cm865 2Un test de rezistenţă pentru economia moldovenească, mai ales în plan bugetar, s-a produs după luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei. Starea bugetului public naţional şi a politicii fiscale, în special privind accizele în următorii trei ani, au fost subiectul şedinţei ordinare a Clubului Presei Economice.

Starea bugetului public

Ministrul Finanţelor, Sergiu Puşcuţa, a declarat că, potrivit datelor operative, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat după nouă luni ale acestui an cu un deficit de 5,4 miliarde lei. „În iulie-august, încasările bugetare au revenit la nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2019, după ce în aprilie s-a înregistrat o scădere cu 30%, iar în luna mai – cu 15%”, a spus ministrul.

Iniţial a fost planificat un deficit bugetar în sumă de 7,6 miliarde sau de 3,25% din PIB. „Intenţia a fost de a face investiţii capitale majore din contul bugetului de stat şi în mod special, în infrastructura drumurilor, acea infrastructură care ar face R. Moldova mai atractivă. În primele două luni, din punct de vedere bugetar, lucrurile au mers foarte bine. Deja aveam în vedere rectificarea bugetului la jumătate de an şi majorarea veniturilor. Însă, în aprilie am resimţit rezultatele pandemiei. A fost o lună de şoc, veniturile au scăzut cu 30 la sută”, a menţionat ministrul în cadrul şedinţei Clubului Presei Economice.

Tranşa de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional în sumă de 239 milioane de dolari a venit într-un moment de cumpănă. Ministerul Finanţelor a procedat însă cum nu se putea mai bine, a folosit doar o mică parte din bani, cea mai mare parte fiind „păstrată pentru vremuri mai grele”. Mai ales că din luna mai situaţia a început să se amelioreze treptat. Luna mai a fost încheiată cu minus 15% la veniturile bugetare. În iunie s-a ieşit pe plus. Veniturile din iulie au fost comparabile cu perioada similară a anului precedent, iar cele din august au fost în scădere cu 3%. Încasările din septembrie au fost la nivelul anului 2019.

Din start, la elaborarea bugetului pentru anul 2020 s-a luat în calcul o creştere macroeconomică de 3,8%. Ulterior însă prognozele au fost revizuite în scădere, fiind estimată o descreştere a PIB de 4,5%. “Trimestrul doi al anului s-a soldat cu o descreştere economică nominală de 14% în raport cu PIB, iar pe primul semestru, chiar ţinând cont de corectările sezoniere, avem o descreştere a PIB de 7,1%. Observăm că descreşterea PIB este şi mai profundă decât cea care a fost reflectată în rectificările din aprilie şi iulie a legii bugetare”, explică Sergiu Puşcuţa.

Potrivit lui, pe acest fundal a crescut brusc deficitul bugetar. „Dacă la început de an eram criticaţi pentru un deficit de 7,6 miliarde de lei, acum toţi au acceptat 16 miliarde de lei şi astfel de situaţii sunt în multe state, lovite de criză. S-a schimbat şi mesajul organismelor financiare internaţionale. Dacă la începutul pandemiei se spunea: găsiţi programe de asistenţă socială, daţi bani, susţineţi persoanele vulnerabile. Acesta era mesajul: daţi, daţi, finanţaţi, finanţaţi. Acum mesajul este altul, trebuie de continuat proiecte investiţionale, trebuie de alocat investiţii capitale din buget. Este altceva, se pune accent nu doar pe cheltuieli de consum curent, dar şi pe mai multe cheltuieli investiţionale pentru susţinerea sectorului real al economiei. Paradigma s-a schimbat, pentru că s-a înţeles faptul că criza va dura ani de zile. Multe ţări au început să crească deficitul bugetar. Aceste schimbări le-am resimţit şi în ultima discuţie cu FMI”, afirmă ministrul Finanţelor.

Vine o perioadă mai dificilă, tradiţional, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie cheltuielile bugetare cresc, prin urmare Ministerul Finanţelor a luat măsuri pentru a se asigura că, în această perioadă, în trezorerie există suficiente resurse pentru a acoperi cheltuielile urgente.

“La 1 octombrie, în conturile trezoreriale ale bugetului de stat erau disponibile în jur de 4 miliarde lei, dintre care 144 milioane de dolari şi 31 milioane euro, bani pe care i-am primit în aprilie de la FMI. Este o pernă de siguranţă care să asigure o stabilitate financiară în orice circumstanţă”, a spus ministrul. El s-a arătat sigur că bugetul va face faţă tuturor conturilor care o să fie înaintate către plată. Toate componentele bugetare au solduri disponibile în conturi. În mod special, ministrul s-a referit la bugetele locale, care aveau în conturi 1,8 miliarde lei.

Ministrul Finanţelor a dat asigurări că la începutul anului 2021, în bugetul ţării vor fi cel puţin 2 miliarde lei, care sunt necesare în primele două săptămâni ale noului an, când încasări în trezorerie încă nu ajung, economia practic este în stagnare, dar există cheltuieli obligatorii. Sergiu Puşcuţa presupune că până la sfârşitul anului 2020, nivelul deficitului bugetar va fi mult mai mic decât cel planificat, 17,5 miliarde lei la bugetul public naţio­nal, inclusiv 16,9 miliarde lei – la bugetul de stat.

Regimul accizelor

La rândul său, Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerul Finanţelor, a prezentat principalele măsuri de politică fiscală şi vamală pentru anul 2021. Acesta s-a referit la scutirile acordate persoanelor fizice, uniformizarea cotelor impozitelor pe venit, regimul fiscal al dividendelor distribuite persoanelor juridice, regimul fiscal şi social al profesiilor juridice, diminuarea numerarului în economie, posibilitatea includerii taxei rutiere în cota accizei aferentă produselor petroliere şi altele.

Se propun a fi operate mai multe schimbări, ne vom referi doar la accize, care vor fi stabilite pe o perioadă de trei ani. „Este o acţiune salutabilă pentru mediul de afaceri şi buget pentru că oferă o previzibilitate”, a declarat în şedinţa Clubului Presei Economice secretarul de stat. Potrivit acestuia, cotele accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice şi produsele petroliere sunt determinate de următorii factori: maximizarea veniturilor la buget, care este şi principala sursă de creştere a veniturilor; reducerea treptată a consumului, angajamentele din Acordul de Asociere RM-UE şi de cotele în ţările vecine şi riscurile asociate de contrabandă.

Cu cât vor creşte accizele? Proiectul prezentat pentru discuţie de Ministerul Finanţelor prevede o creştere anuală a accizelor pentru tutun cu 15 la sută, dar nu mai puţin de 834 lei în 2021 până la nu mai puţin de 1103 lei în 2023.

Pentru produsele petroliere se propunere o majorare în mărimea PIB-ului nominal, de 9 la sută, iar pentru produsele alcoolice, având în vedere că am atins nivelul minim european – o creştere de 5 la sută.

Potrivit proiectului, accizele la benzină se preconizează să fie majorate de la 6496 lei pentru o tonă în 2021, la 7082 lei în 2022 şi 7719 lei în 2023, minimum directiv în UE fiind de 467 euro.

Accizele la motorină vor creşte de la 2734 lei per tonă în 2021, la 2980 lei în 2022 şi, respectiv, 3248 lei în 2023, minimul directiv în UE fiind de 392 euro pentru o tonă.

Următorul moment vizează autoturismele şi în special autoturismele de lux, în valoare mai mare de 600 mii de lei. Potrivit formulei propuse, vor fi impozitate suplimentar aproximativ 1 100 autoturisme anual, ceea ce reprezintă 4% din totalul autoturismelor importate anual. Cota accizei la autoturismele de lux va constitui de la 3% până la 15%, la autoturismele în valoare de 600 mii până la 1,8 milioane.

„Un subiect pe larg discutat în societate este includerea taxelor rutiere în accize la produsele petroliere. Părerile sunt diferite, există pro şi contra. Actualmente, taxa rutieră este stabilită în funcţie de capacitatea motorului, masa şi numărul de pasageri. Dezavantajul sistemului actual constă în lipsa unei corelaţii strânse între gradul de utilizare a infrastructurii drumurilor şi mărimea taxei rutiere. În acest sens, se propune modificarea mecanismului actual de achitare a taxei pentru drumuri de către autovehiculele înmatriculate în R. Moldova prin excluderea acestei taxe concomitent cu majorarea accizei la produsele petroliere. În acest sens, mărimea taxei rutiere suportată de către contribuabil va fi direct proporţională cu cantitatea de produse petroliere consumată. Astfel, măsura dată va avea ca efect o redistribuire a poverii fiscale în partea ce ţine de mărimea taxelor rutiere suportate, de la contribuabilii care consumă mai puţin produse petroliere, către contribuabilii care consumă mai mult produse petroliere, respectiv frecvenţa utilizării infrastructurii drumurilor şi mărimea mijlocului de transport este mai mare”, a menţio­nat Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerul Finanţelor.

Sistemul de încasări va fi schimbat, dar nu şi sistemul de utilizări. În acest caz pentru agricultori va fi aplicat un sistem de subvenţionare.

Experţii şi oamenii de afaceri prezenţi la şedinţa Clubului Presei Economice au formulat mai multe propuneri, dar şi critici privind politicile fiscale. Directorul pentru dezvoltare al companiei Zernoff, Alexandr Oganesean, a apreciat drept discriminatoriu faptul că acciza la spirtul utilizat în parfumerie şi farmaceutică este similar cu cel pentru băuturile alcoolice. „E un subiect care trebuie discutat separat şi foarte atent”, a declarat secretarul de stat.

În opinia economistului Veaceslav Ioniţă, ar trebui să fie efectuată o reglementare distinctă şi o taxare distinctă pentru bere, vin şi alcool. „Produsele mai nocive să fie taxate mai mult. Acest lucru este valabil şi pentru articolele de tutun”, a spus expertul.

Vlad Bercu

capital.market.md

20c0398f49266a46b6648ccf889b0cdaAsigurarea tehnică a interceptării comunicărilor prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice se realizează exclusiv de către subdiviziunea tehnică specializată a SIS, cu utilizarea unor mijloace tehnice speciale, conectate, în caz de necesitate, la echipamentul furnizorilor.

Ordinul comun al Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Național Anticorupție și Serviciului Vamal pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare şi efectuare a măsurilor speciale de investigaţii în reţelele de comunicaţii electronice (nr.53/405/83/307-O din 15.09.2020) a fost publicat în Monitorul Oficial din 23 octombrie 2020.

Potrivit Regulamentului, în scopul efectuării de către SIS a asigurării tehnice a interceptării comunicărilor, furnizorii, indiferent de tipul de proprietate, sunt obligaţi să prezinte, în termen de 5 zile lucrătoare, la cererea SIS, datele referitoare la producătorul, tipul şi caracteristicile tehnice ale echipamentelor utilizate, schemele amplasării echipamentelor în încăperile furnizorilor, topologia fizică şi logică a reţelelor de comunicaţii electronice, coordonatele geografice ale staţiilor de radiocomunicaţii şi canalelor radio utilizate în ariile de acoperire a staţiilor, protocolul utilizat între componentele echipamentelor furnizorilor, tipul şi intervalul de transmisiune a semnalizării și alte date tehnice necesare SIS pentru organizarea şi efectuarea interceptării comunicărilor.

De asemenea, furnizorii trebuie să permită şi să asigure din punct de vedere tehnic conectarea la interfeţele echipamentelor furnizorului a mijloacelor tehnice speciale ale SIS și să asigure permanent şi continuu condiţiile tehnice necesare pentru conectare, precum și să asigure situarea încăperilor în care utilajele speciale se conectează la interfeţele echipamentelor furnizorilor la o distanţă de maxim 25 m de încăperea cu echipamentul furnizorilor.

Pentru asigurarea posibilităţii de a prezenta informaţiile solicitate, furnizorii sunt obligaţi să păstreze toate informaţiile disponibile, necesare pentru identificarea şi urmărirea sursei de comunicaţii electronice şi să asigurare prezentarea acestor informaţii organelor împuternicite. Informaţiile ce ţin de serviciile de telefonie mobilă sau fixă vor fi păstrate o perioadă de un an, iar cele ce ţin de reţeaua Internet – de 6 luni.

De asemenea, furnizorii vor prezenta lunar sau la solicitare, actualizările datelor tehnice necesare pentru realizarea interceptării.

monitorul.fisc.md

d04feddf8b4726f8bea4d2654060f781Ministrul Economiei Sergiu Railean spune că în al doilea trimestrul al anului 2020 se estimează cel mai profund declin economic din ultimii 20 de ani. Potrivit lui, produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 14 la sută față de al doilea trimestru al anului 2019.

Notă: PIB – un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an.

Într-un comunicat de presă, ministrul a menționat că economia Republicii Moldova suferă nu doar din cauza factorilor interni, ci și din cauza perturbării activității economice la nivel regional, criza pandemică lovind puternic în economia națională.

Ministrul Railean susține că autoritățile împreună cu asociațiile de afaceri, partenerii de dezvoltare și experții economici se află în proces de elaborare a unui program privind măsurile economice post-COVID-19 pentru 2020-2021, pentru a asigura redresarea economiei moldovenești.

tv8.md

896c8fe0c75f0c93e68f9b9f61508223Valoarea plăţii fără numerar pe teritoriul R. Moldova a constituit 280 de lei în trimestrul II al anului, cu 1,4% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. În timp ce retragerile de numerar au ajuns la 2 060 de lei – cu 17,3% mai mult. În acelaşi timp, valoarea medie a unei plăţi fără numerar efectuată peste hotarele ţării a constituit 451 de lei, în descreştere cu 12,8%, iar retragerile de numerar au însumat în medie 4 145 de lei, cu 52% mai mult comparativ cu trimestrul doi al anului 2019, scrie capital.market.md.

Băncile cu cea mai mare pondere în numărul total de carduri sunt: Moldindconbank – 37,6%, Agroindbank – 28,2% şi Victoriabank cu 16,8%. Mobiasbancă are o pondere de 7,2%, iar restul băncilor sub 5%. Cele patru bănci deţin circa 90% din totalul cardurilor de plată din Republica Moldova.

Cel mai important ritm de creştere faţă de perioada similară a anului trecut (42,5 la sută) au înregistrat terminalele POS contactless ca răspuns la intenţia punctelor comerciale de a spori confortul şi eficienţa la achitare pentru clienţi.

Economiştii anticipează pentru anul 2020 că achitările cu cardul bancar vor ajunge la circa 7 miliarde lei, ceea ce este de câteva ori mai mult faţă de acum zece ani, când achitările cu cardul erau doar la etapa embrionară şi constituiau doar 430 milioane lei.

Moldovenii utilizează cardul bancar şi pentru achitările de peste hotare, fie când merg peste hotare, fie când fac cumpărături online.

Chiar dacă 43% din venituri moldovenii le primesc pe card, totuşi ei preferă ca 94% din achiziţii să le facă prin numerar. Politica activă a guvernului şi acţiunile băncilor comerciale de lansare a diverselor programe de trecere la card pentru diferite categorii de cetăţeni îşi au efectul. Astfel, în 2018, din economia observată, 43% din veniturile moldovenilor au fost sub formă de transfer pe card bancar sau 51,9 miliarde lei, alte 68,1 miliarde lei au fost sub formă de numerar.

Economiştii sunt de părere că în 3-4 ani, veniturile obţinute de moldoveni pe cardul bancar vor fi mai mari decât cele obţinute în numerar.

Însă, chiar dacă în prezent veniturile pe card bancar sunt foarte ridicate comparativ cu acum 10-15 ani, totuşi moldovenii preferă să achite cash. Cardurile bancare nu au devenit încă o formă de plată, dar mai degrabă au schimbat casieria de la întreprindere sau instituţiile publice.

De exemplu, în 2018 moldovenii, din cei aproape 52 miliarde lei primiţi pe cardul bancar, 45 de miliarde sau 86,5% i-au scos de pe card şi au făcut achitările în numerar. Achitările cu cardul au fost doar de 7 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 6,2% din totalul procurărilor de 120 miliarde lei din 2018. Însă volumul achitărilor cu cardul bancar se dublează la fiecare 2 ani. Dacă tendinţa se va menţine, iar Guvernul şi Banca Naţională vor întreprinde acţiuni de încurajare a achitărilor cu cardul, atunci în cinci ani ponderea achitărilor cu cardul uşor va depăşi 25% din totalul achitărilor moldovenilor.

capital.market.md

medÎn Republica Moldova ar putea fi înregistrat un brand unic pentru mierea autohtonă, în scopul promovării produselor apicole naționale. Totodată, autoritățile intenționează să creeze un registru electronic al apicultorilor.

Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Programului național de dezvoltare a apiculturii în Republica Moldova pentru anii 2021-2025 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2021-2022.

Planul privind implementarea Programului național conține 31 de acțiuni, printre care consolidarea capacităților instituțiilor de învățământ, inclusiv promovarea învățământului profesional dual în domeniul apicol, dezvoltarea serviciilor de consultanță și școlarizare în domeniu, sensibilizarea practicării apiculturii profesioniste și promovarea acesteia în rândul tinerilor, elaborarea profilurilor investiționale pentru acest sector, subvenționarea investițiilor pentru crearea și modernizarea laboratoarelor de analiză a produselor apicole.


Totodată, se intenționează promovarea turismului apicol prin stimularea înființării noilor locuri de cazare în agroturismul cu activități apicole, crearea centrelor apicole regionale, subvenționarea grupurilor de producători agricoli în vederea asigurării cu echipament modern, simplificarea procedurilor de export al mierii și oferirea suportului pentru accesul pe piețele externe etc.

Potrivit notei informative, cheltuielile totale pentru implementarea programului (perioada stabilită de cinci ani) vor constitui 1148,5 mil. lei, din care 781,46 mil. lei vor fi alocați de la bugetul de stat, iar beneficiile directe de la activitatea apicolă vor constitui peste 3400 mil. lei – surse obținute de la comercializarea produselor apicole, dar și a roiurilor și a reginelor, ceea ce ar constitui de circa 4,3 ori mai mult față de investițiile oferite din buget.

Reamintim că, în anul 2016, a fost adoptată Legea apiculturii nr. 70/2006, implementarea căreia a contribuit la ameliorarea relaţiilor apicultorilor cu autorităţile publice locale, cu cele din silvicultură, protecţia mediului, autoritățile de supraveghere și control în domeniile sanitar-veterinar și zootehnic, direcţiile raionale agricultură şi alimentaţie, ceea ce a creat condiţii sociale favorabile pentru activitatea apicolă.

Potrivit datelor statistice, în perioada anilor 2011-2019 producerea mierii în țara noastră a fost în continuă creștere, înregistrând valori de la 2,8 la 5,7 mii tone pe an. Totodată, costul pentru producerea unui kilogram de miere în RM constituie între $1,65-1,80 în cazul unui an favorabil. În același timp, conform unor estimări ale Organiației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, volumul producției de miere în țara noastră ajunge la $4,4 mil. și se situează pe poziția 54 în lume (în baza datelor din anii 2009-2013).

monitorul.fisc.md

62688 fin.lServiciului Fiscal de Stat (SFS) continuă să desfăşoare cu regularitate acţiuni de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice şi juridice care oferă în chirie bunuri imobile.

Potrivit datelor SFS, în perioada ianuarie-septembrie, au fost înregistrate 9411 contracte de dare în locaţiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Astfel, la buget au fost încasate venituri în sumă de 17,8 mil. lei, depăşind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 1,8 mil. lei sau o creştere de 11,2%.

În aceeaşi perioadă au fost identificate 312 persoane fizice noi ce dau în locaţiune/chirie bunuri imobile fără a fi înregistrate conform legislaţiei. Acestora le-au fost calculate suplimentar la buget: plăţi de bază - 163 mii lei, penalităţi - 5,8 mii lei şi amenzi - 47,5 mii lei. SFS recomandă persoanelor care oferă în chirie bunuri imobiliare să se conformeze legislaţiei fiscale şi să achite impozitul în mărime de 7% din veniturile obţinute. Suma impozitului pe venit se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans.

Achitarea se va efectua în orice bancă comercială, oficiu poştal al Republicii Moldova sau pe portalul Guvernamental de plăţi electronice Mpay.

infotag.md

ce este un vin fara alcool si cine il produce in moldova 2

Știați că există vin fără alcool? Această licoare se produce după o tehnologie clasică, cuprinzând toate etapele de maturare ale vinurilor clasice cu tăria alcoolică 12-13% în volum, inclusiv și procesul de fermentare. Diferența o constituie doar etapa finală de procesare, care se numește dealcoolizare și se efectuează prin eliminarea alcoolului din vin. La această etapă, care durează aproximativ o jumătate de oră, vinul se încălzește până la o temperatură de 30 de grade Celsius, alcoolul se evaporă, iar toate caracteristicile, cum ar fi aroma, culoarea și buchetul vinului, precum și toate vitaminele și microelementele din componența lui, se păstrează. După finisarea etapei de dealcoolizare, în vin rămâne aproximativ 0,5% de alcool.

În esență un vin fără alcool este un produs natural, din care în procesul de fabricație a fost înlăturat alcoolul. Nu este un suc din struguri sau un compot.

Casa Petru - vin fără alcool produs în Moldova

Vinul fără alcool Casa Petru este produs de Denovie Group, un holding vinicol, reprezentat de două întreprinderi: combinatul „Mold Nord”, fondat pe baza fabricii de vinuri din orașul Fălești și Vinia Denovi (Chateau Denovi), o vinărie cu un ciclu complet de producere din satul Iargara, raionul Leova. Compania posedă plantațiile proprii de viță de vie cu o suprafață totală de 350 ha, situate în sudul Moldovei. Actualmente, pe rafturile magazinelor putem găsi două tipuri de vin fără alcool Casa Petru: Cabernet Sauvignon și Chardonnay. Ele pot fi procurate în mai multe rețele de supermarketuri sau în vinotecile din Chișinău.

Este important să menționăm că vinurile Casa Petru fără alcool, deja au ajuns în state precum Polonia, Belarus, Rusia, SUA sau Japonia, iar aria lor de export continuă să se extindă.

Vinurile fără alcool devin din ce în ce mai populare pe piețele internaționale. Ele sunt consumare de sportivii profesioniști, de adepții unui mod de viață sănătos, de femeile însărcinate, de conducătorii auto sau de persoanele, cărora din motive medicale, consumul de alcool le este strict interzis.

madein.md

viber image222

În primele zile ale lunii octombrie primul camion cu prune moldovenești din recolta anului curent a ajuns în Franța.

Cumpărător este o moldoveancă stabilită în Franța care, împreună cu partenerul său francez, dorește să promoveze fructele moldovenești cu calități gustative deosebite pe piața franceză. Pe această cale Moldova are posibilitatea de a fi prezentă pe piața Rungis – cea mai importantă piață angro din Franța.

„Fructele din Moldova sunt cele mai gustoase din lume. Fiind născută în Moldova și locuind de mai mulți ani în Franța am văzut foarte clar diferența de gust autentic al fructelor”, ne-a spus importatoarea moldoveancă.

Studiile specializate arată, în ultima perioadă, o tendință clară de creștere a consumului de produse biologice, certificate și inofensive. Oamenii doresc să se întoarcă la o alimentație sănătoasă.

„Am făcut o legătură dintre cererea de gust autentic de pe piața Europei de Vest și oferta de fructe moldovenești cu calități gustative deosebite. În acel moment am decis că piața franceză trebuie conectată neapărat la oferta producătorilor de fructe din Moldova. Cu doi ani în urmă am făcut cunoștință cu Moldova Fruct, ulterior am fost într-o misiune la producătorii de fructe membri ai asociației. Asociatul francez cu care colaborez a fost impresionat de potențialul Moldovei, de calitatea fructelor și infrastructura post-recoltare care s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani”, relatează importatoarea.

Cumpărătorii francezi intenționau să achiziționeze cireșe în acest sezon, dar din cauza pandemiei de Covid-19 au decis să aștepte sezonul prunelor. Totuși, planurile importatorilor din Franța pentru viitor sunt destul de ambițioase.

„Scopul nostru este să achiziționăm nu doar prune, dar și struguri de masă, mere, cireșe, caise, toată gama de fructe pe care o produce Moldova”, afirmă moldoveanca stabilită la Paris.

Fructele moldovenești vor fi comercializate pe piața Rungis după metoda clasică:

prospectare, abordare, convingere, vânzare. Clienții sunt companii importante care sunt foarte exigente din toate punctele de vedere: calitate, prezentare produs, consecvență în livrări.

„O atenție deosebită este acordată ambalării fructelor în conformitate cu cerințele pieței. Iată de ce noi am produs în Moldova lada noastră proprie în care producătorii moldoveni să ne livreze fructele. Pentru viitori avem scopuri bine stabilite în ceea ce privește dezvoltarea colaborării între Rungis și producătorii din Moldova”, spune importatoarea.

În această săptămână livrările de prune spre Franța vor continua.

agroexpert.md

1076873 5f89424a25056Circa 90% din valoarea fraudelor comise cu utilizarea cardurilor de plată emise în Republica Moldova sunt fraude săvârșite fără prezența fizică a cardului, cu utilizarea numărului acestuia, prin metode „social engineering”. Altfel spus, deținătorii sunt manipulați să divulge informații confidențiale, precum: numărul integral al cardului, format din 16 cifre, codurile de securitate CVV/CVC2, parole unice expediate prin SMS etc.

Într-un răspuns pentru IPN, Banca Națională a Moldovei precizează că, în practica internațională se utilizează un indicator relevant ce reflectă mărimea fraudelor aferente cardurilor bancare. Este vorba despre raportul dintre valoarea fraudelor și valoarea operațiunilor cu carduri de plată. Acest indicator, pentru trimestrul doi al anului curent, constituie 0,015% din valoarea totală a tranzacțiilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova, fiind în continuare la un nivel  mai mic comparativ cu nivelul fraudelor din țările europene de 0,041%.

Deși valoarea fraudelor de acest gen comise în trimestrul doi al anului curent a înregistrat o majorare față de perioada similară a anului precedent, valoarea fraudelor consemnate în ultimele trimestre este mai mică decât cea înregistrată, de exemplu, la sfârșitul anului 2017. Potrivit BNM, această diminuare se datorează eforturilor depuse de bănci în vederea consolidării măsurilor de securitate aplicate la efectuarea operațiunilor cu carduri de plată.

Deținătorii de carduri se pot expune riscului de fraudă dacă își utilizează cardurile pe platforme nesecurizate de acceptare a plăților, ceea ce cauzează ulterior potențiale scurgeri de informații. La fel, dacă le folosesc pe platforme care nu au implementate măsuri suplimentare de securizare a plăților (3D security). Site-ul unui comerciant este securizat dacă adresa acestuia începe cu „https://”, fapt ce denotă criptarea informației transmise, iar existența măsurilor 3D security este menționată pe pagina web a platformei de plăți împreună cu siglele sistemelor de plăți cu cardul.

„Atât Banca Națională, cât și băncile emitente întreprind permanent acțiuni de  educare și informare a publicului cu privire la măsurile de protecție împotriva fraudelor comise prin intermediul cardurilor de plată. În acest sens, BNM a elaborat și a publicat o serie de recomandări menite să sporească siguranța în utilizarea cardurilor de plată în mediul fizic și în mediul online. Recomandările pot fi vizualizate pe pagina web a BNM”, precizează instituția.

În cazul apariției unor suspiciuni cu privire la utilizarea neautorizată a cardului de plată, e necesar ca deținătorul acestuia să contacteze imediat banca emitentă și să solicite blocarea cardului. Serviciile suport clienți ale băncilor sunt disponibile fără întrerupere (24/7/365), inclusiv prin aplicațiile web sau cele mobile de deservire la distanță.

Cât privește posibilitatea de recuperare a pierderilor financiare, aceasta depinde de amploarea, tipul fraudei și factorii care au contribuit la producerea acesteia. Băncile emitente, odată cu recepționarea unei solicitări din partea deținătorului de card cu privire la contestarea unor operațiuni neautorizate, întreprind eforturi imediate pentru identificarea și soluționarea acestora. Suplimentar, clienților li se recomandă să depună cereri la organele de urmărire penală pentru întreprinderea măsurilor de recuperare a mijloacelor bănești fraudate și tragerea la răspundere a fraudatorilor.

fCriza din regiunea separatistă Transnistria reprezintă principala "provocare" la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu impact şi asupra eforturilor de apropiere a ţării de România, conform unei evaluări a Departamentului de Stat din 2010, relevă un document declasificat parţial, scrie stiripesurse.ro.

În februarie 2010, Departamentul pentru Afaceri Europene din cadrul Departamentului de Stat american evalua stadiul relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, analizând inclusiv declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu, care pleda pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, conform unui email al unui oficial din cadrul Departamentului de Stat, Jacob Sullivan.

"De fapt, România şi Republica Moldova au relaţii bune şi nu au probleme reale la frontiere; cele două guverne lucrează la un acord care să facă mai uşoară trecerea frontierei pentru moldoveni. Cea mai mare provocare la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova este Transnistria, unde autorităţile de facto se bazează pe prezenţa pe termen lung a forţelor ruse pentru sprijin politic. Liderii Republicii Moldova vor o tranziţie spre o prezenţă multilaterală şi retragerea trupelor ruse, dar acest lucru nu este probabil fără o soluţie politică privind reintegrarea Transnistriei", se arată în emailul oficialului din cadrul Departamentului de Stat, datat 9 februarie 2010. Unele fragmente ale documentului rămân clasificate.

stiripesurse.ro

Pagina 1 din 363
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика