bnm goldExistă un moment anume în viaţă, o situaţie mai bine-zis, când, strâns în ungher de probleme mai mari sau mai mici şi apăsat de lipsa banilor şi în portmoneu, şi pe cardul de serviciu, îţi aminteşti de nişte bani ţinuţi undeva, pentru zile negre. Şi zici “Da, la urma-urmei, banii aceia pe care îi tot visez noapte de noapte, de ce-i ţin? Petru ce am muncit şi i-am adunat? Şi eşti tentat să mergi şi să-i scoţi la lumină, iar apoi să-i duci undeva într-un magazin din care să ieşi fără probleme.

Este absolut clar că povestea pe care am aşternut-o în acest prim alineat nu se poate suprapune exact pe subiectul pe care urmează să-l dezbatem, dar, oricum, nişte asemănări oricum, există. Despre rezervele Băncii Naţio­nale a Moldovei este vorba şi despre ideea de a le utiliza „acum când nu prea avem bani în portmoneu sau pe cardul de serviciu”, scrie capital.market.md.

Contextul în care a fost vociferată propunerea privind folosirea banilor din rezerva Băncii Naţionale a Moldovei este unul care poate oferi partea sa de argumente în favoarea unei eventuale decizii de acest gen. Pandemia, care durează deja mai mult de un an, afaceri care s-au blocat şi care au irosit aproape toate şansele de a fi relansate, oameni de afaceri fără niciun suport care ar decurge din programe de susţinere derulate la nivel naţional. Există, deci, o categorie numeroasă de cetăţeni, care ar putea face abstracţie de lege, reguli, practici şi eventuale pericole pe dimensiunea monetară, dar care ar accepta nişte bani veniţi de la stat.

De cealaltă parte, oameni care pot citi efectele unei intervenţii în rezervele BNM, cer prudenţă, reţinere şi aplicarea fără abatere a legislaţiei. Propunerea îl are ca promotor pe Igor Dodon, ex-preşedinte al R. Moldova. Acesta propune ca din rezervele Băncii Naţionale să fie retrasă o sumă în valoare de cel puţin un miliard de dolari pentru investiţii.

„Noi avem trei miliarde de dolari în rezerva valutară a statului. Acestea trei miliarde ştiţi unde se află, pe cont la Washington. Tot la americani stau. Hai să luăm o parte din banii aceştia şi să-i vârâm în economie. Să facem drumuri, să facem ceva să lucreze economia”, a declarat Igor Dodon.

Fostul şef al statului a spus că rezerva valutară depăşeşte cu mult suma minimă critică, echivalentă cu totalul a trei luni de import.

„Să lăsăm acolo un miliard jumătate sau două. Să nu căutăm banii noştri cine ştie pe unde… Noi avem banii noştri”, a declarat Igor Dodon.

În principiu, puţină lume ştie ce reprezintă rezervele BNM, majoritatea considerând că este vorba de lăzi cu dolari păstrate în ferecatele depozite ale Băncii Centrale. Structura rezervelor BNM este una aflată permanent într-o uşoară modificare, dar care este constituită în cea mai mare parte din dolari şi euro. Altfel zis, dolarului îi revine circa 65 la sută din totalul rezervelor, urmat de lira sterlină – 20 la sută şi moneda unică europeană – 10 la sută. Cât priveşte locaţia, aceasta nu prea are treabă cu depozitele BNM, chiar dacă în Moldova se regăsesc circa 21 la sută din ceea ce reprezintă rezerva noastră. În Statele Unite ale Americii se păstrează aproape 26 la sută din rezerve, în Olanda – 11,8 la sută, în Germania – 9,66, Canada – 1,54, Singapore – 4,7 la sută. Conform definiţiei, ca să spunem aşa, rezervele BNM trebuie să asigure cel puţin trei luni din importurile ţării, într-adevăr fiind vorba de zilele negre ale unei ţări, care, după ce şi-a epuizat în totalitate mijloacele de existenţă, sparge lacătul şi pune banul în serviciul cetăţeanului.

E simplu de spus, însă acest lucru aproape că nu se întâmplă niciodată, dacă desigur, ezităm să ne amintim de anul 2014, când aceleaşi rezerve au fost reduse cu circa 640 milioane dolari, an în care am trecut printr-un lung coridor al turbulenţelor cu efecte grave asupra monedei naţionale, asupra economiei, condiţiei financiare a cetăţeanului, credibilităţii noastre în faţa partenerilor de dezvoltare etc.

Ideea recurgerii la o parte din rezerva BNM a scos în lumina rampei figuri mai vechi şi mai noi, oameni din domeniu şi nu prea, poziţii pro şi poziţii contra.

O primă referinţă la propunerea ex-preşedintelui a venit chiar de la BNM. Guvernatorul Octavian Armaşu a declarat că „o astfel de acţiune este puţin probabilă, dar dacă s-ar retrage 1,5 miliarde de dolari din rezervele valutare, atunci leul moldovenesc ar fi afectat grav, urmând să se deprecie­ze până la 25-28 de unităţi pentru un euro. În opinia sa, mai probabilă este „o emisie de lei neacoperiţi, care ar duce la inflaţie bruscă şi devalorizarea monedei naţionale”.

„În prezent, nivelul de rezerve este unul adecvat pentru sustenabilitatea viitoare a rezervelor internaţionale. Astfel, utilizarea unei părţi din rezervele internaţionale, cu o ulterioară conversie a acesteia în monedă naţională şi majorare a cheltuielilor în economie, ar prejudicia considerabil obiectivul fundamental al BNM – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Ca urmare, Republica Moldova s-ar confrunta cu o inflaţie cu impact negativ asupra economiei. Totodată, asemenea operaţiuni contravin legislaţiei în vigoare, potrivit căreia Banca Naţională nu poate acorda asistenţă financiară statului”, a spus Armaşu.

Potrivit lui Octavian Armaşu, nivelul actual al activelor oficiale de rezervă este de 3,053 mlrd. dolari SUA şi corespunde tuturor criteriilor de suficienţă şi asigură circa 4,7 luni de importuri prognozate de mărfuri şi servicii (nivelul minim recomandat este 3 luni). Acesta acoperă integral datoria publică externă pe termen scurt şi, în acest fel, susţine credibilitatea Republicii Moldova pe plan internaţional.

Activele oficiale de rezervă ale BNM reprezintă resursele financiare pe care le poate utiliza şi controla în orice moment pentru a susţine balanţa de plăţi, pentru a gestiona cursul de schimb prin intervenţie în piaţă, pentru a menţine încrederea în moneda naţională şi în economia naţională în general. Totodată, să nu uităm că nivelul rezervelor internaţionale influenţează capacitatea unei economii de a atrage împrumuturi externe. Scăderea rezervelor se răsfrânge negativ asupra economiei, afectează ratingul de ţară al Republicii Moldova şi încrederea investitorilor străini.

Există, desigur şi un cadru legislativ care reglementează strict acţiunile instituţiilor statului în raport cu rezervele valutare. Potrivit Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, rezervele internaţionale sunt menţinute de Banca Naţională la un nivel adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului. În acest sens, BNM, în concordanţă cu practicile internaţionale, apreciază suficienţa rezervelor internaţionale prin prisma mai multor indicatori: acoperirea unei perioade adecvate de import, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, a masei monetare etc.

Scriam la începutul acestui text despre un context anume în care este abordat acest subiect. Ei bine, pe lângă criza sanitară care rămâne ca fundal principal al discuţiilor în care ne găsim antrenaţi, există şi un eventual maraton electoral care are multe şanse să înceapă. Din acest motiv, abordarea prin prisma politicului nu poate fi exclusă în niciun fel. Iar acesta este încă un argument în favoarea scoaterii din agenda dezbaterii a subiectului legat de rezervele BNM.

Marți, 13 Aprilie 2021 18:04

Zile libere în luna mai

1080985 60759c65939d1În luna mai din acest an, sunt cele mai multe zile de sărbătoare nelucrătoare. Totuși, bugetarii nu vor merge de facto la muncă doar două zile, pe 3 și 10 mai, întrucât alte trei zile libere – 1, 2 și 9 mai coincid cu zilele de repaus săptămânal, adică sunt zile de sâmbătă și duminică, transmite ipn.md.

Potrivit Codului Muncii, bugetarii vor sta acasă sâmbătă, 1 mai, când se marchează Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii. A doua zi, duminică, 2 mai, dar și luni, 3 mai, se sărbătorește prima şi a doua zi de Paşti, conform calendarului bisericesc, fiind de asemenea, zile de sărbătoare nelucrătoare.

Peste o săptămână, duminică, pe 9 mai, este Ziua Victoriei, precum și Ziua Europei, iar a doua zi, luni, 10 mai, este marcat Paștile Blajinilor.

Potrivit Codului Muncii, în cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare coincid cu zilele de repaus săptămânal, salariul mediu pentru aceste zile nu se plătește.

În Republica Moldova zile de sărbătoare nelucrătoare sunt: 1 ianuarie – Anul Nou; 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil vechi); 8 martie – Ziua internaţională a femeii; prima şi a doua zi de Paşti conform calendarului bisericesc; ziua de luni la o săptămână după Paşti ( Paştele Blajinilor); 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii; 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei; 9 mai – Ziua Europei; 27 august – Ziua Independenţei; 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”; 25 decembrie - Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil nou); ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului.



1080934 6071555d2b63cPersoanele fizice şi juridice care au bancnote sau monede metalice necorespunzătoare circulației – uzate sau deteriorate, însă autentice şi cu putere circulatorie – le pot schimba. Schimbul poate fi făcut la Banca Națională a Moldovei (persoanele fizice) sau la băncile licențiate din Republica Moldova, inclusiv la subdiviziunile acestora (persoane fizice și juridice), transmite ipn.md.

Sunt schimbate și se plătesc integral, 100 % din valoare, bancnotele sau monedele care sunt murdare, au inscripții sau desene, cele perforate sau rupte. Se schimbă și se plătește bancnota reconstituită prin lipirea părților unei bancnote autentice, cu bandă adezivă, lipici sau cu alte mijloace, care acoperă o suprafață mai mare de 10 mm pe 40 mm. De asemenea, pot fi schimbate și bancnotele decolorate, fără colțuri, cele șifonate

Însă sunt respinse și nu se plătesc bancnotele în cazul în care lipsește mai mult de 45% din suprafață sau care au fost deteriorate în mod intenționat. Potrivit BNM, bancnota în privința căreia sunt motive să se considere că a fost deteriorată în mod intenționat (prin multiplicarea bancnotelor prin decupare etc.), nu se schimbă și se reține pentru a fi predată subdiviziunii teritoriale a Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, specimenul de bancnotă se retrage din circulație şi nu se plătește. La fel, și bancnota fără putere circulatorie, al cărei termen de schimb a expirat, se respinge și nu se plătește.

În cazul monedelor, sunt schimbate și plătite, cele care și-au păstrat imaginea pe avers şi revers, dar care în urma deteriorărilor mecanice sau a acțiunii unor factori de mediu și-a modificat forma inițială prin îndoire, lățire, găurire, topire. Sunt schimbate și cele care și-au schimbat culoarea în urma acţiunii unor factori de mediu agresiv. Însă, se respinge moneda metalică fără putere circulatorie, al cărei termen de schimb a expirat.

Bancnotele sau monedele metalice depuse la bănci de către persoane fizice şi juridice şi care nu sunt clar recunoscute ca fiind autentice se retrag din circulație şi sunt predate subdiviziunii specializate a Ministerului Afacerilor Interne, pentru stabilirea autenticității acestora. Pentru bancnotele reținute, banca eliberează depunătorului un document confirmativ.

În cazul schimbului monedei naționale necorespunzătoare circulației la ghișeul BNM în sumă mai mare de 500 (cinci sute) lei, persoana fizică prezintă buletinul de identitate și completează o cerere cu privire la schimbul monedei naționale.

În cazul schimbului monedei naționale necorespunzătoare circulației în sumă mai mare de 20 de mii de lei, solicitantul asigură completarea Chestionarului pentru client, în conformitate cu cerințele Regulamentului cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în cadrul operațiunilor efectuate de BNM. Prin completarea cererii, solicitantul își exprimă acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal furnizate BNM.

news category reporter pentru sanatate medic triholog despre caderea parului din cauza covidCirca 26 la sută dintre persoanele din Republica Moldova, care au avut COVID-19 se confruntă cu o consecinţă tardivă a virusului şi anume căderea părului. Medicul triholog, Ecaterina Tcacenco, a explicat în cadrul emisiunii „Reporter pentru sănătate” de la Moldova 1 că COVID-ul aduce nişte schimbări metabolice foarte grave în organismul nostru.

„Persoanele care se îmbolnăvesc de COVID pot avea o varietate de simtome, dar căderea părului a fost întâlnită în cazuri foarte multe la pacienţii care au suportat COVID-ul. Noi am observat că pielea capului devine grasă, structura părului devine foarte subţire. Apariţia acestui simptom apare după 2 –3 luni, la alţii 6 luni. Este un simptom de complicaţie tardivă după COVID”, menţionează medicul.

În ultima perioadă pacienţii care raportează o asemenea problemă se adresează la medici, purtând deja peruci. Şi asta pentru că pacienţii, îndeosebi cei care au fost intubaţi, din lipsă de oxigen, din cauza stresului la care este supus organismul, se confruntă cu această problemă.

„Cade brusc, o cantitate mare de păr când se periază ori când se spală părul. Comparativ cu alte tipuri de viruşi, gripa, citomegalovirusul, hepatitele, COVID-ul aduce nişte schimbări foarte grave în organismul nostru”, accentuează medicul triholog.

Ecaterina Tcacenco a mai spus în cadrul emisiunii „Reporter pentru sănătate” că pacienţii care au suferit de COVID-19 şi se adresează la medic au deficit pronunţat de zinc si de vitamina D3.

trm.md

jocuri de norocpng 606ff4b4f3431Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii care obțin venituri din câștigurile de la jocurile de noroc și/sau pariuri sportive realizate prin intermediul rețelelor de comunicații electronice să se conformeze voluntar la respectarea prevederilor legislației în vigoare.
În acest sens, menționăm că, potrivit prevederilor art. 12 alin. 14 din Codul Fiscal, câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc.
Respectiv, veniturile din câștigurile de la jocurile de noroc și loterii/pariuri realizate de către persoanele fizice, prin intermediul rețelelor de comunicații electronice se supun impozitării cu 12%.
Concomitent, potrivit modificărilor operate prin Legea nr. 257 din 16.12.2020, în vigoare din 01.01.2021, Codul Penal a fost completat cu articolul 2423- Încălcarea legislației privind organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc care constituie monopol de stat.
Articolul respectiv prevede răspundere penală pentru organizarea și desfășurarea pe teritoriul Republicii Moldova a activităților în domeniul jocurilor de noroc care constituie monopol de stat, de către persoane neautorizate, precum și orice acțiuni de import, promovare, susținere, intermediere, facilitare sau încurajare a acestor activități, inclusiv prestarea de servicii de plată sau plată electronică în condițiile Legii nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică în favoarea persoanelor neautorizate să organizeze şi să desfășoare pe teritoriul Republicii Moldova activități în domeniul jocurilor de noroc care constituie monopol de stat.
Astfel, în scopul asigurării unei interacțiuni bazate pe angajamente reciproce și sarcini asumate respectate, SFS recomandă contribuabililor să se conformeze voluntar la respectarea prevederilor legislației în vigoare.

GCCGlass Container Company și Glass Container Prim vor fi fuzionate într-o singură companie de noul proprietar - Vetropack Austria Holding AG, parte a grupului elvețian Vetropack Holding.

Acest lucru este prevăzut în acordul de fuziune între Glass Container Company (în calitate de companie absorbantă) și Glass Container Prim. Este de remarcat că, capitalul autorizat al Glass Container Company (producător de ambalaje sticlă) este de 243 mln. 546,86 mii lei, Vetropack Austria Holding AG deține 99,961% din acțiunile sale, iar restul de 0,039% din acțiuni aparțin Eleusis Limited. Capitalul autorizat al Glass Container Prim (producător de ambalaje sticlă) este de 285 mln. 343 mii lei, iar Vetropack Austria Holding AG deține o participație de 100%.
Ca urmare a fuziunii acestor companii, compania achizitoare va primi toate proprietățile, activele societății achiziționate și își va asuma, de asemenea, toate drepturile și obligațiile sale existente la data fuziunii. Este menționat că, fuziunea companiilor are multe avantaje economice și operaționale și reprezintă o evoluție firească, dat fiind faptul că ambele companii au aceeași activitate de bază - producerea și comercializarea ambalajelor din sticlă și folosesc instalații (inclusiv echipamente industriale) pentru activitățile lor, spații adiacente și interconectate, situate în imediata apropiere a sediului general al companiilor de pe str. Uzinelor, 201/10. Mai mult, companiile împart și forța de muncă (489 de angajați), iar majoritatea persoanelor responsabile sunt angajate de ambele companii în același timp. Ca urmare a fuziunii, luarea deciziilor va fi simplificată, procesul de execuție va fi optimizat, iar costurile administrative vor fi reduse, se va forma o singură structură în care vor fi toate forțele materiale și resursele companiilor. Managementul va deveni mai eficient ca urmare a prezenței unui singur organism executiv, va fi posibilă îmbunătățirea politicii de marketing, asigurarea unei utilizări mai eficiente a echipamentelor (inclusiv a utilajelor) și a personalului companiilor implicate. Compania de preluare își va îmbunătăți poziția financiară și își va îmbunătăți indicatorii de performanță ca urmare a fuziunii.
Este planificat ca capitalul autorizat al Glass Container Company după fuziunea cu Glass Container Prim să constituie 358 mln. 879,77 mii lei, iar capitalul propriu - 788 mln. 539,1 mii lei. În același timp, Vetropack Austria Holding AG va deține 99,973% din acțiunile companiei, în timp ce Eleusis Limited va avea 0,027%. Agenția InfoMarket a scris anterior că, suma totală a tranzacției pentru cumpărarea și vânzarea platformei moldovenești de producție a sticlei de către grupul elvețian Vetropack a depășit 892,3 mln. lei (42,6 mln. euro). În special, potrivit Bursei de Valori din Moldova, 99,96% din acțiuni (502998 acțiuni, valoarea nominală a 1 acțiuni - 484 lei) ale Glass Container Company au fost vândute cu 521 mln. 921 mii 518,02 lei și 100% din acțiuni (285343 acțiuni, valoarea nominală a 1 acțiuni - 1000 lei) a Glass Container Prim - pentru 370 mln. 397 mii 375,77 lei. Astfel, valoarea totală a tranzacției pentru vânzarea și cumpărarea acestora a depășit 892,3 mln. lei (42,6 mln. euro la cursul de schimb al BNM în acel moment).

ChicuFostul prim-ministru, Ion Chicu, critică dur inițiativa PSRM de a propune repetat spre aprobare proiectul abrogării legii miliardului, lege declarată anterior neconstituțională de Curtea Constituțională. Drept inacceptabilă este considerată de către Ion Chicu și inițiativa lui Igor Dodon de a împrumuta bani de la BNM pentru a ajuta cetățenii și mediul de afaceri pe perioada stării de urgență. Chicu califică aceste intenții drept populisme, care ar deteriora relația țării noastre cu partenerii financiari externi și ar știrbi din imaginea Republicii Moldova pe plan internațional, notează IPN.

Deși Curtea Constituțională a declarat neconstituțională abrogarea legii miliardului, votată la finalul sesiunii trecute, în lipsa avizului Guvernului, totuși PSRM a anunțat că va veni cu un proiect similar de lege. Fostul premier, Ion Chicu, califică inițiativa PSRM de a scoate de pe umerii cetățenilor povara miliardului furat drept un populism ieftin.

„Politicienii sunt în campanie electorală permanentă, iar populismul nu cedează nici a doua zi după alegeri. Rata dobânzii pe care Guvernul o plătește de 5% nu este justificată, e posibil să fie diminuată. Nu am văzut proiectul socialiștilor ca să spun dacă e bun sau rău, dar dacă se merge pe aceeași abordare ca să fie iertată o datorie, ea nu poate fi acceptată, ea va duce la colapsul statului”, a spus Ion Chicu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Chicu s-a arătat critic și față de intenția lui Igor Dodon de a împrumuta de la Banca Națională cel puțin 10 miliarde de lei pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să facă față restricțiilor impuse de starea de urgență.

„Practica de a te împrumuta de la o Bancă Centrală este una care a rămas în istorie, asta ar însemna să ne întoarcem cu 20 de ani în urmă. Este o practică vicioasă, inacceptabilă, care lovește în imaginea Republicii Moldova pe plan extern, asta ar afecta și relația noastră cu instituțiile financiare internaționale. O astfel de abordare nu poate fi justificată în nicio circumstanță”, a mai spus Ion Chicu.

Fostul premier a calificat drept o încercare de a obține capital politic și proiectul PSRM prin care s-a reușit creșterea coeficientului de indexare a pensiilor.

 „Zilele astea am mai văzut un precedent inacceptabil, când Parlamentul a votat rectificarea bugetului fără avizul Guvernului, alocând 600 de milioane pentru indexarea pensiilor, și asta este un populism cras, deși înțeleg tendința de a oferi pensionarilor mai mult, cred că mai urmează și alte inițiative populiste de acest gen”, a spus Ion Chicu.

Ion Chicu a fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada noiembrie 2019-decembrie 2020, renunțând la mandat cu motivul declarat de a declanșa alegeri parlamentare anticipate.

ipn.md

covid coronavirus spital medic deces 17 750x375În Chișinău, sunt în jur de 400 de locuri disponibile pentru pacienții cu COVID-19. La moment, în spitalele din capitală sunt internați 1.263 de pacienți confirmați pozitiv cu noul coronavirus. Datele au fost anunțate de șefa Direcției generale asistență socială și sănătate, Tatiana Bucearschi, în cadrul ședinței săptămânale a serviciilor primăriei Chișinău. 

Tatiana Bucearschi a mai declarat susținut că municipiul Chișinău rămâne, în continuare, în alertă epidemiologică privind infecția COVID-19. Se atestă o scădere a cazurilor noi de infecție, în comparație cu săptămâna precedentă, iar numărul persoanelor vindecate este în creștere”.

La capitolul vaccinare, în capitală au fost imunizate 75,8% din angajații sistemului spitalicesc. Totodată, 622 de cadre didactice din școli și grădinițe au primit serul contra COVID-19.

agora.md

21417958 f69d738e5d12ada07e7e48b65f3b1367 800În anul 2020, piața serviciilor de telefonie fixă, a continuat să înregistreze scăderi. Numărul total de abonați s-a micșorat, comparativ cu anul 2019, cu 4,1% și a însumat 1,03 mil., volumul total de trafic s-a diminuat cu 0,6% și a alcătuit peste 1,1 mld. minute, iar volumul total al veniturilor pe această piață a scăzut cu 14,4% și a totalizat 379,6 mil. lei.

Potrivit datelor statistice prezentate ANRCETI de către 24 furnizori activi pe piața respectivă, numărul abonaților S.A.”Moldtelecom” a scăzut cu 4,2% și a alcătuit circa 920 mii, iar numărul abonaților furnizorilor alternativi s-a diminuat cu 3,5% și a constituit puțin peste 107,7 mii. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a telefoniei fixe raportată la 100 de locuitori a scăzut, față de anul 2019, cu 1,1 puncte procentuale și a alcătuit 38,9%.

Analiza traficului de voce în reţelele de telefonie fixă arată că: traficul către reţelele internaţionale a scăzut - cu 31,1%, traficul către alte reţele fixe s-a diminuat cu 19,1%, iar traficul către reţelele mobile – cu 6,1%. Totodată, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) a crescut cu 4,1% și a alcătuit 142 minute (două ore şi 22 minute), iar durata medie a unui apel a fost de 2,7 minute, în creștere cu 13,9%.

În perioada de raport, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) s-a redus cu 11,3% și a constituit 30 lei. S.A.”Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 31,5 lei (în scădere cu 11,9%), iar furnizorii alternativi – un ARPU de 17,9 lei (în scădere cu 2,6%).

La 31 decembrie 2020, S.A.”Moldtelecom” deținea, în funcție de volumul de vânzări înregistrat, o cotă de piață de 93,8%.

anrceti.md

ecomerce01În februarie 2021, banii în circulaţie au constituit 30,4 miliarde de lei, majorându-se cu 633,6 mil. lei (2,1 la sută) comparativ cu decembrie 2020, ca rezultat al depăşirii în perioada ianuarie-februarie 2021 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 633,7 mil. lei, arată date Băncii Naţionale a Moldovei.

În perioada ianuarie–februarie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a diminuat cu 3,5 la sută faţă de perioada similară a anului precedent şi a constituit 19,7 miliar­de de lei. Descreşterea volumului încasărilor de mijloace băneşti a fost determinată, preponderent, de diminuarea cu 1,0 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care deţin cea mai mare pondere (de 54,5 la sută) din volumul total al încasărilor. De menţionat că evoluţia respectivă a fost susţinută de diminuarea practic a tuturor surselor de încasări de numerar.

Totodată, în luna februarie 2021, volumul încasărilor a constituit 10 miliarde de lei (+2,9 la sută faţă de luna ianuarie 2021 şi +1,1 la sută faţă de luna februarie 2020).

Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că salariile reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populaţiei cu o pondere de 50,2% în veniturile totale.

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei.

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9% din activităţile pe cont propriu, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă. Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale.

În funcţie de mediul de reşedinţă se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1064,7 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 62,9%, şi prestaţiile sociale – 16,8%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 38,1% din total venituri, dar contribuţia acesteia este cu 24,8 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 16,6% din totalul veniturilor disponibile, faţă de 0,8% în mediul urban.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,0% faţă de 8,5% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 20,5% din total venituri, comparativ cu 16,8% în mediul urban.

Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în gospodărie.

Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 2 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.

Băncile au eliberat mai mult cash

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licenţiate în perioada ianuarie-februarie 2021 s-a majorat cu 0,9 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent şi a constituit 20 355,0 mil. lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creşterea eliberărilor pentru cumpărarea valutelor de la persoane fizice cu 136,2 mil. lei (2,4 la sută), cifrându-se la 5 769,2 mil. lei (echivalentul a 332,2 mil. USD). Ponderea acestora a crescut cu 0,4 p.p. şi a constituit 28,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizice s-au majorat cu 1,0 la sută, constituind 4,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 23,0 la sută din volumul total al eliberărilor.

De menţionat că o pondere semnificativă de 19,2 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate şi din POS-terminale, care s-au majorat în perioada ianuarie-februarie 2021 cu 3,1 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna februarie volumul eliberărilor a constituit 10 589,8 mil. lei, depăşind volumul încasărilor cu 587,0 mil. lei. Comparativ cu luna ianuarie 2021, eliberările de numerar s-au majorat cu 824,6 mil. lei sau cu 8,4 la sută.

Cresc economiile în lei

În luna februarie, soldul depozitelor în monedă naţională s-a majorat cu 350,9 milioane lei comparativ cu luna precedenta şi a constituit 46,1 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 59,4 la sută din soldul total al depozitelor, cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) a crescut cu 218,7 milioane lei, până la nivelul de 31,5 miliarde de lei, având o pondere de 40,6 la sută.

Totodată, depozitele noi atrase la termen au constituit 2,2 miliarde de lei, în creştere cu 17,4 la sută faţă de luna februarie 2020. Cea mai mare creştere au avut-o plasamentele în lei moldoveneşti cu peste 25% comparativ cu luna similară a anului precedent şi cu 4,4% mai mult în valută străină recalculate în lei. Persoanele fizice au economist cel mai mult – 79,4% din totalul plasamentelor atrase.

Din perspectiva termenelor de plasare, cele mai atractive au fost depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni cu o pondere de 29 la sută din totalul depozitelor atrase la termen (depozitele persoanelor fizice au constituit 25,9 la sută din totalul depozitelor).

Depozitele în monedă naţională cu termene de la 6 până la 12 luni, deţinând cea mai mare pondere, au fost atrase cu o rată medie de 3,73 la sută (depozitele persoanelor juridice – cu o rată medie de 3,08 la sută, depozitele persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată medie de 3,75 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 3,83 la sută. În cazul depozitelor în valută, cele mai atractive au fost cele cu termene de la 2 până la 5 ani care au fost plasate cu o rată de 0,85 la sută (persoanele juridice au plasat cu o rată de 1,24 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,71 la sută).

În ceea ce priveşte rata dobânzii la depozitele noi atrase la termen în monedă naţională aceasta s-a majorat cu 0,37 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,92 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 2,94 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 4,08 la sută;

Rata dobânzii la depozitele noi la termen în valută nu s-a schimbat. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,85 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 0,50 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,55 la sută.

În comparaţie cu februarie 2020, rata medie la depozitele atrase în monedă naţională s-a micşorat la fel ca şi cea a depozitelor în valută.

Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în monedă naţională a fost înregistrată la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 1 până la 2 ani (4,01 la sută) urmată de depozitele persoanelor fizice care practică activitate cu termene de la 6 până la 12 luni (3,75 la sută) şi depozitele persoanelor fizice cu termene de peste 5 ani (4,83 la sută).

Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în valută a fost înregistrată la plasamentele la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 2 până la 5 ani (1,24 la sută), la cele ale persoanelor fizice care practică activitate cu termene de la 1 până la 2 ani (0,50 la sută) şi la depozitele persoanelor fizice cu termenele de peste 5 ani (1,29 la sută).

capital.market.md

Pagina 1 din 373
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика