1075265 5f24022d0f29aDirectorul și juristul societății cu răspundere limitată „Caleon” solicită implicarea actualului procuror general în cazul „înstrăinării, cu încălcarea gravă a legislației” a unei stații PECO ce aparținea companiei. Reprezentanții „Caleon” afirmă că, timp de 20 de ani, au încercat să-și facă dreptate în instanțele de judecată în cadrul unei acțiuni civile, dar și în cadrul unei cauze penale, care a fost clasată de procurori.

Într-o conferință de presă la IPN, juristul companiei, Ilie Pitel, a declarat că stația PECO a fost înstrăinată în anul 2000, de către fosta administrație, fără acordul tuturor fondatorilor și în condițiile în care pe bunurile și conturile companiei erau puse sechestre. După o cale lungă în instanțele de judecată, Curtea Supremă de Justiție a trimis cauza la rejudecare, iar instanța de fond le-a dat câștig de cauză. Însă oponenții au atacat decizia la Curtea de Apel, care a decis casarea deciziei, iar recursul depus la CSJ a fost respins. În paralel, a fost depusă o plângere la Centrul Național Anticorupție, care a dispus pornirea urmăririi penale. Cauza a fost preluată de Procuratura Generală, iar ulterior a fost emisă o ordonanță de clasare.

Ilie Pitel a declarat că atunci au înțeles că în toată această situație este implicat factorul politic, chiar conducerea de vârf a statului. Juristul afirmă că și conducerea de atunci a Procuraturii Generale avea interese să nu admită ca acest dosar să ajungă în judecată.

„Solicităm ca dosarul să fie reluat, toate probele să fie analizate. Dosarul trebuie să fie prezentat în instanța națională de judecată pentu a da o apreciere juridică la tot ce a fost”, a spus juristul. Potrivit lui, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, trebuie să se implice, pentru că au fost admise numeroase ilegalități.

Directorul SRL „Caleon”, Leonid Calin, a menționat că în toată această perioadă au înaintat instituțiilor de stat de toate nivelurile zeci și zeci de plângeri, însă fără rezultat. Potrivit lui, sunt multe întrebări față de acțiunile judecătorilor și a procurorilor în cauza penală. „Nu s-a făcut nicio judecată, domnule Stoianoglo. Procurorul a hotărât, așa el vede. Da poate el e chior și poate nu vrea să vadă probele?”, i s-a adresat Leonid Calin procurorului feneral. Potrivit lui, procurorii au acționat și au clasat dosarul la comandă.

Conferința de presă cu tema: „Îngrădirea accesului la justiție timp de 20 de ani” face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.

ipn.md

закрытый ресторан

Pandemia a pus lacăt la ușile mai multor restaurante și cafenele din capitală. Din cele 1600 de localuri existente, aproape o treime nu și-au mai reluat activitatea, din motiv că nu pot face față condițiilor impuse de autorități, cum ar fi respectarea distanței de 1,5 metri între mese și persoane. Cei care au riscat să-și redeschidă localurile spun că lucrează în pierdere: clienții s-au redus în jumătate, iar cheltuielile au crescut considerabil. Astfel, se estimează că, până la sfârșitul anului, mai mult de jumătate din restaurante și cafenele s-ar putea închide definitiv.

Înainte de pandemie, acest restaurant din Chișinău era plin cu oameni. Astăzi, însă, l-am găsit doar pe administratorul acestuia. Bărbatul ne-a declarat că instituirea stării de urgență, care a dus la închiderea localurilor, i-a afectat grav afacerea. Deși veniturile s-au redus la zero, taxele, chiria și salariile angajaților nu au fost anulate. Ba mai mult, a fost deconectată și lumina din spațiul închiriat, pierderile ajungând la câteva zeci de mii de lei.

„Pentru a ne redeschide, noi trebuie să avem lumină”, a spus Sergiu Melnic, administratorul unui restaurant.

Bărbatul spune că va face tot posibilul ca să redeschidă restaurantul, chiar dacă este conștient că numărul clienților se va reduce în jumătate, ținând cont că trebuie păstrată distanța socială.

„Vrem să găsim modalitatea aceasta pentru a chema clienții cumva a ne reabilita”, a mai menționat administratorul.

La un alt local, în loc de clienți am găsit muncitori, care aranjau vitrine. Astfel, fosta cafenea se va transforma curând în magazin pentru accesorii.

„Aici tot era sectorul HoReCa, era o cafenea. S-a închis, iar nouă ni s-a ivit posibilitarea de a arenda”, a spus o angajată.

Nici cele mai mari lanțuri de restaurante nu au fost scutite de criză. Multe spații sunt închise pentru o perioadă nedeterminată.

NATALIA SCRELEA, REPORTERĂ TV8:

„Dacă până la pandemie aici se jucau copii, iar oamenii stăteau la terasă, astăzi, aici crește doar iarbă.”

Președinta Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement spune că multe localuri nu și-au reluat activitatea, din cauza restricțiilor prea dure impuse la redeschidere. Astfel că, aproape fiecare al treilea restaurant este astăzi cu ușa încuiată.

„Asta foarte mult afectează, pentru că, din start, se micșorează capacitatea de lucru și încasările”, a spus Aneta Zasavițchi, președintă MĂR.

Potrivit acesteia, pentru a supravețui, mulți dintre agenții economici din domeniu au fost nevoiți să își ajusteze business planurile, să restructureze personalul și chiar să modifice meniurile, pentru a include bucate care se prepară mai repede, ceea ce va reduce timpul de așteptare. Chiar și așa, președinta Asociației spune că mulți din sectorul HoReCa nu vor supravețui, pentru că riscurile și cheltuielile sunt prea mari.

tv8.md

covid19 1Viaţa bate filmul, iar realităţile prognozele. Trăim a cincea lună în pandemie, în regim de situaţie excepţională, iar apoi în condiţii dictate de Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică, însă cel puţin două previziuni, care erau date ca certitudine, nu-şi găsesc confirmare.

Experţii locali, dar şi cei externi, anticipau o scădere a transferurilor, care, în opinia lor, ar fi un factor ce va duce la scăderea consumului şi la încetinirea economiei. Datele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) arată, însă, contrariul. Remiterile nu au scăzut, dimpotrivă, în iunie au crescut considerabil. Prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă echivalentă cu 143,21 milioane de dolari SUA, în creştere cu 42,2 la sută comparativ cu iunie 2019. Iar în prima jumătate de an, creşterea a fost de 9,8 la sută. Economiştii explică această creştere prin faptul că odată cu instituirea stării de urgenţă sau alertă în multe ţări ale lumii, migranţii nu mai aduc personal banii câştigaţi peste hotare, dar îi transferă prin bănci. Este adevărat că, luând în considerare provenienţa transferurilor pe ţări, nu poţi să nu te întrebi: cum poate fi explicat faptul că din ţări în care muncesc un număr relativ mic de moldoveni, vin mult mai mulţi bani, decât din ţări ca Italia sau Federaţia Rusă, unde numărul migranţilor se ridică la peste o sută de mii în Italia şi câteva sute de mii în Rusia. Sunt aceştia bani trimişi de conaţionalii noştri sau şi investiţii ascunse în remiteri?

S-a mai spus că mulţi cetăţeni de-ai noştri, rămaşi fără lucru în Italia, Spania, Marea Britanie sau oriunde în alt loc vor reveni acasă. Şi aceste sute sau mii de persoane vor pune o mare presiune pe piaţa muncii. Unii sau o mare parte vor intra în şomaj. Situaţia însă nu e atât de gravă cum se aşteptau unii. În primele şase luni ale anului au fost înregistraţi peste 900 de migranţi care au apelat la serviciile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), peste 100 dintre care şi-au găsit un loc de muncă, a anunţat în cadrul unor dezbateri publice directorul ANOFM, Raisa Dogaru. Cei mai mulţi migranţi au venit din Rusia, Germania şi Italia. Sute, dar nu mii, deşi traversările frontierei, pe calea de intrare, în ultimele luni se ridică la mii sau chiar zeci de mii. Dar şi pe sensul de ieşire numărul este la fel de impunător. Uneori numărul celor care pleacă, aproape egal cu a celor care vin, ca număr de persoane este comparabil cu populaţia unor centre raionale.

Şefa Direcţiei Politici Ocupaţionale şi de Reglementare a Migraţiei în cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Anna Gherganova, apreciază că la sfârşitul anului se aşteaptă o dublare a ratei şomajului. Migranţii care lucrează peste hotare fără contract de muncă sunt afectaţi cel mai mult. Unii se întorc în ţară, afirmă şefa de direcţie de la minister.

De ce nu se grăbesc să vină moldovenii acasă, mai ales că Guvernul acordă facilităţi, ca, de exemplu, subvenţii pentru acei care doresc să-şi deschidă o afacere în agricultură? Se simt atât de bine cetăţenii Republicii Moldova peste hotare, mai ales în ţări cu mii de persoane infectate? Au resimţit pe pielea lor efectele grave ale crizei sanitare?

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, care este Agenţia ONU pentru Migraţie, a efectuat o evalua­re, pe care o numeşte rapidă, a impactului COVID-19 asupra bunăstării migranţilor moldoveni. Sondajul a fost efectuat în perioada 17 aprilie-17 mai printre cetăţenii noştri care muncesc în zece ţări. Ce a arătat studiul?

O primă concluzie este că în ultimii ani, aproximativ 1 000 de familii părăsesc lunar ţara. Această realitate a creat o diasporă care acum remite acasă echivalentul a 16 la sută din PIB-ul ţării. Transferurile de bani reprezintă literalmente colacul de salvare pentru mai mult de 100 000 de familii moldoveneşti care fără ele ar cădea adânc în sărăcie. În acelaşi timp, diaspora este formată din numeroase persoane care au reuşit în ţările lor gazdă, lansându-şi propriile afaceri şi afirmându-se ca buni profesionişti, ceea ce probabil nu ar fi fost posibil să realizeze acasă.

Cercetarea demonstrează clar, însă, că pandemia COVID-19 a transformat dinamica migraţiei în Republica Moldova. Închiderea instantanee a aproape tuturor frontierelor şi alte restricţii legate de COVID-19 i-a determinat pe aproximativ 55 000 dintre cei circa 350 000 de migranţi pe termen scurt să se întoarcă înainte de declararea la 15 martie a stării de urgenţă naţională în Moldova. Restul s-a pomenit în dificultate extremă, deoarece multe dintre locurile de muncă ale migranţilor din sectoarele caracteristice „economiei gig” şi din cele conexe îngrijirii domestice pur şi simplu au dispărut.

Potrivit sondajului, 83 la sută dintre migranţi au răspuns că sunt afectaţi de COVID-19. Aproape 50 la sută şi-au pierdut locurile de muncă, mulţi şi-au pierdut veniturile, dar şi locuinţele pentru că nu au avut bani să le achite, constată Johan Lonnback, şeful Misiunii OIM în Republica Moldova. Oficialul constată că „pentru prima dată în ultimele decenii se conturează probabilitatea revenirii semnificative şi susţinute a moldovenilor în ţara lor de origine. 30 la sută din cei intervievaţi au declarat că în prezent au planuri de revenire”. O parte semnificativă dintre aceştia a declarat că intenţionează să se întoarcă pentru totdeauna.

O altă constatare importantă este aceea că, departe de a fi nevoiaşe sau fără abilităţi, zeci de mii de persoane vor reveni cu competenţe care vor trebui certificate şi valorificate. De asemenea, mulţi vor reveni cu investiţii pentru a lansa noi afaceri acasă.

Cât, însă, de paradoxal ar fi, mai ales în raport cu statisticile BNM privind remiterile, 80 la sută din respondenţi au raportat scăderi de remitenţe trimise în ţară, peste 40 la sută au spus că au încetat să mai trimită bani acasă. Acest lucru va avea consecinţe devastatoare pentru numeroase gospodării din Moldova care depind direct de remitenţe, consideră şeful Misiunii OIM Moldova.

Ce recomandă experţii OIM autorităţilor?

În primul rând, persoanele care au revenit în contextul COVID-19 reprezintă o oportunitate pentru Moldova: mulţi revin cu abilităţi şi/sau sunt gata să investească. Programele naţionale de angajare, procedurile de înregistrare şi alte servicii trebuie să fie mai accesibile.

În al doilea rând, programele de susţinere a investiţilor direcţionate către diasporă, precum PARE 1+1 a ODIMM, nu sunt suficient de mari pentru a satisface cererea viitoare. Programele de investiţii/sprijin pentru IMM-uri (de exemplu, cele obţinute de BERD sau UE) ar trebui să devină accesibile pentru cei reveniţi.

De altfel, Parlamentul a aprobat în lectura finală, în cadrul ultimei şedinţe din sesiunea de primăvară-vară, proiectul de modificare a Legii cu privire la principiile de subvenţionare în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural. Proiectul prevede, inclusiv că printre categoriile de beneficiari se vor regăsi şi migranţii reîntorşi, care vor putea solicita subvenţii la efectuarea investiţiilor în sectorul agricol post-investiţional, precum şi pentru proiectele start-up în avans. Se propune a fi stabilit plafonul maxim al înlesnirilor în mărime de 30 la sută din valoarea investiţiei eligibile. Şi acesta nu este unicul suport ce va fi acordat celor reîntorşi acasă şi care vor decide să rămână în Republica Moldova.

O altă întrebare: câţi din cele câteva zeci de mii care s-a întors de peste hotare vor rămâne acasă? Studiul OIM nu dă cifre, dar constată că mulţi din cei chestionaţi au declarat că vor emigra din nou atunci când situaţia se va normaliza. Mai mult de jumătate din toţi respondenţii au indicat că se află peste hotare împreună cu familia, ca urmare, probabil, au prins rădăcini acolo. Mai ales că 74 la sută din cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în Irlanda şi-au reunit familiile, 72 la sută în Portugalia, 69 la sută în Spania. Pe de altă parte, în Israel şi Federaţia Rusă, 85 la sută şi, respectiv, 60 la sută dintre intervievaţi sunt singuri şi ar dori să revină acasă.

Pentru marea majoritate motivele de bază ale emigrării rămân a fi cele de natură economică, dar şi socială, care vizează accesul şi calitatea serviciilor esenţiale, calitatea guvernanţei. Circa 1000 de familii lunar, arată studiul, au preferat în 2019 o altă ţară decât Republica Moldova. Rămâne de văzut cum se vor schimba tendinţele în anii ce vin.

Vlad Bercu

capital.market.md

ogCetățenii moldoveni care călătoresc în Bulgaria, tranzitând teritoriul României, vor trebui să prezinte autorităților de frontieră ale României mai multe acte. Este vorba despre: documentele confirmative privind scopul șederii în Bulgaria, rezervarea la hotel, asigurarea medicală, rezultatele testului negativ la COVID-19 în limba engleză, efectuat cu cel mult 72 ore înainte de intrarea în Bulgaria și documentele de călătorie.

Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei Republicii Moldova în România, rămâne suspendată temporar, total sau parțial, activitatea prin punctele de trecere a frontierei de stat romano-bulgare: Negru Vodă, județul Constanța, Lipnița, județul Constanța, Dobromir, județul Constanța, Zimnicea, județul Teleorman, Turnu Măgurele, județul Teleorman și Bechet, județul Dolj (cu excepția traficului de marfă).

Ambasada recomandă ca tranzitul, care nu va depăși 36 de ore, sa fie efectuat pe culoarul de tranzit aprobat de autoritățile române pentru transportul rutier: Leușeni, Albița, Tecuci, Focșani, Buzău, București, Giurgiu, Ruse. Informații adiționale privind culoarele de tranzit sunt disponibile accesând linkul: www.politiadefrontiera.ro.

Bulgaria a permis intrarea moldovenilor pe teritoriul ei din 28 iulie, cu condiția prezentării unui certificat care confirmă că au fost testați pentru COVID-19, iar rezultatul a fost negativ. Rezultatele testului să fie în limba engleză, efectuat cu cel mult 72 ore înainte de intrarea în Bulgaria.

ipn.md

1516733642 320b783b13f6b591849dc82b8df81be8 xl

Un nou instrument de susținere pentru dezvoltarea Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Moldova (RIAM), a fost aprobat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Despre asta a anunțat ministrul Sergiu Railean în cadrul ședinței de lucru a Consiliului Consultativ al RIAM, scrie mybusiness.md.

„Am dispus alocarea sumei de 2,2 mln lei pentru un nou instrument de susținere a dezvoltării Rețelei Incubatoarelor de Afaceri. Scopul este de a consolida capacitățile reprezentanților rețelei în asistarea și creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii din mediul rural”, a declarat ministrul Sergiu Railean.

De asemenea, Sergiu Railean a adăugat că Ministerul Economiei și Infrastructurii va oferi tot sprijinul necesar pentru a face activitatea incubatoarelor și mai productivă, dar și pentru a le ajuta să facă față tuturor provocărilor.

Instrumentul va fi implementat și monitorizat de către Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).

„ODIMM încurajează dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova, iar Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri reprezintă o importantă platformă de susținere a dezvoltării economice regionale. Ne bucurăm că avem posibilitatea să contribuim la creșterea capacităților celor 11 incubatoare de afaceri în asistarea și suportul oferit ÎMM-urilor din mediul rural. Sunt ferm convinsă că noul instrument va asigura competitivitatea întreprinderilor pentru a depăși starea de criză și a preveni eșecul în afaceri”, a menționat Iulia Costin, director general ODIMM.

În cadrul ședinței au mai fost prezentați indicatorii atinși în cadrul incubatoarelor de afaceri pe parcursul primului semestru a anului 2020. În primele șase luni, administratorii incubatoarelor de afaceri au oferit 1359 de consultații rezidenților incubatoarelor și antreprenorilor din regiune.

Actualmente în cadrul celor 11 incubatoare de afaceri își desfășoară activitatea 233 de companii dintre care 130 sunt startup-uri, 123 sunt gestionate de tineri și 118 de companii sunt administrate de femei. Per total au fost create 801 locuri de muncă.

5B3AConcluzia privind aptitudinea de conducere va fi efectuată de către medicul de familie, în baza examenului clinic medical, datelor din Sistemul Informațional Automatizat Asistența Medicală Primară (SIA AMP) și a informațiilor privind afecțiunile/stările de care suferă persoana. Dacă medicul de familie în cadrul examenului stabilește prezența afecțiunilor care necesită consultația medicilor specialiști de profil, examinarea medicală va fi efectuată de către Comisia pentru examinarea medicală a conducătorilor de vehicule şi a candidaților pentru obținerea permisului de conducere.
Modificarea va contribui la simplificarea modalității de obținere a adeverinței medicale (F 083/e), în special pentru candidații și conducătorii de vehicule care nu au afecțiuni, aptitudinea pentru conducerea vehiculului fiind stabilită numai de medicul de familie.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul  hotărârii pentru modificarea Normelor privind examinarea medicală a conducătorilor de vehicule și a candidaților pentru obținerea permisului de conducere.

Elaborarea proiectului a fost condiționată de necesitatea implementării viziunii To-Be (soluții de modernizare) pentru reingineria procesului de obținere a permisului de conducere inițiată de către Agenția de Guvernare Electronică conform programului de activitate al Guvernului.  

Astfel, evidența adeverințelor medicale (F 083/e) va fi ținută în Registrul aprobat de MSMPS, care este generată automat în SIAAMP și care asigură interoperabilitatea cu sistemele informaționale ale Agenției Servicii Publice.

Totodată, SIA AMP va deține inclusiv capacitatea de generare de alerte în cazul în care în dosarul de sănătate electronic sunt înregistrate date privind aflarea sub supraveghere medicală a persoanei cu: consum de droguri şi de alte substanțe psihotrope, probleme de sănătate mintală sau maladii incompatibile pentru conducerea vehiculelor, precum și la expirarea termenului de valabilitate a adeverinței medicale.

Conform proiectului, termenul general de valabilitate al adeverinței medicale va fi egal cu termenul de valabilitate stabilit pentru permisul de conducere din categoria/ subcategoria respectivă, ținând cont de restricțiile stabilite pentru anumite vârste stabilite în Hotărârea Guvernului nr.1452/2007 . De asemenea, în cazul în care a fost solicitată consultarea medicului specialist de profil, iar concluzia emisă recomandă o reexaminare medicală, termenul de valabilitate a adeverinței medicale va fi egal cu termenul stabilit pentru următoarea reexaminare medicală, însă nu mai puțin de un an.

Totodată, Normele vor fi completate cu o anexă ce conține Lista afecțiunilor/ stărilor pentru care este obligatorie consultația Comisiei. Aici sunt incluse afecțiunile oftalmologice, auditive, ale aparatului locomotor, diabetul zaharat, tulburările mentale, alcoolism, epilepsie etc.

Proiectul mai prevede că, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va aproba, în timp de o lună, Lista instituțiilor medico-sanitare publice abilitate cu dreptul de înființare a Comisiilor pentru examinarea medicală a conducătorilor de vehicule şi a candidaților pentru obținerea permisului de conducere.

Se propune ca modificările să intre în vigoare după efectuarea reingineriei sistemelor informaționale, termenul fiind stabilit pentru 1 ianuarie 2023.

monitorul.fisc.md

Un tânăr din Republica Moldova îl va consilia pe Secretarul General al ONU 800x445 1 768x427Vladislav Kaim, un tânăr din Republica Moldova, va face parte din echipa de consiliere a Secretarului General al ONU, Antonio Guterres, în domeniul economiei sustenabile. Acesta a fost numit membru al Grupului Consultativ de Tineret pe Schimbări Climatice pe lângă Secretarul General al ONU, scrie cotidianul.md.

„Sunt extrem de fericit să anunţ că Secretarul General al ONU, Excelenţa Sa Antonio Guterres, m-a numit să fiu membru primului, în istorie, Grup Consultativ de Tineret pe Schimbări Climatice pe lângă Secretarul General. În calitatea mea de membru al Grupului, eu voi consilia Excelența Sa asupra modalităților în care strategiile de revitalizare economică sustenabilă post-COVID pot asigura un viitor mai verde și prosper pentru tineretul de azi și toată societatea”, a scris tânărul pe pagina sa de Facebook.

În activitatea sa ca membru al Grupului Consultativ de Tineret, acesta va conlucra cu alți șase tineri din diferite colțuri ale lumii – Paloma Costa (Brazilia), Nisreen Al Sayeem (Sudan), Nathan Méténier (Franța), Sophia Kianni (SUA), Archana Soreng (India) și Ernest Kristoffer Gibson (Fiji).

Tânărul moldovean se declară mândru prin faptul că prin vocea sa, atât Republica Moldova, cât și Europa de Est ca atare vor fi reprezentate în primul Grup Consultativ de Tineret pe Schimbări Climatice pe lângă Secretarul General al ONU.

„Este o oportunitate importantă de a confirma și îmbunătăți ambițiile climatice ale țării și regiunii”, se mai arată în mesajul lui Vladislav Kaim.

cotidianul.md

1075187 5f207cd88266bSuntem în săptămâna a 22-a a pandemiei în Moldova și mulți se întreabă, la ce să ne așteptăm în următoarele luni. Voi încerca să răspund la această întrebare cu ajutorul simulărilor și modelelor matematice, precum și prin analiza experienței altor țări.

În Moldova în săptămâna a 21-a de la începutul crizei sanitare (13-19 iulie 2020) au fost depistate 2054 cazuri noi, față de 1598 din săptămâna precedentă, și asta ne spune că noi avem o rată de transmitere locală medie egală cu 1,29.

Ce înseamnă rata de transmitere? Rata de transmitere este numărul de oameni sănătoși, care se vor infecta de la un om bolnav cu COVID-19 peste 7 zile. Creșterea ratei de transmitere ar putea cauza probleme importante autorităților în gestionarea pandemiei.

Pornind de la un număr de 2054 de bolnavi din săptămâna a 21-a, ar fi să avem cam 2670 cazuri noi în săptămâna curentă, dacă rata de transmitere se va păstra la același nivel, și cam 2256 cazuri noi, dacă reducem rata de transmitere nu cu foarte mult, de exemplu, la 1,1.

Dacă rată de transmitere rămâne egală cu 1,3 și o perioadă medie de incubare de 7 zile, atunci ajungem sa avem in săptămâna 35 (se termină la 1 noiembrie 2020) – 80874 cazuri noi in doar o săptămâna.

Dacă, însă, reușim să reducem rata de transmitere, la 1,1, și cu o perioadă medie de incubare de 7 zile, atunci ajungem să avem în săptămâna a 35-a (amintesc: 1 noiembrie)   – 7800 cazuri noi în doar o săptămâna.

Pentru 1 noiembrie 2020 sunt preconizate alegeri prezidențiale în Republica Moldova.

Acest calcul simplu ne indică asupra a doua scenarii reale în care se pot desfășura alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, dar și asupra calității acestor alegeri. Mai mult: în scenariul mai prost alegerile ar putea și să nu aibă loc.

Deci, înainte avem doar 13-14 săptămâni ca să reușim să reducem transmiterea locală la o rată mai joasă de 1,0 și să permitem desfășurarea alegerilor într-un mod liber și corect, pe principii democratice.

Alegerile prezidențiale ar fi unul din motivele importante pentru o consolidare comunitară acum.

Cum să oprim pandemia în Moldova?


Țările din lume au atins performanțe diferite la numărul de cazuri zilnice noi, numărul total de cazuri, numărul deceselor, numărul cazurilor active și, în mare măsura, succesul sau insuccesul lor, a fost determinat de abordarea situațională in limitele geografiei locale și resursele alocate.

Deja este bine știut, că cel mai bun control asupra pandemiei au reușit să obțină statele, care au aplicat o abordare holistică (nefragmentat, ca un tot întreg).

Ce înseamnă o abordare holistică pentru o pandemie?

O abordare holistică în răspunsul la această pandemie înseamnă un set complex de măsuri simple și sistematice, executate continuu, pe deplin și calitativ:

  • Izolarea celor bolnavi;
  • Urmărirea contacților si plasarea lor în carantină;
  • Testarea bolnavilor și contacților lor;
  • Plasarea în carantină a celor din grupuri de risc (ex.: persoane intrate în țară din geografii cu risc sporit);
  • Prevenirea cazurilor noi prin respectarea măsurilor de igienă personală, distanțare socială, purtare de măști;
  • Comunicare pro-activă cu scop de a preveni contaminarea masivă;
  • Precum și alte măsuri nefarmaceutice, cu scop de a rupe lanțurile de transmitere comunitară.
     

Și dacă primele trei domenii sunt exclusiv în responsabilitatea autorităților, apoi tot ce ține de prevenirea cazurilor noi, este totalmente în responsabilitatea noastră comunitară.

Dacă ne dorim cu adevărat să rămânem sănătoși, copiii să poată merge la scoală la 1 septembrie, să poată sa aibă loc alegerile la 1 noiembrie, este nevoie de o consolidare masivă si cooperare largă a tuturor oamenilor din Moldova.

Un studiu recent a determinat, că furnicile de grădină, dacă se molipsesc de o infecție, se autoizolează de cârd, ca să nu molipsească alte furnici din familie.

Încă in secolul V al erei noastre, prorocul Moise le recomanda oamenilor molipsiți de lepră, să meargă in pustiu și să se izoleze acolo.

Aceste exemple de distanțare socială si izolare a celor bolnavi au fost aplicate de sute de ani. Noi nu inventăm nimic nou. Avem nevoie doar de un Moise, poate acum, să ne repete mai des ce să facem sau să luăm exemplu de la furnici.

Și dacă autoritățile vor începe să testeze mai mult, apoi cu certitudine, noi toți împreună o să reușim!

Ala Tocarciuc, pentru IPN

Ионицэ ВладLeul moldovenesc a oscilat între apreciere și depreciere de mai multe ori la începutul pandemiei de COVID-19, înregistrând cele mai mari oscilații din ultimii ani. Leul nu s-a depreciat pentru că au fost anumite intervenții ale Băncii Naționale și piața s-a stabilizat. După care, chiar s-a apreciat cu 3,5% față de începutul anului.

Expertul economic Veaceslav Ioniță a declarat pentru IPN că leul este mai puternic față de valute care pentru Moldova sunt critice: hrivna ucraineană și lira turcească. „Cele mai multe mărfuri de larg consum și mărfuri agricole pe care noi le consumăm vin din aceste două țări. Leul moldovenesc este cu 13% mai puternic decât hrivna ucraineană și decât lira turcească. Asta înseamnă că mărfurile din Turcia și din Ucraina în prezent, doar pe fonul cursului valutar, sunt cu 13% mai ieftine decât mărfurile moldovenești”, a explicat economistul.

Veaceslav Ioniță spune că, pe de o parte, cetățenii moldoveni au de câștigat, pentru că produsele de import nu au prețuri mari. Pe de altă parte, producătorul autohton are de pierdut, pentru că piața este inundată de produse din cele două țări.

Leul s-a întărit în contextul crizei pandemice deoarece a scăzut cererea de valută, menționează Veaceslav Ioniță. Cetățenii în perioada pandemică au vândut puțină valută, fiind cele mai mici vânzări din ultimii zece ani. Și cererea de valută din partea cetățenilor a fost la un nivel scăzut. Cetățenii nu au cumpărat valută pentru că, de regulă, cu valută sunt procurate apartamentele și automobilele. Ambele tipuri de bunuri s-au vândut cu circa 40% mai puțin în perioada pandemică. A scăzut și cererea de valută din partea agenților economici, pe motiv că a scăzut importul de bunuri cu circa 400 de milioane de dolari. Anume pentru import au nevoie agenții economici de valută.

Totodată, menționează expertul, oferta de valută a fost mare. Au venit și banii din partea FMI – 234 de milioane de dolari, care au intrat pe conturile Băncii Naționale, iar BNM nu a avut nevoie în această perioadă de criză să intervină pe piața valutară sau a intervenit minor. În timp ce cererea de valută era mică, iar banii de la FMI s-au dus în conturi, în prezent, rezervele valutare ale BNM au atins maxima istorică dintotdeauna, de trei miliarde și 200 de milioane de dolari.

Veaceslav Ioniță mai spune că, din martie până acum, au crescut remitențe pe canale oficiale. „La noi cetățenii primesc pe an un miliard și 200 de milioane de dolari oficial și vând două miliarde și o sută. Întrebarea de unde apar 900 de milioane de dolari. Ele vin pe canale neoficiale”. Astfel, în luna martie, aprilie și parțial în luna mai, cetățenii moldoveni practic nu au călătorit și nu au avut cum să aducă acasă bani, mijloc neoficial de transmitere a remitențelor. Și atunci, unele persoane au fost nevoite ca o parte mică din bani să o transfere oficial. „De aceea, în realitate remitențele au scăzut, dar cele oficiale au crescut. Au crescut din contul celor neoficiale. Dacă se combat cifrele, remitențele oricum au scăzut”, a explicat expertul.

фалаȘi economistul Alexandru Fala, director de program la Centrul Analitic „Expert Grup”, a declarat pentru IPN că leul moldovenesc are o evoluție stabilă, chiar pe alocuri cu o anumită apreciere. Dacă la începutul pandemiei se putea observa o anumită depreciere, odată cu trecerea timpului piața s-a echilibrat și pe viitor nu ar trebui să existe mari fluctuații, în opinia sa.

„Noi am avut o scădere bruscă, care s-a produs într-un termen foarte scurt, a veniturilor și, evident, practic concomitent, a fost o scădere a importurilor, pentru că au fost acele acțiuni de blocare a acțiunilor economice la nivel mondial. Aceste două fenomene au fost concomitente”, a explicat Alexandru Fala.

Fluctuația pe piață a fost depășită prin anumite intervenții din partea Băncii Naționale. „Cred că în timpul apropiat se va păstra această situație. Avem o situație foarte clamă pe piața valutară”, a remarcat expertul. În opinia sa, scăderile de remitențe nu au fost atât de mari ca să influențeze negativ poziția leului moldovenesc.

Expertul crede că leul va avea o evoluție relativ stabilă și nu exclude o ușoară apreciere a acestuia, în contextul în care Moldova ar putea beneficia de influxurile de valută, precum ajutorul financiar din partea UE sau credite FMI, ceea ce ar contribui la consolidarea poziției leului. Dacă însă statul se va împrumuta pe intern și-și va mări consumul din contul bunurilor importate, leul se va deprecia. „Acești doi factori se vor compensa reciproc, de aceea cred că pe termen scurt evoluția pieței va fi stabilă, probabil cu anumite fluctuații, dar care vor fi controlabile”, a mai spus Alexandru Fala.

ipn.md

34bcd560fcd2a9bbf1fe94671b05259eNu există activitate să nu fi fost afectată de pandemia de COVID-19. E şi cazul meşterilor populari, care au lucrat toată iarna cu gândul că la vară îşi vor vinde lucrările dar... ghinion. Pentru că toate târgurile tradiţionale şi festivalurile au fost anulate, ei au rămas cu stocurile pline. Acum nu mai speră decât la o minune, ca să-şi poată recupera cel puţin banii investiţi în materia primă.

DUMITRU ZAPOROJAN, meşter popular: „Asta sunt pielicele care nu s-au vandut. Sper ca in toamna sa le vindem. Altfel e grav”.

Pe Dumitru Zaporojan l-am găsit în atelierul său, muncind la prelucrarea pielilor. De regulă, vara este sezonul în care cutreiră ţara pe la diferite târguri şi festivaluri pentru a vinde ce a făcut în sezonul rece. În acest an, toate lucrările au rămas în atelier din cauza pandemiei.

DUMITRU ZAPOROJAN, meşter popular: „Vara in fiecare saptamana aveam targuri in toata Moldova si Roamania. Acum trebuia sa fiu in Romania, iar pe 15 ugust in Braila, aveam 5 zile de targuri”.

Deocamdată evită să evalueze pierderile, pentru că speră ca lucrurile să se schimbe la toamnă. Totuşi, a investit bani grei în materia primă şi riscă să-i piardă dacă nu va găsi o posibilitate de a-şi vinde bondiţele, papucii şi celelalte lucrări.

DUMITRU ZAPOROJAN, meşter popular: „Pierderi colosale ca sa zic, dar mai speram ca putem redresa. Szonul meu e toamna iarna, atunci merg vanzarile cel mai bine”.

Dumitru spune că nu vrea să cedeze şi va încerca să-şi păstreze activitatea, pentru că a îndrăgit acest meşteşug şi a luptat mult ca să-şi dezvolte micul atelier.

DUMITRU ZAPOROJAN, meşter popular: „Un mester nu se poate reprofila. Sa merg peste hotare? Nu e cazul. Am investit aici, m-am tinut cu dintii si acum sa plec e dezastru”.

Deocamdată, meşterul încearcă să-şi vândă marfa online.

tvrmoldova.md

Pagina 1 din 358
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика