane de lei pentru anumite entități.

Republica Moldova și-a extins prezența pe piețele internaționale, iar produsele vitivinicole moldovenești au ajuns în 65 de destinații în primele șapte luni ale anului 2026.

Exporturile au însumat 116,2 milioane de dolari, în condițiile în care volumul livrărilor a scăzut cu 16% față de perioada similară din 2025.

Datele au fost prezentate la cea de-a XI-a ediție a Conferinței Naționale Vitivinicole, organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

În perioada ianuarie-iulie, producătorii moldoveni au exportat 61,5 milioane de litri de produse vitivinicole. Deși cantitatea a fost mai mică, valoarea exporturilor s-a redus cu doar 5%, evoluție susținută de creșterea prețurilor medii pentru mai multe categorii.

România, principala piață pentru vinurile îmbuteliate

Vinurile liniștite rămân principala categorie de export, cu o valoare de 69,5 milioane de dolari și un volum de 47,8 milioane de litri. Prețul mediu a crescut cu 8% pentru vinurile îmbuteliate și cu 11% pentru cele comercializate în vrac. În cazul vinurilor spumante, prețul mediu pe sticlă a avansat cu 11%.

Cele mai importante creșteri valorice au fost înregistrate de vinurile licoroase, ale căror exporturi au urcat cu 60%, până la 7,1 milioane de dolari. Exporturile de Divin și brandy au crescut cu 22%, până la 34,7 milioane de dolari, iar pe segmentul îmbuteliat avansul a ajuns la 85%.

Produsele îmbuteliate au reprezentat 59% din valoarea totală a exporturilor, iar Europa a rămas principala piață, cu o pondere de 61%.

România ocupă primul loc între destinațiile pentru vinurile îmbuteliate din Republica Moldova, cu exporturi de 20 de milioane de dolari. Urmează Ucraina și Nigeria.

Exporturile cresc în Africa și pe alte piețe

Producătorii moldoveni au înregistrat creșteri importante și pe alte piețe. Exporturile către Ghana au avansat cu 83%, cele către Nigeria cu 71%, în timp ce livrările către Ucraina au crescut cu 55%. Belarus și Olanda au consemnat creșteri de 31%, respectiv 19%.

În Africa, valoarea exporturilor vitivinicole a crescut cu 61%, ceea ce evidențiază strategia producătorilor de diversificare a piețelor într-un moment în care consumul mondial de vin este în scădere.

Seceta pune presiune pe producători

Sectorul vitivinicol moldovenesc se confruntă însă cu provocări importante. Ștefan Iamandi, directorul ONVV, a atras atenția asupra temperaturilor ridicate și a secetei hidrologice, considerată cea mai severă din ultimele trei decenii.

„Anul vitivinicol a fost cu multe provocări: temperaturile ridicate, seceta hidrologică – cea mai severă din ultimele trei decenii – au pus presiune pe sector și cer soluții rapide”, a declarat acesta.

În paralel, producătorii trebuie să facă față costurilor de producție, schimbărilor climatice și transformărilor de pe piețele externe.

Consumul mondial de vin continuă să scadă

Exporturile Moldovei evoluează într-un context internațional dificil. Consumul mondial de vin a ajuns în 2025 la aproximativ 208 milioane de hectolitri, cu 2,7% mai puțin decât în anul precedent. În ultimii cinci ani, scăderea cumulată a fost de aproximativ 10,7%.

În acest context, autoritățile și producătorii consideră esențiale diversificarea piețelor, investițiile în tehnologii și creșterea ponderii produselor cu valoare adăugată. Digitalizarea, reducerea riscurilor climatice și alinierea la standardele europene sunt, de asemenea, priorități pentru dezvoltarea sectorului în următorii ani.

Purcari Wineries a încheiat primul semestru din 2026 cu venituri de 182,2 milioane de lei, cu 7% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea a venit pe fondul unei cereri mai slabe în România și al tranziției către noi aranjamente de distribuție în Europa Centrală și de Est.

În același timp, compania a reușit să-și îmbunătățească performanța operațională. EBITDA a urcat cu 6%, la 52 milioane de lei, iar marja EBITDA s-a extins de la 25,1% la 28,5%, scrie forbes.ro.

Profitul net a fost de 15,1 milioane de lei, în scădere cu 4% față de primele șase luni din 2025. Potrivit raportului semestrial publicat la Bursa de Valori București, creșterea EBITDA a fost compensată de cheltuieli mai mari cu amortizarea și costurile de finanțare.

România, principala piață, dar cu vânzări mai mici

România a rămas cea mai mare piață a grupului, însă vânzările au coborât cu 9,5%, la 105 milioane de lei. Compania pune evoluția pe seama măsurilor de consolidare fiscală și a reducerii cererii consumatorilor, scăderea fiind concentrată în special la nivelul volumelor brandului Purcari.

În schimb, Bulgaria a avut una dintre cele mai bune evoluții, cu vânzări în creștere cu 23,6%, la 10,3 milioane de lei. Compania a menționat atât creșterea volumelor, cât și extinderea distribuției și câștigurile de cotă de piață.

În Moldova, vânzările au rămas aproape stabile, la 29,4 milioane de lei, în timp ce în Europa Centrală și de Est au scăzut cu 14,9%, pe fondul tranziției către noile aranjamente de distribuție.

EBITDA crește în ciuda scăderii veniturilor

Diferența dintre evoluția veniturilor și cea a EBITDA este unul dintre cele mai importante elemente ale rezultatelor semestriale.

Veniturile au scăzut cu 7%, iar profitul brut cu 5%, la 82,5 milioane de lei. EBITDA a crescut însă cu 6%, iar marja EBITDA s-a îmbunătățit cu trei puncte procentuale, până la 28,5%.

„Prima jumătate a anului a fost marcată de o perioadă de schimbări comerciale și de un mediu de consum mai dificil, în special în România. Chiar și în aceste condiții, disciplina noastră se reflectă în creșterea EBITDA și extinderea marjei”, a declarat Victor Bostan, CEO și fondator al Purcari Wineries.

El a adăugat că grupul se apropie de finalul unui ciclu investițional intensiv și că primele semnale odată cu apropierea recoltei sunt încurajatoare, compania anticipând o a doua jumătate a anului mai puternică.

Încrederea rămâne: grupul s-a extins în România

Purcari Wineries are în prezent peste 2.000 de hectare de podgorii și șapte platforme de producție în România, Republica Moldova și Bulgaria. Grupul deține brandurile Purcari, Crama Ceptura, Bostavan, Bardar, Domeniile Cuza și Angel’s Estate și exportă în peste 40 de țări.

Compania și-a extins în acest an prezența în România prin achiziția Serve Ceptura, iar în aprilie a semnat documentele pentru preluarea CaraprodVin, operațiune care îi asigură prima prezență operațională în Vrancea, principala regiune viticolă a țării.

Purcari Wineries este listată la Bursa de Valori București din februarie 2018, sub simbolul WINE, iar compania este în prezent controlată majoritar de Maspex România.

Bitcoin se apropie din nou de pragul de 80.000 de dolari, iar revenirea puternică a pieței crypto readuce în atenție una dintre cele mai discrete figuri din industria activelor digitale: Giancarlo Devasini, președintele Tether și, potrivit estimărilor Forbes, cel mai bogat om din Italia.

Averea lui Devasini este estimată la aproximativ 89,3 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează pe locul 23 în clasamentul mondial al miliardarilor. El îl depășește categoric pe Giovanni Ferrero, cu o avere estimată la 48,8 miliarde de dolari, și pe Andrea Pignataro, cu 42,6 miliarde.

Ascensiunea lui Devasini este strâns legată de Tether, compania care emite USDT, cel mai mare stablecoin din lume. Spre deosebire de alți miliardari ai industriei crypto, acesta nu și-a construit averea prin simpla cumpărare timpurie de bitcoin, ci prin dezvoltarea uneia dintre principalele infrastructuri financiare prin care circulă banii în ecosistemul criptomonedelor.

USDT este conceput pentru a menține o valoare apropiată de un dolar american și este folosit masiv de investitori și platforme de tranzacționare pentru transferuri rapide între active digitale și burse crypto.

La sfârșitul anului 2025, în circulație se aflau peste 186 de miliarde de USDT, iar Tether a raportat profituri de peste 10 miliarde de dolari pentru întregul an.

O mare parte din rezervele companiei sunt investite în titluri de stat americane. Deținerile directe ale Tether în obligațiuni ale Trezoreriei SUA depășeau 122 de miliarde de dolari la finalul lui 2025, iar expunerea totală, inclusiv prin instrumente indirecte, trecea de 141 de miliarde de dolari.

Forbes estimează că Devasini controlează aproximativ 45% din Tether, iar valoarea acestei participații este principalul motiv pentru care averea sa a explodat.

Povestea lui este cu atât mai neobișnuită cu cât Devasini nu a pornit din finanțe. Născut în zona Casale Monferrato, din nordul Italiei, el a studiat medicina și s-a specializat în chirurgie plastică. Ulterior a abandonat domeniul medical și s-a orientat spre IT, comerț electronic și, în cele din urmă, criptomonede.

Una dintre primele sale apariții în universul bitcoin datează din 2012, când apărea pe un forum crypto și oferea CD-uri și DVD-uri în schimbul bitcoinului. Ulterior, Devasini s-a implicat în Bitfinex, una dintre cele mai cunoscute platforme de tranzacționare crypto, iar apoi a devenit una dintre figurile centrale ale Tether, companie lansată inițial în 2014 sub denumirea Realcoin.

În prezent, fața publică a companiei este mai degrabă Paolo Ardoino, directorul general al Tether, în timp ce Devasini rămâne extrem de discret. El oferă rareori interviuri, apare puțin în public și a reușit să devină unul dintre cei mai bogați oameni ai planetei fără să-și construiască imaginea mediatică specifică altor miliardari din tehnologie.

Această discreție i-a adus și eticheta de „miliardar-fantomă”.

Numele său a devenit însă mult mai vizibil după intrarea Tether în fotbalul italian. În februarie 2025, compania a cumpărat un pachet de acțiuni la Juventus, iar până la sfârșitul anului participația a urcat la aproximativ 11,5% din capitalul social al clubului.

Tether a devenit astfel al doilea mare acționar al Juventus, după Exor, și a obținut inclusiv un loc în consiliul de administrație al clubului.

Legătura dintre Devasini și Juventus marchează una dintre cele mai spectaculoase punți dintre finanțele digitale și sportul tradițional italian: una dintre cele mai mari companii din lumea crypto a ajuns acționar important la unul dintre cele mai cunoscute cluburi de fotbal din Europa.

În paralel, bitcoin a revenit puternic în ultimele zile, depășind 79.000 de dolari și apropiindu-se de 80.000 de dolari, pe fondul intrărilor de capital în ETF-urile spot, al așteptărilor privind o lichiditate mai ridicată în SUA și al unui climat politic mai favorabil criptomonedelor la Washington.

În timp ce bitcoin atrage din nou atenția prin creșterea prețului, averea lui Giancarlo Devasini ilustrează o altă față a industriei crypto: nu pariul pe o monedă digitală, ci controlul unei infrastructuri financiare care a devenit esențială pentru întregul ecosistem.

Piața automobilelor electrice din Republica Moldova ar putea fi afectată de o nouă schimbare fiscală. Prețurile mașinilor electrice ar putea crește cu până la 3.000 de euro dacă autoritățile vor introduce accize la importul acestor vehicule.

Măsura este inclusă într-un proiect de reformare a sistemului de taxare a automobilelor și se află în prezent în dezbatere publică, scrie forbes.ro.

Până acum, automobilele electrice au beneficiat de facilități fiscale la import, în încercarea autorităților de a încuraja tranziția către transportul nepoluant. Noua propunere prevede însă introducerea accizelor și pentru aceste vehicule, iar formula de calcul ar urma să țină cont de caracteristici precum greutatea și generația automobilului.

Importatorii avertizează asupra scumpirilor

Reprezentanții industriei auto susțin că noile taxe vor ajunge, în cele din urmă, să fie suportate de cumpărători. Potrivit calculelor prezentate de importatori, un automobil electric s-ar putea scumpi cu cel puțin 400 de euro, în timp ce pentru modelele mai grele majorarea ar putea depăși 3.000 de euro.

„Este evident că prețul va crește pentru automobile. Am putea spune că, într-un final, pierde consumatorul. Dacă va fi aprobată grila care este acum ca proiect, atunci prețurile pentru vehiculele electrice vor crește începând cu 400 până la 3.000 de euro”, a declarat Vladimir Hinculov, directorul unei companii auto.

Industria auto reclamă și lipsa de predictibilitate a politicii fiscale. Importatorii susțin că planificarea achizițiilor, a logisticii și a investițiilor se face pe perioade de câțiva ani și că firmele au nevoie să cunoască din timp regulile care vor fi aplicate.

Industria cere un plan fiscal până în 2030

Andrei Munteanu, administratorul unei companii auto, consideră că autoritățile ar trebui să ofere mai multă claritate privind evoluția taxelor în următorii ani.

„De exemplu, noi vorbim doar despre 2027, dar nu vorbim despre ce o să fie până în 2030. Agenții economici, în general, au nevoie să știe din timp, pentru că logistica, producerea, importul nu este o chestie de două, trei luni, vorbim, uneori, de ani”, a explicat acesta.

Importatorii spun că nu contestă necesitatea unei forme de taxare, dar solicită menținerea unor avantaje pentru automobilele electrice, având în vedere tehnologia acestora și nivelul mai redus al emisiilor.

Șoferii critică schimbarea politicii

Noua propunere a generat reacții și în rândul proprietarilor de mașini electrice. Aceștia consideră că eliminarea facilităților fiscale reprezintă o schimbare față de politica promovată anterior de autorități.

Proiectul nu este încă definitiv, iar valoarea finală a taxelor va depinde de forma în care reforma fiscală va fi adoptată.

Nouă companii importante din industria tehnologiei, printre care Apple, Amazon, Meta Platforms, Microsoft, Nvidia și Samsung, sunt vizate de procese în instanțele federale din Chicago, în care sunt acuzate că au folosit fără permisiune mii de ore de înregistrări ale vocilor unor persoane pentru dezvoltarea și antrenarea sistemelor de inteligență artificială. 

Procesele au fost intentate de un grup de jurnaliști, podcasteri și naratori de audiobookuri și se bazează în principal pe Illinois Biometric Information Privacy Act (BIPA), una dintre cele mai stricte legi americane privind protecția datelor biometrice. 

Reclamanții sunt reprezentați de avocatul Ross Kimbarovsky de la firma Loevy & Loevy. Potrivit acestuia, fiecare dintre companiile vizate s-ar putea confrunta cu despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de dolari. 

„Au colectat cât mai multe informații posibil din orice sursă imaginabilă”, a declarat Kimbarovsky. 

BIPA stabilește obligații stricte pentru companiile care colectează date biometrice de la angajați sau consumatori. Acestea trebuie să informeze persoanele vizate, să obțină consimțământul și să precizeze scopul și durata colectării. Legea impune, de asemenea, elaborarea unei politici scrise privind distrugerea datelor și interzice vânzarea acestora. 

În 2024, Illinois a restrâns nivelul penalităților prevăzute de BIPA, după numărul mare de litigii bazate pe această lege. Companiile pot fi însă sancționate în continuare cu 1.000 de dolari pentru o încălcare din neglijență și cu 5.000 de dolari pentru o încălcare intenționată sau comisă cu imprudență. Penalitățile se aplică pentru fiecare persoană afectată și pentru fiecare dintre prevederile legii încălcate. 

Printre reclamanți se numără jurnalista din Chicago Carol Marin, precum și laureații Premiului Pulitzer Yohance Lacour și Alison Flowers. Aceștia susțin că firmele au încălcat mai multe prevederi ale BIPA, precum și legislația statului Illinois privind dreptul la imagine, frauda consumatorilor și practicile comerciale înșelătoare. 

Spre deosebire de alte procese intentate în SUA împotriva companiilor de tehnologie pentru utilizarea datelor în antrenarea modelelor AI, aceste acțiuni nu vizează încălcarea drepturilor de autor. 

Cele nouă dosare sunt în prezent repartizate între șapte judecători ai instanței federale din Chicago. Apple a cerut luna trecută ca procesele să fie reunite și examinate de un singur judecător. 

Companiile resping acuzațiile și susțin că procesele sunt speculative. Mai multe dintre acestea argumentează că legea din Illinois nu se poate aplica, deoarece reclamanții nu au demonstrat că presupusa utilizare neautorizată a datelor a avut loc în Illinois. 

Avocații Apple au susținut într-un document depus în instanță că reclamanții afirmă doar că înregistrările lor sunt disponibile pe internet, fără să prezinte fapte care să demonstreze că Apple le-a folosit pentru antrenarea tehnologiei sale. 

Meta a declarat că le oferă utilizatorilor informații despre modul în care sunt utilizate datele lor și că afirmațiile reclamanților sunt incorecte și ar trebui respinse. Alphabet nu a comentat, iar reprezentanții celorlalte companii nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. 

Miza litigiilor a determinat companiile să mobilizeze echipe de avocați de la 10 firme importante din SUA. Apple este reprezentată de Gibson Dunn, Samsung de Greenberg Traurig, Microsoft de Jenner & Block, ElevenLabs și Meta Platforms de Latham & Watkins, Amazon de Morgan Lewis, Alphabet de Quinn Emanuel, iar Adobe de Sidley Austin. 

Echipele de apărare includ și foști judecători federali și avocați specializați în litigii privind BIPA și acțiuni colective. 

Sursa: Reuters  

Slăbitul nu înseamnă să mănânci mai puțin. Din contra, experiența profesională mi-a arătat exemple vii de pacienți care mâncau puțin pe parcursul zilei, dar continuau să fie supraponderali sau obezi. Unica soluție este să înveți ce să mănânci ca să slăbești, în ce cantități și cum să-ți construiești mesele astfel încât să ai sațietate, energie și rezultate pe termen lung. Adică ai nevoie să identifici și urmezi constant un model al tău de dietă.

Mai mult, o alimentație corectă pentru slăbit nici nu ar trebui să fie o listă de alimente „permise” și „interzise”, ci un mod de a te hrăni adaptat organismului, stilului de viață și obiectivelor tale.

Ce să mănânci ca să slăbești?

O masă potrivită pentru scădere în greutate va conține:

• o sursă de proteine: pește, carne slabă, ouă, iaurt, brânză, leguminoase;
• multe legume, pentru fibre și volum alimentar – minim 400 g legume pe zi (cu excepția castraveților și a roșiilor care nu conțin fibre aproape deloc);
• carbohidrați de calitate, în cantitatea potrivită: cartoful dulce sau clasic răcit, orez basmati, hrișcă, bulgur, mamaliga, ovăz, pâine integral;
• grăsimi sănătoase, dar dozate: ulei de măsline, avocado, nuci și semințe.

Important este echilibrul întregii zile, nu o singură masă perfectă.

Dietă personalizată este aceeași dietă pentru toată lumea?

Necesarul caloric și cantitatea de macronutrienți diferă de la o persoană la alta. Vârsta, greutatea, înălțimea, activitatea fizică, masa musculară, programul de lucru și anumite particularități medicale pot schimba semnificativ strategia alimentară.

De aceea, o dietă personalizată poate fi mult mai ușor de urmat decât o dietă generală găsită pe internet sau generată de inteligența artificială.

Calcul calorii zilnice: este suficient?

Calculul caloriilor zilnice poate fi un instrument util pentru stabilirea necesarului energetic, dar nu este singurul criteriu important. Pe lângă faptul că îți fură timpul și te ține mereu încordată să controlezi, uite că sunt dieteticienii care te pot ajuta o dată și pentru totdeauna cu un singur model concret pe care îl poți ulterior diversifica. Și să nu uităm că nu doar caloriile ne interesează, ci calitatea alimentului și concentrația sa de nutrienți.

De ex. 100 kcal dintr-un aliment ultraprocesat și 100 kcal dintr-o masă echilibrată nu vor avea neapărat același efect asupra sațietății, aportului de proteine, fibrelor și calității generale a alimentației.

De aceea, în calitate de dietetician când elaborez o dietă personalizată nu urmăresc doar necesarul caloric calculat după formula lui Harris-Benedict, ci și din ce sunt formate acele calorii.

Cum să slăbești fără diete stricte?

Începe cu schimbări pe care le poți menține:

1. Include proteine la toate mesele principale (mic dejun, prânz, cină).
Ajută la sațietate și contribuie la menținerea masei musculare în timpul scăderii ponderale.

2. Nu elimina complet carbohidrații (nu poți urma la infinit dieta de tip low-carb sau keto)
Alege surse potrivite și adaptează porția la necesarul tău.

3. Crește aportul de legume și fibre.
Acestea pot crește volumul mesei fără să aducă un număr foarte mare de calorii, așa vei avea senzația de plenitudine.

4. Învață să dozezi grăsimile.
Uleiul, nucile, semințele și avocado sunt alimente valoroase, dar foarte dense energetic. Cele mai calorice preparate continuă să fie cele de la restaurante – la gătit se folosește mult unt, smântână și ulei.

5. Nu transforma dulciurile în alimente „interzise”.
Pentru multe persoane, restricția rigidă duce ulterior la episoade de supraalimentare. Permite-ți un desert calitativ, de dimensiuni optime, o dată pe săptămână. Savurează-l cu o ceașcă de ceai sau cafea într-o ambianță plăcută alături de cineva drag.

6. Construiește un plan pe care îl poți respecta și minim 3 luni.
Aici începe, de fapt, slăbitul sănătos. Când îmbunătățești treptat toate obiceiurile prin respectarea dietei tale personalizate.

Slăbitul sănătos nu înseamnă să-ți fie foame

Dacă pentru a slăbi trebuie să sari peste mese, să elimini grupe întregi de alimente sau să trăiești cu un meniu pe care îl urăști, strategia nu este potrivită pentru tine.

Obiectivul nu este doar să scadă cifra de pe cântar, ci să construiești o alimentație pe care să o poți transforma într-un stil de viață.

Vrei să afli ce să mănânci ca să slăbești în funcție de organismul, programul și obiectivele tale? O evaluare nutrițională și o dietă personalizată pot fi punctul de pornire pentru un plan realist, fără diete stricte și fără înfometare.

„Oricine poate slăbi, mâncând echilibrat. Pentru un regim personalizat și susținerea necesară, e suficient un apel la +373060784276, Victoria Ursu. Sau o vizită personală - pe adresa București 116, et. 3, of. 304.”

Circa 13,5 miliarde de lei vor fi investiți în dezvoltarea sistemului educațional din Republica Moldova în următorii cinci ani, potrivit Programului de implementare a Strategiei „Educația 2030” pentru anii 2026-2030, aprobat de Guvern. Investițiile vizează toate nivelurile de educație - de la creșe și grădinițe, până la învățământul profesional tehnic și universități - precum și susținerea cadrelor didactice, cercetarea și digitalizarea sistemului.

„Până în 2030 vrem să vedem schimbări pozitive în toate instituțiile de învățământ - în fiecare grădiniță, școală, colegiu și universitate. Vorbim despre condiții mai bune pentru copii și profesori, școli modernizate, un curriculum mai relevant, mai multe oportunități pentru tineri și universități mai competitive. Avem un plan clar pentru următorii cinci ani, cu investiții și rezultate pe care ni le asumăm”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

În educația timpurie și învățământul general, Programul prevede crearea a 5.000 de locuri în creșe, dotarea a cel puțin 400 de școli și grădinițe, renovarea blocurilor sanitare și dezvoltarea rețelei de 90 de școli-model. De asemenea, va fi revizuit curriculumul, iar până în 2030 se urmărește creșterea ratei de promovare a examenului de absolvire a gimnaziului la cel puțin 90%. O altă țintă este îmbunătățirea rezultatelor la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), care măsoară competențele elevilor de 15 ani la citire, matematică și științe.

În învățământul profesional tehnic, cel puțin 3.000 de elevi vor urma programe duale, cu implicarea a minimum 300 de companii din mediul privat. Programele de studii vor fi aliniate la Cadrul calificărilor și la cerințele tranziției verzi, devenind mai relevante pentru piața muncii.

Învățământul dual va fi extins și la nivel universitar, urmând să încadreze cel puțin 1.000 de studenți. Totodată, universitățile își propun să atragă anual cel puțin 3.000 de studenți străini și să atingă o rată de inserție a absolvenților pe piața muncii de 50%. Sunt prevăzute măsuri pentru consolidarea integrității academice, inclusiv utilizarea sistemelor antiplagiat și a evaluărilor supravegheate, precum și investiții în blocuri de studii, cămine universitare, laboratoare și spații de recreere pentru studenți. Eforturi vor fi depuse și pentru susținerea domeniilor STEAM, prin mărirea burselor studenților care selectează aceste programe. 

Programul pune accent și pe consolidarea calității învățământului superior și a cercetării prin evaluarea externă a programelor de doctorat, în vederea asigurării unor standarde de calitate compatibile cu cele europene și a creșterii competitivității cercetării din Republica Moldova. 

Programul prevede și crearea Agenției Naționale Erasmus, care va contribui la o gestionare mai eficientă a oportunităților de mobilitate, cooperare și schimb de bune practici pentru elevi, studenți, cadre didactice și instituțiile de învățământ.

În domeniul cercetării și inovării, vor fi dezvoltate infrastructura de cercetare, parteneriatele public-private, instrumentele de transfer tehnologic și sistemul informațional e-Cercetare. Aceste măsuri vor fi susținute prin alocarea a 100 de milioane de lei din bugetul de stat și atragerea a circa 400 de milioane de lei din fonduri externe pentru cercetare și inovare. În același timp, Republica Moldova va continua participarea la programul Orizont Europa.

Totodată, Programul stabilește un cadru clar pentru realizarea angajamentelor asumate în cadrul Capitolelor 25 ,,Știință și Cercetare” și 26 „Educație și cultură” și apropierea sistemului național de prioritățile Spațiului european al educației și cercetării.

O altă prioritate este susținerea cadrelor didactice. Peste 5.000 de angajați ai sistemului vor beneficia de programul „Investim în educatori”, iar peste 25.000 - de programul „Investim în profesori”. Totodată, vor fi asigurate programe de mentorat și servicii de consiliere psihologică pentru cadre didactice.

În ceea ce privește digitalizarea educației, sunt planificate certificarea competențelor digitale ale cadrelor didactice conform DigCompEdu și dezvoltarea a 3.000 de unități de conținut digital. Până în 2030, obiectivul este ca 100% dintre absolvenți să atingă nivelul B1 al competențelor digitale. De asemenea, va fi implementat un program național privind utilizarea inteligenței artificiale în educație.

Costul total estimat al Programului pentru perioada 2026-2030 este de 13,464 miliarde de lei. Din această sumă, 3,705 miliarde de lei, sau 27,5%, vor fi asigurate din bugetul de stat, iar 7,956 miliarde de lei, echivalentul a 59,1%, reprezintă asistență externă din partea partenerilor de dezvoltare, instituțiilor financiare internaționale și Uniunii Europene.

Asistența externă va fi direcționată prioritar către investițiile în infrastructură, inclusiv prin proiecte contractate cu instituțiile financiare internaționale în cadrul Planului de Creștere pentru Moldova.

Ministerul Educației și Cercetării va coordona implementarea Programului, în cooperare cu autoritățile publice centrale și locale, instituțiile de învățământ și partenerii de dezvoltare. Progresul va fi urmărit prin rapoarte periodice și evaluări intermediare, care vor permite ajustarea acțiunilor și indicatorilor, în funcție de rezultatele înregistrate.

Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Programului de implementare a Strategiei de dezvoltare „Educația 2030” pentru anii 2026-2030 poate fi accesată aici: https://bit.ly/4x3ciLf 

Marea Britanie a prelungit până la 29 octombrie 2026 licența specială care permite continuarea operațiunilor comerciale cu subsidiarele bulgare ale gigantului petrolier rus Lukoil, în pofida sancțiunilor impuse companiei. Licența urma să expire astăzi, 13 august.

Autorizația emisă de Oficiul pentru Punerea în Aplicare a Sancțiunilor Financiare (OFSI) din cadrul Trezoreriei britanice acoperă Lukoil Bulgaria, Lukoil Neftochim Burgas, Lukoil Aviation Bulgaria și Lukoil Bulgaria Bunker. Companiile și partenerii lor financiari pot efectua în continuare plăți și alte tranzacții necesare desfășurării activității, fără ca acestea să încalce regimul britanic de sancțiuni.

Decizia a fost solicitată de autoritățile bulgare pentru sincronizarea termenelor cu autorizațiile acordate de Statele Unite și are ca scop menținerea funcționării rafinăriei și securizarea aprovizionării cu produse petroliere.

Lukoil deține rafinăria Neftohim din Burgas, una dintre principalele instalații de procesare a petrolului din Bulgaria, precum și o rețea de aproximativ 500 de benzinării în țară.

Sancțiunile britanice și americane împotriva Lukoil au fost introduse în octombrie 2025, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Ulterior, autoritățile de la Londra și Washington au acordat mai multe derogări pentru a evita perturbarea activităților operaționale și a aprovizionării cu combustibili.

În cazul companiei-mamă și al activelor sale internaționale, Marea Britanie a prelungit separat autorizația pentru tranzacțiile cu Lukoil International până la 26 februarie 2027.

Și Statele Unite au acordat recent o nouă derogare. În iulie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a extins până la 22 august termenul în care pot continua anumite tranzacții și negocieri privind activele internaționale ale Lukoil.

În ianuarie, Lukoil a anunțat că a convenit vânzarea majorității activelor sale internaționale către compania americană de investiții Carlyle, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 22 de miliarde de dolari, însă ulterior compania rusă nu a mai oferit informații publice privind evoluția procesului.

Lukoil deține active în mai multe țări din Europa de Sud-Est, inclusiv rafinăria Petrotel din România și rețele de benzinării în România, Serbia, Croația, Muntenegru, Republica Moldova și Macedonia de Nord.

Agenția de Investiții a anunțat cele 25 de companii selectate în cadrul programului „Top Exporters from Moldova 2026”, inițiativă prin care autoritățile au creat un clasament național al companiilor exportatoare. Potrivit Agenției, este primul clasament de acest tip realizat în cadrul unui program național dedicat identificării și promovării exportatorilor moldoveni.

Selecția a început cu analiza a peste 1.300 de companii exportatoare, pe baza datelor Serviciului Vamal, Biroului Național de Statistică și a altor surse publice. Dintre acestea, 115 au trecut în etapa următoare, după ce au acumulat cel puțin 33,3 puncte din maximum 50. 

În etapa finală, dosarele au fost evaluate de un comitet format din reprezentanți ai 12 instituții publice și organizații de profil. Evaluarea a ținut cont de rezultatele la export, capacitatea de inovare, strategia de marketing internațional și alte criterii stabilite în cadrul programului. 

Cele 25 de companii selectate sunt: 

• ÎM Vinăria Purcari SRL; 

• Djofra-M SRL; 

• Molinart Grup SRL; 

• Monicol SRL; 

• Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova; 

• Moldabela Trade SRL; 

• Cricova SA; 

• Farmaprim SRL; 

• BC maib SA; 

• Alfa-Nistru SA; 

• Add-Production SRL; 

• Vinăria din Vale SRL; 

• Orhei-Vit SRL; 

• Viorica-Cosmetic SA; 

• Unitech Engineering Solutions SRL; 

• Fani SRL; 

• Sandriliona SRL; 

• Informbusiness SRL; 

• ICS Health Forever International SRL (Medpark); 

• Nazar Drums SRL; 

• IM Tatra-Bis SRL; 

• Allert & Co SRL; 

• BAA Gladei și Partenerii; 

• VMBSV Group SRL; 

• Versus Artist SRL. 

Potrivit Agenției de Investiții, companiile selectate exportă produse și servicii pe 50 de piețe internaționale. Acestea vor beneficia de promovare în cadrul programului, inclusiv prin platforma „Top Exporters from Moldova”, Cartea Digitală a exportatorilor, materiale video și editoriale. 

Companiile vor fi prezentate oficial la Export Forum, programat pentru 1 octombrie, în cadrul Moldova Business Week 2026. Programul „Top Exporters from Moldova” este organizat o dată la doi ani de Agenția de Investiții.