Mediul modei internaționale atrage tot mai multe tinere din România și Republica Moldova, dar înainte de a pleca peste hotare apar multe întrebări: care sunt condițiile, cât se câștigă în realitate și ce înseamnă un „contract pe termen lung”? Pentru a lămuri aceste aspecte, am discutat cu Iulia Klimova – manager la Agenția de Modele Prestige, care lucrează zilnic cu modele și cunoaște toate detaliile procesului.

Dacă visezi la un lucru ca model peste hotare, acest interviu îți va arăta cum arată în realitate drumul către o carieră stabilă și sigură în domeniul modei.

Cum a început totul

Iulia, povestiți-ne: cum ajung fetele să semneze un contract de lungă durată în străinătate?

Iulia Klimova: De obicei, totul începe cu deplasări scurte – una, două sau trei luni. În acest timp, modelul își arată profesionalismul: punctualitatea, aspectul, modul de a se comporta la ședințe foto sau pe podium. Dacă clientul este mulțumit, apar oferte pentru colaborări mai lungi. Pas cu pas, se poate ajunge la un contract de șase luni sau chiar un an în Europa sau Asia.

Ce oferă un contract pe termen lung

Redacția: Care sunt avantajele și dezavantajele acestor contracte?

Expert: Avantajul principal este stabilitatea. Modelul știe unde locuiește, cât câștigă aproximativ și ce tip de proiecte va avea. Dezavantajul este libertatea mai limitată – contractul obligă la prezență constantă și uneori la refuzarea altor oferte. Totuși, din punct de vedere profesional, este un pas uriaș: în jumătate de an se adună portofoliu, experiență și contacte valoroase.

Condițiile de trai și de muncă

Fetele se tem adesea de condițiile de trai. Cum arată acestea în realitate?

Iulia Klimova: În cele mai multe cazuri, cazarea este oferită de agenția parteneră. Modelele locuiesc în apartamente sau garsoniere, câte două-trei fete. Condițiile variază în funcție de țară: în Italia sau Franța sunt mai modeste, în Dubai mai confortabile. Partea bună este că un curator este mereu disponibil – dacă apare o problemă, intervenim imediat. În ceea ce privește munca, fetele participă la ședințe foto, prezentări de modă, campanii publicitare. Uneori programul este intens, dar ele sunt informate din timp.

Banii: la ce te poți aștepta

Redacția: Cât se poate câștiga în medie dintr-un contract de lungă durată?

Expert: În medie, venitul este între 1500 și 4000 de euro pe lună, în funcție de țară și de nivelul agenției. În Asia uneori se câștigă mai mult, dar concurența este și mai mare. Important este modul în care fetele își gestionează banii: la început multe cheltuiesc tot pe cumpărături, însă modelele cu experiență știu să economisească o parte și să investească în portofoliu.

Siguranța înainte de toate

Redacția: Cât de sigur este să locuiești și să lucrezi în străinătate printr-un contract?

Iulia Klimova: Totul depinde de agenție. Dacă o fată pleacă singură, după anunțuri dubioase, riscurile sunt mari. În schimb, când există o agenție oficială, cum este Agenția de Modele Prestige, toate detaliile sunt transparente: cazare, remunerație, asigurare. Noi lucrăm doar cu parteneri verificați și suntem permanent în contact cu modelele – asta oferă liniște și siguranță.

Sfaturi pentru cele care se gândesc la prima experiență

Iulia Klimova: Nu vă fie frică să încercați, dar faceți totul cu responsabilitate. Primul contract, chiar și scurt, vă va arăta cum arată în realitate munca de model. Ulterior, puteți alege proiecte mai lungi. Esențial este să colaborați doar cu agenții oficiale și de încredere, nu cu oferte întâmplătoare de pe internet.

Concluzie

Un contract pe termen lung nu este doar o oportunitate profesională, ci și o adevărată școală de viață. Necesită disciplină și seriozitate, dar oferă perspective uriașe fetelor din România și Moldova care își doresc o carieră internațională în lumea modei.

Întrebarea despre câți bani să dăruiești la nuntă deseori provoacă multă bătaie de cap — nu vrei nici să pari zgârcit, nici să dai mai mult decât îți permiți. Am decis să te ajutăm cu acestă întrebare și am aflat de la locuitorii Chișinăului ce sumă se consideră potrivită în 2025 și cât timp trebuie să strângi bani din salariu pentru cadou.

De ce se oferă bani?

O nuntă nu este doar o sărbătoare frumoasă, ci și cheltuieli mari. O petrecere cu 100 de invitați costă în medie 15–20 de mii de euro, scrie rabota.md.

Anume din acest motiv, banii în plic nu sunt doar un gest simbolic, ci și un ajutor real pentru miri. De multe ori, acești bani îi ajută să acopere costurile evenimentului.

De ce depinde suma?

În primul rând, de regiune. În Chișinău și Bălți sumele sunt mai mari, în raioane — mai modeste.

În al doilea rând, de relația cu perechea. Cu cât ești mai apropiat de ei, cu atât mai mult se așteaptă de la tine.

Și, desigur, de veniturile tale. Nimeni nu e obligat să se îndatoreze pentru nunta altora.

Mai există și o regulă nescrisă: suma oferită ar trebui să fie nu mai mică decât costul meniului pentru o singură persoană. În 2025, în Chișinău asta înseamnă de la 1300 de lei (aproximativ 65 de euro).

Ce spun oamenii pe stradă

Am întrebat trecători în Chișinău ce sumă li se pare potrivită pentru un dar la nuntă în în acest an. Răspunsurile au fost variate:

„[Cel mai mult la nuntă trebuie să pună] nașii. Mai puțin de 200 nu cred”.

„Cred că în medie 300 de euro și mai mult”.

„Am fost [ultima la nuntă cu] vreo 3-5 ani în urma, am pus 50 de euro să zicem așa. Acum mai mult, că la mine banul oleacă a crescut, nu ca înainte. Înainte ba învățam, ba una alta”.

„În mediu de la 200 până la 500 de euro”.

„La noi în Transnistria se oferă puțin, la voi se oferă mult. La noi pun 100 de dolari, uneori chiar și mai puțin”.

Cât trebuie să strângi bani pentru un cadou de nuntă?

Salariul mediu în Moldova este de circa 11 200 de lei (570 de euro) după impozitare.

Mulți au recunoscut că strâng bani timp de 3–4 luni pentru a putea oferi o sumă „potrivită” la nuntă. 

E ceva ce și mirii ar trebui să ia în calcul: nu toți invitații pot scoate pe loc câteva sute de euro din buzunar.

Concluzie: cât să dăruiești la o nuntă în Moldova

Dacă ești invitat la o nuntă și vrei să oferi bani:

• Orientează-te spre o sumă de cel puțin 200 de euro.
• Dacă ești naș sau o altă rudă apropiată, fii gata să pui mai mult în plic.
• Dacă nu îți poți permite o sumă mare, oferă cât poți. Acesta nu e un motiv de rușine.

Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG), compania care operează în România brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, îşi extinde portofoliul prin preluarea drepturilor de franciză Hard Rock Cafe pentru România şi Republica Moldova.

Potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti, franciza va fi deţinută de o entitate nou-înfiinţată, HRC Restaurants SRL, controlată integral de Sphera, scrie zf.ro.

„Grupul intenţionează să deschidă cinci restaurante Hard Rock Cafe în Braşov, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Chişinău, pe parcursul a cinci ani, începând cu anul 2026”, arată compania. Potrivit comunicatului, această strategie are scopul de a consolida poziţia Sphera pe piaţa serviciilor de alimentaţie publică, prin extinderea portofoliului în segmentul internaţional al brandurilor de divertisment consacrate.

Prin intermediul noii subsidiare, HRC Restaurants, grupul va coordona deschiderea noilor locaţii Hard Rock Cafe în principalele centre urbane ale României şi în capitala Republicii Moldova.

„Răspundem astfel cererii în creştere din România şi Republica Moldova pentru concepte internaţionale de restaurante cu experienţă integrată”, se mai arată în raport.

Hard Rock Cafe este unul dintre cele mai cunoscute branduri globale din domeniul ospitalităţii, recunoscut pentru combinaţia între gastronomia americană şi elemente autentice din lumea muzicii. În România, brandul este prezent din 2008 printr-un restaurant situat în Parcul Herăstrău din Bucureşti, însă această locaţie „nu este inclusă în drepturile de franciză ce fac obiectul tranzacţiei”, precizează Sphera.

Hard Rock Cafe este un brand de renume international, cunoscut pentru imbinarea experientei culinare americane cu exponate autentice din lumea muzicii.

Brandul este prezent in Romania din 2008, printr-o locatie emblematica situata in Parcul Herastrau din Bucuresti, aceasta nefiind inclusa in drepturile de franciza ce fac obiectul tranzactiei.

Titlurile SFG se tranzacţionează în coborâre cu 8% în ultimul an, la o evaluare bursieră de 1,5 mld. lei. Cei mai mari acţionari sunt Shaletia Ventures Limited (28,6%), Computerland Romania (20,5%) şi Wellkept Group (17%). 

Numele Ancăi Dragu, fost ministru de Finanțe în Guvernul Dacian Cioloș și fost președinte al Senatului României este vehiculat pentru o potențială numire în fruntea Guvernului Republicii Moldova.

Informația a devenit și una oficială după ce Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa a propus-o pe Dragu în poziția de premier. Propunerile partidelor din Republica Moldova survin după ce Dorin Recean, deja fostul premier al Republicii Moldova, a anuțat că se retrage din viața politică, odată cu încheierea mandatului Guvernului pe care îl conduce, scrie gandul.ro.

De menționat că numele Ancăi Dragu a fost vehiculat, în iulie, pe scena politică din România, drept posibilă propunere de prim-ministru, până ca președintele Nicușor Dan să-l anunțe pe Ilie Bolojan.

Actuala guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, deține și cetățenia Republicii Moldova.

Marți, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a câștigat alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, a anunțat că îl va propune pe economistul, profesorul universitar și omul de afaceri Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru, după validarea mandatelor de deputat de către Curtea Constituțională (CC) și convocarea ședinței de constituire a noului parlament de către președinta Maia Sandu.

Valentin Stan a comentat declarațiile publice ale generalului Gheorghiță Vlad şi susţine că afirmațiile șefului Statului Major nu ar fi fost făcute spontan, ci la ordin. Mai mult, acestea ar face parte dintr-un plan mai amplu ce vizează o posibilă intervenție militară a României în Republica Moldova.

Valentin Stan spune că afirmațiile publice ale generalului Gheorghiță Vlad nu sunt spontane. În opinia sa, există grupuri care pregătesc o schemă de intervenție în contextul războiului Ucraina–Rusia, pe traseul Republica Moldova.

„Ce zice Gheorghiță Vlad? România continuă să fie un aliat fidel al Republicii Moldova. Are tratat. Aici sunt două lucruri. Aici este ori un tratat secret cu Moldova, ori dacă nu e și spune asta, încalcă el oricum, în clar, tratatul și ar trebui dat afară cu un șut în spate. Numai că, atenție, el n-a ieșit să spună astea de capul lui. A ieșit la ordin. Ordinul băieților care pregătesc o șmecherie de intervenție militară în războiul dintre Ucraina și Rusia, pe traseul Moldova. Știi de când se pregătește asta? Din 2022”, a spus Valentin Stan la emisiunea realizată de Marius Tucă la Gândul.

Analistul politic a criticat, de asemenea, modul în care este folosit textul legii, afirmând că se încearcă astfel o ocolire a garanțiilor constituționale și a angajamentelor internaționale.

„Dar Macron și Zelenski te vor băga pe tine război. Americanii o să spună: băieți, descurcați-vă! Până una-alta, tu vei fi în război, adică vei fi carne de tun pentru Zelenski. Invocă legea, legea pe care au pregătit-o exact pentru asta, ca să fenteze Constituția, ca să fenteze Tratatul de la Washington și să ducă în România război”, a mai precizat Valentin Stan.

În final, Valentin Stan a amintit de o prevedere legală prin care statul este obligat, în caz de conflict, să asigure asistență cetățenilor — prevedere pe care organizații precum APADOR-CH o consideră neconstituțională — și a subliniat că astfel de texte pot fi folosite pentru a justifica implicări care, în opinia sa, contravin tratatelor internaționale și Constituției: „Nu uitați că avem o lege prin care statul român, în caz de conflict, trebuie să asigure asistență cetățenilor. Exact ce zice APADOR-CH că nu e în regulă constituțional, iar asta a ieșit s-o spună el”.

Serviciul Vamal și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră au lansat astăzi proiectul-pilot privind delegarea competențelor în punctul de trecere a frontierei de stat Costești–Stânca — o inițiativă cu semnificație strategică pentru modernizarea managementului frontierei Republicii Moldova.

Prin acest proiect, pentru prima dată, Republica Moldova aplică modelul european de control unic la frontieră, bazat pe cooperare interinstituțională și delegare de competențe între autoritățile responsabile de control.

Implementarea proiectului, planificată pe o perioadă de 12 luni, are drept scop optimizarea timpilor de traversare, simplificarea procedurilor și creșterea eficienței operaționale, în beneficiul cetățenilor, al mediului de afaceri și al statului.

Lansarea oficială a avut loc în punctul de trecere a frontierei de stat Costești–Stânca, în prezența directorului Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, a secretarei de stat a Ministerului Afacerilor Interne, Diana Salcuțan, și a șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, fiind marcată prin semnarea Ordinului comun privind aprobarea Instrucțiunilor interinstituționale, act care stabilește un cadru clar de responsabilități și o delimitare transparentă a atribuțiilor între cele două autorități.

Totodată, evenimentul a inclus predarea-primirea echipamentelor necesare pentru control, de la IGPF către Serviciul Vamal, precum și demonstrarea practică a noilor proceduri, inclusiv autentificarea utilizatorului desemnat din cadrul Serviciului Vamal în Sistemul Informațional Integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF) și înregistrarea mijloacelor de transport și a conducătorilor auto în sistem.

„Acest proiect reprezintă un exemplu clar de cooperare instituțională eficientă și de modernizare prin acțiune. Delegarea competențelor la punctul de trecere Costești–Stânca reflectă încrederea reciprocă între autorități, dar și capacitatea noastră de a implementa modele europene de management al frontierei. Este o etapă importantă în consolidarea profesionalismului, optimizarea proceselor și oferirea unor servicii publice moderne și predictibile”, a declarat Alexandru Iacub, directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

În prealabil, funcționarii vamali au fost instruiți cu privire la aplicarea noilor proceduri și la exercitarea competențelor preluate de la Poliția de Frontieră, pentru a asigura o implementare uniformă și eficientă a procesului.

Rezultatele proiectului vor fi evaluate după primele șase luni de aplicare, iar experiența acumulată va servi drept fundament pentru extinderea modelului în alte puncte de trecere a frontierei.

O avocată de 54 de ani din Bălţi, Republica Moldova, a fost prinsă în flagrant în timp ce transmitea substanţe psihotrope clientului său deţinut în Penitenciarul nr.11 Bălţi.

Femeia a fost reţinută chiar în sala de întrevederi, în urma unei operaţiuni desfăşurate de ofiţerii Direcţiei investigaţii „Nord” a Inspectoratului Naţional de Investigaţii, în comun cu angajaţii penitenciarului şi procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale – oficiul Nord.

În timpul controlului, asupra clientului său, un bărbat de 34 de ani aflat în detenţie, a fost găsită o seringă din plastic ce conţinea 43 de jumătăţi de pastile albe cu substanţe psihotrope de tip Subutex.

Percheziţiile au continuat în celula deţinutului, unde au fost ridicate un telefon mobil şi mai multe cartele SIM. La locuinţa avocatei, anchetatorii au descoperit un dispozitiv pentru consum de droguri, cartele SIM şi stickuri de memorie.

Femeia a fost reţinută pentru 72 de ore şi este cercetată pentru circulaţia ilegală a drogurilor şi transmiterea acestora către persoane aflate în detenţie.

Conform legislaţiei din Republica Moldova, persoana culpabilă de această infracţiune riscă închisoare de la 7 la 15 ani.

O cifră de afaceri de aproape un miliard de euro (4,2 miliarde de lei) au societățile cu acționari din Republica Moldova în România, scrie Turnul Sfatului.

Sunt în total 5.424 de societăți comerciale cu acționari din Republica Moldova, iar în 2024 aceste au avut în total o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de lei, în scădere față de 2023 (5,4 miliarde de lei). Aceste societăți au avut în medie, în 2024, 5.536 de angajați, cel mai mic număr din 2008 încoace.

Profitul net înregistrat de aceste societăți este de 285 de milioane de lei în 2024, în scădere față de 2023, 323 de milioane de lei, potrivit datelor termene.ro.

Cele mai importante societăți moldovenești din România sunt Unicom Holding SA, Moldmetal Trading, Unicom Tranzit, MMS Minerals & Metals Solutions și Fly Airlines SRL.

Astăzi, 24 septembrie 2025, în cadrul unei conferințe de presă, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat oficial cea de-a II-a ediție a Conferinței anuale „DIALOG PRO-INDUSTRIE: Catalizatorul Viitorului Industrial al Moldovei”, care va avea loc pe 3 octombrie 2025, la Palatul Republicii din municipiul Chișinău. Evenimentul rămâne un reper important pentru mediul industrial, antreprenorial și instituțional din țară.

Conferința va reuni antreprenori, autorități publice, asociații sectoriale și parteneri de dezvoltare, având drept scop analiza evoluțiilor industriei naționale și identificarea de soluții concrete pentru creșterea competitivității economiei Republicii Moldova.

Conferința de presă dedicată lansării oficiale a evenimentului a fost deschisă de către Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, care a subliniat importanța platformei „Pro-Industrie” pentru consolidarea dialogului public-privat și dezvoltarea unei politici industriale moderne, adaptate la realitățile economice și provocările globale.

„Pro-Industrie este mai mult decât o conferință — este un proces continuu de colectare a problemelor reale cu care se confruntă companiile industriale și de identificare a soluțiilor împreună cu autoritățile, partenerii internaționali și asociațiile profesionale. Ne dorim ca acest dialog să contribuie direct la creșterea investițiilor, modernizarea tehnologică și la sprijinirea producătorilor autohtoni”, a declarat Sergiu Harea.

Lansată în 2024, prima ediție „Pro-Industrie” a reunit peste 300 de participanți, reprezentanți ai 6 sectoare industriale cheie și a generat 30 de prezentări și sesiuni tematice. Printre realizările prezentate se numără lansarea Schemei de ajutor de stat regional pentru investiții, care s-a dovedit un instrument eficient: peste 30 de companii au depus dosare pentru a beneficia de sprijin în dezvoltarea afacerilor.

Totodată, în cadrul primei ediții a fost prezentat Programul Național de Dezvoltare Industrială 2024–2028, un document strategic pe care CCI a RM continuă să îl monitorizeze și să faciliteze implementarea sa împreună cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

După succesul primei ediții, evenimentul revine în 2025 cu o agendă ambițioasă, care va aduce în prim-plan teme de actualitate pentru dezvoltarea sectorului industrial, structurate în patru paneluri tematice:

• Platforme industriale pentru creștere și modernizare — bune practici în dezvoltarea parcurilor industriale și atragerea investițiilor;
• Dezvoltare industrială bazată pe cunoaștere și inovare — conectarea cercetării cu industriile regionale, specializare inteligentă și vouchere pentru inovare;
• Consolidarea forței de muncă în industrie — soluții pentru atragerea și păstrarea resurselor umane, învățământ dual, egalitate de gen și politici prietenoase familiei;
• Management durabil al deșeurilor și industrie circulară — recomandări pentru sustenabilitate și adaptarea la cerințele UE privind reducerea emisiilor.

De asemenea, sesiunea plenară va analiza progresele Programului Național de Dezvoltare Industrială și va oferi cadrul pentru noi propuneri de politici publice și sprijin pentru companii.

Un moment important al conferinței de presă a fost lansarea oficială a logo-ului și identității vizuale „Pro-Industrie”, care va însoți toate materialele de promovare și comunicare ale evenimentului. Noul simbol reflectă viziunea modernă a CCI a RM asupra industriei naționale și reprezintă un angajament pentru continuitate și dezvoltare pe termen lung a platformei.

Această activitate are loc cu sprijinul proiectului „Întreprinderi și Comune Puternice pentru Moldova”, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și Guvernul Elveției, implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), precum și al proiectului „Creșterea rezilienței și excelenței femeilor prin oportunități de angajare incluzive și prietenoase familiei”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) și implementat de UN Women și UNFPA Moldova, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.

Parteneri media: Moldova în Progres, Realitatea.md, Rlive.md, MyBusiness.md, Moldpres – Agenția Informațională de Stat, AgroBook, Canal Regional, Agenția de Presă IPN, Monitorul Fiscal FISC.md

Agenda evenimentului:  https://drive.google.com/file/d/1zmzxDVHseoRRznQY1mXqDfvYAumwI00m/view

Înregistrare participanți: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScUsJUm8HFbLgD2dNEqzEO9q2BDS0vvT5-hWH7srAKM1ibrJw/viewform