лэпExaminarea acestei probleme va fi tratată de o comisie specială creată printr-o decizie a guvernului. Comisia de studiu preliminar înființată de Cabinetul de Miniștri pentru a proclama utilitatea publică a lucrărilor de importanță națională pentru construcția liniei aeriene de transport Vulcănești-Chișinău și a stației Back-to-Back din Vulcănești va fi prezidată de șeful Departamentului Politică Energetică al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Călin Negure.
Aceste lucrări fac parte din proiectul „Interconectarea rețelelor electrice din Moldova și România, etapa I”, cu un cost total de 260,9 milioane de euro. Pentru finanțarea lucrării, a fost încheiat un acord de împrumut între Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru 80 de milioane de euro; un acord de finanțare între Moldova și Banca Europeană de Investiții pentru 80 de milioane de euro; acorduri de împrumut între Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare de la Grupul Băncii Mondiale pentru 47,9 milioane de euro, respectiv 13,1 milioane de euro și un acord de subvenționare între Moldova, Moldelectrica și BERD pentru 39,9 milioane de euro. Proiectul prevede construcția unei linii electrice aeriene de 400 kV Vulcanesti-Chișinău, cu o lungime de aproximativ 158 km, care va trece prin teritoriul a 35 de localități din 9 raioane ale țării, inclusiv UTA Găgăuzia și municipiul Chișinău. În același timp, stațiile electrice de 330 kV din Chișinău și 400 kV în Vulcănești vor fi modernizate și extinse. Comisia creată prin hotărârea guvernului va ține întâlniri de lucru pe teritorii cu reprezentanți ai organelor administrației publice locale de nivel I și II, pe raza teritorială a căror lucrări menționate vor fi realizate în cadrul proiectului de importanță națională. După cum a raportat InfoMarket anterior, 10 companii din România, Turcia, China, Rusia, India și Kazahstan au depus cereri de participare la o licitație internațională pentru proiectarea și construcția unei linii de transport de înaltă tensiune de 400 kV Vulcănești-Chișinău.
Linia de transport de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău va deveni un element strategic al unui proiect cuprinzător de modernizare a sistemului energetic național și a conexiunii acestuia cu sistemul energetic european. Perioada de construcție a liniei de transport electric Vulcănești-Chișinău este estimată la aproximativ 42 de luni de la data semnării contractului. Proiectul pentru interconectarea asincronă a sistemelor de energie electrică din Moldova și România va fi implementat de compania de stat Moldelectrica până în 2024. Este crucial pentru diversificarea surselor de energie electrică din Moldova, care este acum foarte dependentă de furnizarea de energie electrică din GRES Moldavskaya situat în regiunea transnistreană și deținut de compania rusă Inter RAO. Implementarea conexiunii asincrone de către România va asigura un nivel mai ridicat de securitate energetică pe piața internă a energiei electrice, acces permanent la piața regională a energiei electrice din UE pentru furnizarea fiabilă de energie electrică către utilizatorii finali.
Accesul permanent la piața regională a energiei electrice va facilita prețurile competitive pe piața internă a energiei electrice, ceea ce va face ca tarifele la electricitate să fie mai puțin împovărătoare pentru utilizatorii finali.

busines 03Cei care au experienţa radiografierii economiei naţionale au şi capacitatea de a vedea, dincolo de cifre şi tabele, că toate aceste statistici şi raportări de date poartă ca expresie finală viaţa unor oameni. Mai bună sau mai puţin bună. Mai asigurată sau marcată de nişte lipsuri. Cu drumuri înfundate-n noroi sau cu trotuare care de câţiva ani au influenţat datele privind nivelul de trai în sat, în centrul raional şi, desigur, în R. Moldova.

Asemenea măsurări se fac de la un an la altul, de fiecare dată încercând să vedem în ce măsură politicile statului influenţează viaţa oamenilor, care este impactul unei decizii guvernamentale în perimetrul unei curţi sau, mai bine zis, în perimetrul unei gospodării.

Studiul din acest an însă este diferit nu doar prin cifrele care ni se oferă, ci şi prin factorii de influenţă care au determinat situaţiile constatate.

Vorba e iarăşi şi iarăşi despre modul în care pandemia COVID-19 a pătruns în gospodăriile cetăţeanului nostru. Aşa cum se vede, cuvintele acestui text nu sunt pulverizate cu dezinfectant, ne interesează doar “pe unde” totuşi a pătruns această criză în curtea şi în viaţa omului şi ce a generat fie sărăcie, fie belşug în acest an, cu totul specific, 2020.

Ceea ce se constată înainte de a se verifica temperatura corporală este o stare de spirit în care nu se prea aude muzică şi nu se glumeşte pe la porţi.

Un sondaj în care a fost “măsurată” şi starea de spirit a oamenilor a surprins prin răspunsuri din care deducem că aproape 40 la sută dintre gospodării au constatat că în perioada respectivă cel puţin un membru al acestora a avut stare de depresie, stres, anxietate. O eventuală recitire a definiţiei stărilor respective, ne-a obligat să luăm în calcul şi “tulburările tiroidiene şi ale altor glande endocrine”, însă anul 2020 are cu totul alte caracteristici decât cele cu iz de medicamente. Starea de spirit resimţită în acest an a avut drept preludiu general întunericul prăbuşit peste orizonturi atunci când ne-am pomenit cu afacerile blocate, cu lacătul atârnat de uşa întreprinderii, cu portmoneul subţiat mult înainte de termenul cu care ne obişnuiserăm, cu un autobuz care nu mai intră în sat, cu copii rămaşi acasă şi mustraţi de un învăţător abia desluşit pe ecranul calculatorului şi cu multe, multe alte asemenea lucruri care se perindă în faţa noastră într-un alb-negru depresiv şi fără de sfârşit.

Multe din gospodării au devenit dependente de veniturile unuia dintre membrii familiei angajat fie în Est, fie în una din ţările europene. Interdicţiile impuse ca rezultat al crizei generale au făcut ca în aproape 10 la sută din gospodăriile Moldovei să revină cineva acasă, ceea ce ar însemna că zece la sută din gospodării au rămas fără banii din care trăiau sau au fost nevoite să identifice o altă sursă. Şi asta în condiţiile în care opţiunile s-au redus dramatic şi pe piaţa muncii dintre Nistru şi Prut.

La categoria respectivă se adaugă circa 60 la sută din cei care intenţionau să plece, dar care nu au plecat din diverse motive. Aceşti oameni pot fi identificaţi ca surse de venit pentru gospodărie, dar care şi-au schimbat statutul, de cele mai multe ori aflându-se în căutarea unui loc de muncă.

Date ale Biroului Naţional de Statistică arată că, deşi în toate aceste cazuri a fost vorba despre accentuarea sărăciei în gospodăriile din Moldova, există totuşi diferenţă, aşa cum sursele de venituri ratate au fost diferite ca valoare.

Gospodăriile, cu cel puţin un membru care s-a întors de peste hotare deoarece a pierdut locul de muncă, au realizat cheltuieli pentru o persoană cu circa 17,0 la sută mai mici în raport cu gospodăriile, membrii cărora continuă să lucreze în afara ţării. Sunt mai mici cu 6,6 la sută şi cheltuielile gospodăriilor, membrii cărora s-au confruntat cu stare de depresie, stres, anxietate în raport cu cele care nu au avut probleme în acest sens.

Este de înţeles că reducerea veniturilor duce în mod obligatoriu la dificultăţi pentru care nu întotdeauna soluţiile sunt aceleaşi. Unele gospodării au ales să reducă cheltuielile pentru produse alimentare. La începutul crizei pandemice la această soluţie au recurs 12 la sută din gospodării, însă spre sfârşitul primului semestru, aproape 20 la sută din gospodării au ales să intre mai rar în alimentare. O altă parte de cetăţeni s-a văzut obligată să treacă peste unele facturi fie amânând anumite plăţi, fie achitându-le parţial.

Unul din motivele din care cetăţeanul Moldovei decide să reducă cheltuielile pentru mâncare este ponderea extrem de mare a cheltuielilor pentru alimente în totalul veniturilor.

Potrivit unui studiu, în Moldova pentru mâncare se cheltuie puţin peste 40 la sută din venituri, pentru alcool şi tutun se cheltuie 1,8 la sută, pentru restaurante, cafenele şi hoteluri – 2,6 la sută, iar pentru activităţile de cultură şi divertisment moldovenii cheltuie 2,8 la sută din venituri.

Este adevărat că şi peste Prut “se investeşte” suficient de mult în mâncare – 32,5 la sută din venituri, însă acest lucru nu ne plasează deloc în zona unor normalităţi liniştitoare. Concluzia nu e că moldovenii ar mânca de 5-6 ori mai mult decât danezii sau olandezii şi nici preţurile la produsele alimentare nu sunt de 5-6 ori mai mari decât în ţările nordice. Pur şi simplu, veniturile cetăţeanului din ţările respective sunt mult superioare veniturilor de la Chişinău. O pâine de zece lei dintr-un salariu de o sută de lei înseamnă zece la sută din salariu, însă aceeaşi pâine dintr-un salariu de o mie de lei reprezintă un procent din salariu. Avem tot atâtea paste în tacâm, însă mai puţini bani în buzunare.

O extindere a criteriilor de formare a categoriilor de gospodării supuse cercetării ar aduce mai multă claritate în ceea ce priveşte motivul creşterii sau descreşterii veniturilor. Cercetătorii de la Bucureşti, bunăoară, au stabilit că printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (44,6 la sută) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (40,3 la sută), precum şi gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere (50,3 la sută). De asemenea, se regăsesc în această situaţie 69% dintre gospodăriile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer, 48,3% dintre cele conduse de un agricultor şi 60,6 la sută din cele conduse de o persoană cu alt statut.

Într-un format sau altul, studiile arată totuşi clar că o bună parte din gospodării au fost nevoite să accepte un alt nivel de viaţă decât cel în care îşi depănau zilele până nu demult. În plus, aceleaşi date indică cu insistenţă asupra necesităţii ajustării politicilor sociale în vederea unui control constant asupra liniei de plutire a oamenilor din această zonă a societăţii.

capital.market.md

1079063 6004889d24aad

La momentul scrierii acestui material, în lume erau administrate peste 35 mln doze de vaccin contra COVID-19, fiind vaccinați aproape 33 mln oameni. Din aceștia puțin peste 2 mln persoane au primit câte două doze de vaccin, adică sunt deja imunizați definitiv.

Am încercat să adun aici mai multe întrebări la care a trebuit să răspund în această săptămână, altor persoane și mie însumi, în calitate de expert, dar și în calitate de fost bolnav COVID-19, în stare suficient de gravă:

- Câte vaccinuri anti COVID-19 avem autorizate acum în lume?

A.T.: În lume la momentul actual nu avem nici un vaccin anti COVID-19 autorizat pentru uz uman.

Există câteva vaccinuri, care au primit autorizație de urgență pentru utilizare în diverse țări. Vaccinurile de la Pfizer&Biontex și Moderna au primit autorizație de urgență pentru utilizare în SUA, UE și alte țări.

Vaccinul de la Astra Zeneca&Oxford a primit autorizație de urgență pentru utilizare în Marea Britanie și alte țări.

Vaccinul Sputnic V a primit autorizație de urgență pentru utilizare în Rusia și alte țări.

Vaccinul de la Sinovac China a primit autorizație de urgență pentru utilizare în China și alte țări. Vaccinul de la Barat India a primit autorizație de urgență pentru utilizare în India și alte țări.

În total din aproape 200 vaccinuri dezvoltate acum, în ultima fază (faza 3) de cercetare sunt aproximativ 11 vaccinuri, iar 12 vaccinuri sunt în studii clinice de faza 2. Situația se schimbă de la zi la zi.

- Ce înseamnă o autorizație de urgență pentru utilizare?

A.T.: Autorizația de urgență pentru utilizare ar însemna o confirmare a faptului că la vaccinurile menționate mai sus, beneficiile cunoscute și potențiale ale produsului depășesc riscurile cunoscute și potențiale ale produsului. O autorizație de urgență pentru utilizare solicită o raportare mai strictă de la producători privind erorile de administrare, efectele adverse și eficacitatea produsului. Pentru a asigura această raportare în multe țări au fost dezvoltate platforme digitale care permit înregistrarea on line la vaccinare, monitorizarea efectelor adverse și colectarea eficientă și raportarea la timp a tuturor datelor.

- Care vaccin este mai bun: Pfizer sau Moderna?

A.T.: Ambele aceste vaccinuri au un mecanism de acțiune similar, bazat pe un mesaj codificat pe un lanț de RNA. Ambele vaccinuri au primit o autorizație de urgență pentru a fi utilizate în SUA și în UE.  

Vaccinul Pfizer se administrează în două doze de 0,3 ml, cu interval de 21 zile, și se păstrează la minus 70 grade Celsius.

Vaccinul Moderna se administrează în două doze de 0,5 ml, cu interval de 28 zile, îi se păstrează la minus 20 grade Celsius.

Ambele vaccinuri pot fi păstrate până la 5 zile la condiții +2+8 grade Celsius.

- Cum putem fi siguri în calitatea vaccinului după publicațiile despre presupusele decese cauzate de vaccinare din diverse țări?

A.T.: Informațiile despre decese survenite peste câteva zile după vaccinare au apărut în publicații din mai multe țări. Toate aceste decese sunt acum investigate, pentru a stabili, dacă vaccinul a avut o influență directă asupra acestor cazuri. Nu există încă concluzii definitive asupra cauzei acestor decese și respectiv nu putem afirma că ele au fost determinate de vaccinul anti-covid.  

Dacă e să admitem, teoretic, că aceste decese sunt cauzate de vaccin și să încercăm să calculăm o rată din numărul total a deceselor, presupuse ca fiind cauzate de vaccin, și numărul total de persoane vaccinate, obținem un număr foarte mic, care este net inferior ratei deceselor cauzate de boala COVID-19. Beneficiile vaccinării sunt net superioare riscurilor.

- Care vaccinuri au fost pre-calificate de OMS?

A.T.: Până în prezent este un singur vaccin precalificat de OMS – vaccinul Pfizer. Alte vaccinuri, autorizate de urgență pentru utilizare în diverse țări, sunt în proces de examinare la OMS. În timpul apropiat o să avem mai multe vaccinuri pre-calificate de OMS.

- Care țară este pe primul loc în lume la vaccinare?

A.T.: Ca număr de vaccinări zilnice, pe primul loc este Marea Britanie, cu 200 000 de vaccinări pe zi.

Ca rată de persoane vaccinate din numărul total al populației, pe primul loc este Israel, care a vaccinat deja peste 25% din toată populația.

- Care vaccin va fi administrat în Moldova?

A.T.: Nu se cunoaște care vaccin va fi administrat în Moldova. Am putea avea diferite vaccinuri. Presupun că la prima etapă o să avem vaccinul de la Pfizer sau de la Moderna. Este important să fim conștienți în monitorizarea stocurilor a vaccinurilor primite. Persoanele vaccinate vor avea nevoie de două doze de vaccin și ambele doze trebuie să fie de la același producător. Ambele doze urmează să fie administrate în conformitate cu prevederile autorizației de utilizare de urgență pentru produsul respectiv.

- O persoană care a fost bolnavă de COVID-19, poate să fie vaccinată?

A.T.: Da. Dacă ați trecut prin boala COVID-19 puteți să faceți vaccinul peste 90 zile după boală conform recomandărilor Centrului de Control al Maladiilor din SUA. Nu este necesar în aceste condiții testul la anticorpi.

- Dumneavoastră o să faceți vaccinul anti- COVID?

A.T.: Da. Eu o să fac vaccinul anti-COVID la prima ocazie. Sper foarte mult să avem vaccinul accesibil în Moldova în timpul apropiat și să fie lansată campania de vaccinare cât mai curând posibil.

D6B6pQ7XoAEglgTAproape 30 de amenzi. Atât au împărăți oamenii legii, de la începutul acestui an, persoanelor fizice și juridice pentru faptul că nu s-au conformat și au continuat să vândă pungi sau tacâmuri din plastic. Asta chiar dacă de la 1 ianuarie acestea erau interzise. Totuși, dacă acum două săptămâni, la Piața Centrală, tarabele erau pline cu astfel de produse, astăzi nu am găsit farfurii sau pahare din plastic. Și pungile au fost, în mare parte, schimbate cu cele biodegradabile. Chiar și așa, vânzătorii se plâng că duc mare lipsă de clienți întrucât acestea sunt prea scumpe, iar prețurile îi sperie pe cumpărători.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, de la 1 ianuarie, de când a intrat în vigoare legea antiplastic, polițiștii au împărțit 29 de amenzi. 26 dintre ele au fost aplicate persoanelor fizice, adică vânzătorilor, iar 3 – persoanelor juridice. Între timp, astăzi, la Piața Centrală nu am găsit tacâmuri din plastic. Acestea au fost înlocuite cu cele biodegradabile. Totuși, unii vânzători spun că s-au rărit clienții, pentru că acestea sunt mai scumpe.

Și unii comercianți care vând pungi se plâng de lipsa clienților, după ce le-au înlocuit cu cele biodegradabile.

Totuși, am surprins și câțiva vânzători care le mai propuneau cumpărătorilor pungi din plastic.

Între timp, cumpărătorii au păreri împărțite despre legea care a intrat în vigoare, chiar dacă, cei mai mulți dintre ei țineau în mâini pungi din plastic.

Conform legii, de la 1 ianuarie, utilizarea sau comercializarea veselei din plastic, cu excepția celor biodegradabile, se sancționează cu amendă de până la 4500 de lei pentru persoanele fizice și cu 12 mii de lei persoanele juridice.

tv8.md

1079072 600550a4d1a7bConducătorii auto care refuză testarea alcoolscopică sau examenul medical pentru stabilirea stării de ebrietate sunt cercetați penal, iar într-un final riscă să rămână fără permis de conducere.

Potrivit Codului Penal, refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Contactată de IPN, Natalia Golovco, ofițer de presă al Inspectoratului Național de Securitate Publică, a menționat că, pe parcursul anului trecut, au fost înregistrate 745 de cazuri de refuz. În privința acestor șoferi se pronunță instanța de judecată. INSP nu deține o statistică în acest sens.

„Șoferii pot fi supuși testării acoolscopice în cadrul operațiunilor speciale, cum ar fi de exemplu: „Nopți Albe”, cât și în cazurile verificărilor de rutină. De asemenea, aceste testări, pentru verificarea stării de ebrietate, se efectuează în cazul producerii accidentelor rutiere. Dacă nu sunt de acord să fie testați cu aparatul Drager, șoferii pot opta pentru recoltarea probelor biologice. Conducătorii auto trebuie să respecte prevederile Regulamentului Circulației Rutiere și să nu consume alcool, iar la necesitate să nu se eschiveze de la testarea alcoolscopică”, a menționat Natalia Golovco.

Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad minim se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0,3 până la 0,5 g/l sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 până la 0,3 mg/l. Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult.

shutterstock 518328943Moldova a devenit cel mai mare importator de banane din Ucraina. Cea mai mare parte a bananelor a fost livrată în Moldova în decembrie 2020.

Serviciul fiscal de stat din Ucraina a publicat date despre exportul / importul de banane în decembrie 2020, transmite Știri.md cu referire la mybusiness.md.

Potrivit cifrelor, în 2020, comparativ cu 2019, importul de banane a crescut cu 13,3%, sau cu 20,875 milioane dolari până la 177,697 milioane dolari, exporturile – de trei ori sau cu 0,038 milioane dolari până la 0,057 milioane dolari, relatează.

Bananele au fost importate în Ucraina din Ecuador, Costa Rica și Columbia.

Și au fost exportate în Moldova (0,042 milioane dolari); Georgia (0,003 milioane); Turcia (0,001 milioane) și alte țări (0,011 milioane).

Cea mai mare parte a bananelor către Moldova (0,028 milioane dolari) au fost livrate în decembrie 2020.

pereschetPotrivit Ministerului Finanțelor, programul a fost lansat în 2019 și extins în toate raioanele țării.

Acesta este implementat prin intermediul sucursalelor a 8 instituții financiare (bănci comerciale), care își asumă toate riscurile asociate operațiunilor de împrumut. Ratele de refinanțare sunt în continuă scădere atât pentru băncile participante, cât și pentru beneficiarii finali pe durata împrumuturilor. Se observă că, recent, pentru beneficiarii finali ai sub-împrumuturilor din cadrul programului, ratele au fost stabilite la 4,35% pe an, cu 4 p. p. mai profitabilă în comparație cu ratele medii la creditele comerciale din sectorul bancar.

Pentru 2021, fondurile programului au fost completate cu 80 mln. lei din împrumuturi externe de stat administrate de Biroul pentru gestionarea programelor de ajutor extern. Valoarea medie a unui sub-proiect prezentat de tineri pentru finanțare în cadrul programului este de aproximativ 610 mii de lei, iar scadența medie a sub-împrumuturilor este de 4 ani. Fondurile de împrumut au fost utilizate de beneficiari pentru achiziționarea a 60 de utilaje agricole diferite, 99 de tractoare, 12 recoltatoare, 11 frigidere, 8 sisteme de irigații, 5 sere, precum și pentru îngrășăminte și fondul de rulment necesar.

Cele mai active bănci care participă la program sunt Moldova Agroindbank, Mobiasbanca-OTP Group, FinComBank. Amintim că, beneficiari ai programului pot fi persoane fizice sau juridice cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care dețin cel puțin 75% din proprietatea companiei. Suma maximă a împrumutului este de 1,5 mln. lei. 

InfoMarket

Аурелиу ЧокойPrim-ministrul interimar al Republicii Moldova, Aurel Ciocoi, a declarat că a avut „un şoc” când a văzut suma pe care trebuie să o scoată din buzunar pentru a procura medicamentele necesare pentru a se trata de COVID-19.

„Chiar m-am întrebat: ce se întâmplă cu cetăţenii noştri care sunt pensionari şi care nu au un venit mai mult decât mediu. Doar un medicament necesar care a fost administrat o lună m-a costat 3.500 de lei. Per total, costul tuturor, pentru că a fost infectată şi soţia şi a fost necesar să procurăm medicamente pentru ambii, s-a ridicat sub 7.000 de lei, ceea ce este foarte mult. Îmi pare rău să recunosc, suntem într-o economie de piaţă unde companiile farmaceutice dictează preţurile”, a declarat Aurel Ciocoi, transmite adevarul.ro.

Premierul a subliniat că ar vrea să discute problema preţurilor la medicamente în cadrul unei şedinţe de Guvern, pentru că există „elemente speculative”.

El susţine că preţul la medicamentele necesare pentru tratarea COVID-19 a fost ridicat semnificativ şi nejustificat.

Ciocoi a mai spus că atunci când s-a infectat pentru prima oară de COVID-19, în august 2020, a plătit 450 de lei pentru medicamentul care acum l-a costat 3.500 de lei.

„E aproape de zece ori majorarea preţurilor. Ceva este în neregulă. Sunt elemente speculative pe piaţa farmaceutică”, a adăugat Ciocoi.

ipotechnyj kredit na stroitelstvo domaCreditele pentru imobil au ajuns la nivelul de 7,5 miliarde de lei, cu 28,4% mai mult în luna octombrie a anului 2020 faţă de perioada similară a anului precedent. Este cea mai intensă creştere comparativ cu alte tipuri de credite, relevă datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Majorarea creditelor pentru imobile se explică şi prin implementarea programului Prima Casă. Totuşi, ritmurile de creştere a împrumuturilor acordate prin intermediul programului s-au temperat. De exemplu, dacă în luna noiembrie a anului 2020 numărul de împrumuturi a fost de 5264, atunci în decembrie 2020 numărul de credite a fost cu patru mai multe. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,64 miliarde lei, iar valoarea totală a garanţiilor active constituie 1,32 miliarde lei. Suprafaţa medie a locuinţelor procurate prin intermediul Programului este de 60,36 metri pătraţi. Valoarea medie a locuinţelor procurate este de 600,36 mii lei. Din numărul total de locuinţe procurate, 4922 sunt amplasate în zonele urbane, iar 346 – în zonele rurale. 4821 de locuinţe procurate sunt apartamente, iar 447 – case de locuit individuale.

Moldovenii preferă să fie proprietari

Moldovenii preferă să fie proprietari, în loc să închirieze o locuinţă. Cumpărarea unei locuinţe reprezintă o prioritate. Cei mai mulţi anticipează că vor avea propria casă până la 40 de ani.

În aceste condiţii, băncile au accelerat procesul de oferire a creditelor persoanelor fizice pentru procurarea de imobil. Totodată, băncile se confruntă cu un surplus de lichidităţi fără precedent, or instituţiile financia­re foarte slab creditează companiile atât din lipsa de proiecte, cât şi a ponderii mari a creditelor neperformante înregistrate la agenţii economici. Însă persoanele fizice sunt cei mai buni platnici, creditele neperformante la acestea sunt de 5-6 ori mai mici decât la persoanele juridice. De aceea, băncile preferă să crediteze persoanele fizice în achiziţionarea de imobile.

Aşa gândesc majoritatea moldovenilor. Un studiu internaţional arată că 84% dintre conaţionali consideră că este mai rentabil să-şi cumpere o locuinţă proprie decât să stea cu chirie. Cifra este mult peste media europeană. Cercetarea mai arată că doar 56% dintre moldoveni ar plasa un alt obiectiv financiar înaintea celui de a strânge bani pentru o casă – sub media europeană.

Preţul chiriei, similar cu rata lunară la bancă

Experţii economici sunt de părere că, faptul că nivelul chiriei lunare este de multe ori similar cu al ratei la bancă îi determină pe cei mai mulţi conaţionali să devină proprietari. În acest context, ţara noastră este printre primele state în Europa când vine vorba despre numărul de proprietari de locuinţe. Din cele 1,3 milioane de locuinţe din R. Moldova, peste 90% sunt locuite de proprietari şi doar câteva procente sunt date spre închirie­re.

Un factor care a influenţat piaţa imobiliară este şi creşterea accesibilităţii procurării unui apartament. După 10 ani de cădere continuă, preţul la apartamente a încetat să scadă şi chiar a înregistrat o uşoară creştere. Astfel, în medie, în mun. Chişinău preţul unui apartament de 70 m2 a crescut cu 400 de euro, de la 36,6 mii euro în 2018 la 37-38 mii euro în 2020. Însă această creştere s-a temperat la finele anului 2019, ceea ce denotă faptul că preţurile vor rămâne stabile cu o posibilă uşoară creştere.

Totodată, un factor care a dus la creşterea pieţei imobiliare din R. Moldova sunt creditele ipotecare în baza cărora sunt procurate apartamente. Băncile comerciale din Moldova în ultimii doi ani s-au focusat puternic pe creditarea persoanelor fizice în special prin oferirea creditelor imobiliare.

Piaţa imobiliară, concentrată la Chişinău

Piaţa imobiliară se limitează la oraşul Chişinău, deoarece cele mai multe tranzacţii sunt făcute în capitală. Potrivit datelor Agenţiei Servicii Publice, doar în trimestrul trei al anului 2020, la Chişinău au avut loc 6000 de tranzacţii de vânzare-cumpărare.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine că, deşi oameni continuă să plece din localităţile ţării, la Chişinău populaţia creşte. “În zece ani numărul populaţiei din capitală s-a majorat cu 30 mii de oameni, de la 630 mii persoane în 2008 la 690 mii persoane în 2018. Această creştere se datorează migraţiei interne şi înseamnă pentru or. Chişinău 14 mii de familii în plus, care au nevoie de apartamente. Şi asta doar în ultimii 10 ani. Dar să nu uităm că în ultimii 10 ani la Chişinău s-au construit circa 40 mii de apartamente, aşa că primul indicator nu răspunde încă la întrebarea noastră”.

Experţii economici sunt de părere că în R. Moldova mai este spaţiu pentru îndatorare, deoarece în prezent aceasta este de puţin peste 11%, în timp ce media din UE este de 60%. Iar estimările arată că în câţiva ani am putea ajunge la 15%. Principalul creditor al gospodăriilor casnice rămâne a fi sectorul bancar, cu o cotă de 53,8%, urmat de Companiile de microfinanţare care deţin o cotă de 36%. Sectorul de microfinanţare şi-a crescut considerabil portofoliul de creditare a persoanelor fizice în ultimii 5 ani, de la 1,4 miliarde lei în 2013 şi o cotă de piaţă de 20% la peste 7 miliarde lei în 2019 şi o cotă de piaţă de 36%. Drept rezultat, companiile de microfinanţare în această perioadă au câştigat bătălia în faţa sectorului bancar chiar dacă acesta şi-a majorat portofoliul de credite.

În prezent, gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 155,4%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei. Totuşi, economiştii atenţionează asupra majorării împrumuturilor neperformante pe fundalul înrăutăţirii situaţiei economice, dar şi a pierderii locurilor de muncă. Astfel, soldul datoriei la credite neperformante, ca pondere în soldul total al datoriei la credite, după 2 ani de evoluţie ascendentă înregistrează o tendinţă de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Diminuarea ponderii creditelor neperformante s-a datorat faptului că băncile au aplicat unele proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele”), care au dus la reducerea stocului acestora. Accentuarea riscului de neachitare a obligaţiilor creditare în rezultatul declarării stării de urgenţă a determinat majorarea soldului creditelor neperformante până la 8,9% în luna august. În luna octombrie acest sold s-a diminuat până la 8,3%, nivelul înregistrat în luna aprilie 2020.

capital.market.md

n 4

Conform modificărilor aduse Codului Contravențional, importul sau exportul de pe teritoriul Moldovei de mărfuri, obiecte și alte obiecte de valoare prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin ascunderea de la controlul vamal, prin ascunderea în spații de depozitare special pregătite sau adaptate, sau cu utilizarea frauduloasă a documentelor sau mijloacelor de identificare vamală, fie prin nedeclarare sau declarație inexactă în vamă sau alte documente pentru trecerea frontierei, se pedepsește proporțional cu valoarea mărfurilor, articolelor și valorilor transportate.

Deci, dacă costul mărfurilor este de până la 100 mii lei, atunci amenda poate fi de la 100 u. c. la 500 u. c., dacă de la 100 mii la 200 mii lei - de la 500 u. c. la 900 u. c., dacă de la 200 mii la 400 mii lei - amenda se poate ridica la 900-1200 u. c. Dacă acțiuni similare sunt depistate în locuri care nu sunt destinate controlului vamal, amenda este mai mare - de la 200 u. c. la 1.500 u. c., în funcție de valoarea mărfurilor, obiectelor și valorilor transportate ilegal. Până acum, amenda maximă pentru astfel de încălcări a ajuns la 90 u. c.. Dacă valoarea mărfurilor transportate ilegal depășește 400 de mii de lei (și 200 de mii de lei, dacă importul/exportul ilegal se efectuează în afara zonelor de control vamal), atunci fapta este calificată drept infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Codul Penal.

În același timp, colectarea, deținerea, producția, transportul, acceptarea, depozitarea, transferul, vânzarea de bunuri, obiecte și alte obiecte de valoare supuse plasării în scopuri vamale, dacă nu au documente de origine sau sunt importate pe teritoriul Moldovei ca prin locurile stabilite pentru controlul vamal și prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, o amendă pentru încălcări poate varia de la 500 la 1.500 u. c.. În plus, amenzile sunt stabilite în valoare de 60-90 u. c. pentru nerespectarea condițiilor regimului vamal pentru importul temporar de vehicule declarate prin acțiune și utilizarea acestor vehicule de către alte persoane decât cele menționate în declarație. În toate cazurile, vorbim despre infracțiuni care nu reprezintă o infracțiune.

InfoMarket

Pagina 1 din 368
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика