Cu referire la comunicatul Procuraturii Anticorupție din 15 ianuarie, Ministerul Justiției vine cu următoarele precizări. Modificările legislative din Codul penal, intrate în vigoare în septembrie 2024, nu reduc pedepsele pentru corupție sau termenii de prescripție, ci urmăresc eliminarea unor deficiențe legislative și uniformizarea normelor pentru o aplicare corectă. Astfel, avem o structură mai clară și diferențiată a pedepselor pentru coruperea pasivă, fără a reduce severitatea acestora proporțional faptei comise.

Proiectul de modificare amplă a Codului penal și a Codului Contravențional nr.136 /2024, a fost produsul unui grup de lucru inițiat în 2022, format din procurori, judecători, avocați, experți etc, derivat de necesitatea de a îmbunătăți legea penală, inclusiv pentru a executa unele hotărâri ale Curții Constituționale, prin mai multe prevederi au fost declarate neconstituționale.( inclusiv la categoria infracțiunilor de corupție). Reprezentanții Procuraturii au contribuit cu multiple propuneri de completare și ajustare, care au fost luate în considerare. Proiectul a fost promovat de Guvern în 2023 și adoptat în prima lectură de Parlament. Ulterior, la proiect au fost comasate și alte amendamente, inițiative legislative din partea deputaților, care au fost consultate public înainte de adoptarea finală.

Consultările cu reprezentanții procuraturii au continuat și pe platforma parlamentară în perioada 2023-2024. Inclusiv, la propunerea Procuraturii Anticorupție, s-a venit cu alte amendamente de ajustare. Toate solicitările parvenite până la intrarea în vigoare a legii (07.09.24) au fost acceptate și luate în considerare, iar careva obiecții sau riscuri majore nu au fost semnalate, fiind agreat proiectul adoptat.

Cu referire la exemplul infracțiunii de corupție pasivă, până la intrarea în vigoare a noii redacții, prevederile din articolul 324 Cod penal conțineau deficiențe structurale care afectau aplicarea uniformă a legii. De exemplu, coruperea pasivă în proporții de până la 100 U.C. (adică valoarea mitei de până la 5.000 MDL) era prevăzută la alineatul (4), ceea ce contravenea principiilor fundamentale de elaborare a normelor penale. Adică, norma de la alineatul (1) ar trebui să cuprindă varianta mai puțin gravă a infracțiunii, iar alineatele următoare - să cuprindă variantele agravante ale infracțiunii, lucru care nu era respectat.

Această structură neclară genera dificultăți în aplicarea legii în cazul coruperii pasive comise de demnitari de stat. În practică, o faptă de corupere pasivă săvârșită de un demnitar de stat cu o mită de până la 5.000 MDL era încadrată automat la alineatul (3), unde pedeapsa prevăzută era închisoarea de la 7 la 15 ani. Această practică era disproporționată în raport cu aceeași faptă comisă de un funcționar public, sancționată la alineatul (4) cu o pedeapsă non-privativă de libertate.

Prin modificările operate, a fost eliminată inechitatea, fără a se afecta severitatea pedepsei raportate la gradul de pericol social al celor comise. Forma atenuantă a coruperii pasive (adică valoarea mitei de până la 5.000 MDL) a fost transferată la alineatul (1) pentru funcționari publici, păstrând același regim sancționator (pedeapsă non-privativă de libertate), iar pentru demnitarii de stat a fost introdus alineatul (2), cu un regim sancționator mai sever (închisoare de până la 3 ani). S-a urmărit clarificarea logicii sancționatorii, așa încât să fie asigurată aplicarea proporțională a sancțiunilor. E de precizat că acest tratament sancționator este valabil doar pentru cazul în care valoare mitei este de până la 5000 lei. În situația în care mita depășește suma de 5000 de lei, sunt incidente dispozițiile alineatelor 3-5 articolul 324 Cod penal, care conțin pedepse mult mai aspre. 

Potrivit noii legi, dacă coruperea pasivă este săvârșită în proporții ce peste 5000 lei, demnitarul de stat riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani. Dacă suma mitei atinge proporții mari (20 de salarii medii pe economie) atunci riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 10 ani. Iar dacă suma mitei atinge proporții deosebit de mari (40 de salarii medii pe economie) riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani.  

Prin urmare, modificările legislative nu reduc pedepsele cu închisoarea raportat la gradul de pericol social; totodată cuantumul amenzilor care se aplică și cumulativ cu pedeapsa închisorii, care  au fost majorate semnificativ: 

1. Ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (1) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 - este prevăzut la alineatul (3) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 3-7 ani. Totodată, s-a majorat pedeapsa sub forma amenzii de la 4000-6000 u.c. la 6000-8000 u.c.

2. De asemenea, ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (2) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 - este prevăzut la alineatul (4) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 5-10 ani. În același timp, s-a majorat pedeapsa sub forma amenzii, de la 6000-8000 u.c. la 8000-10000 u.c. 

3. Ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (3) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 - este trecut, în mare parte, la alineatul (5) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 7-15 ani. Tot aici, s-a majorat semnificativ pedeapsa sub forma amenzii de la 8000-10000 u.c. la 13000-20000 u.c.

Considerente similare de uniformizare a pedepselor la gradul de pericol social a fost aplicat și la alte categorii de infracțiuni din CP.( de ex: art.325 etc

Modificările efectuate sunt ajustări a unor deficiențe recunoscute inclusiv de Procuratura Anticorupție, care a participat în procesul de avizare. Ele contribuie la o aplicare mai predictibilă și proporțională a normelor penale. 

Este regretabil modul tendențios expus în comunicatul Procuraturii Anticorupție, de a justifica rata sentințelor de încetare prin modificările legislative. Este o expunere eronată, care induce greșit opinia publică față de scopul și necesitatea modificărilor operate, mai ales că și reprezentanții Procuraturii Anticorupție au fost sin cei care au semnalat dificultăți de aplicare practică la mai multe categorii de infracțiuni de corupție, formulele finale fiind discutate în comun.

Prin urmare, pedepsele pentru demnitari nu au fost reduse, ci împărțite pe categoriile valorii de mită, pedeapsa cu închisoarea pentru mita mai mare de 5000 de lei ajungând până la 15 ani, cumulativ cu amenzile majorate. Suplimentar, legat de termenii de prescripție, dimpotrivă, aceștia nu au fost reduși, modificările fiind făcute în sensul întreruperii termenului de prescripție de tragere la răspundere odată cu sesizarea instanței de judecată, pentru a se evita ocolirea aplicării răspunderii penale. Totodată a fost majorată durata termenului de prescripție de tragere la răspundere penală pentru infracțiunile ușoare de la 2 la 3 ani.

Rolul procuraturii într-un stat de drept e să asigure investigarea cauzelor în mod rapid, cu acțiuni de urmărire penală desfășurate prompt, să califice corect faptele incriminate, să susțină acuzarea în fața instanței în mod calitativ, fără crearea premiselor de tergiversare a procesului penal sau de evitare a responsabilității. La fel, explicarea obiectivă și neutră a faptelor, este un aspect esențial pentru informarea corectă a societății.

Ministerul Justiției și Parlamentul au manifestat întotdeauna receptivitate la inițiativele Procuraturii, cu scopul de a dinamiza investigarea cauzelor și eficientizarea legislației în domeniu, inclusiv prin consultarea opiniei acestora. În același timp, urmărind responsabilitatea instituțională de a asigura calitatea legii penale, proporționalitatea pedepselor aplicate prin stabilirea limitelor prin raportare la gravitatea faptei ilicită, gradul social pentru o individualizare corectă a răspunderii penale etc ( raționamente expuse în Hot. Curții Constituționale nr. 18/2020).

Recomandăm evitarea manipulării și atribuirea de conotație politică la aceste modificări legislative, la care s-a ținut cont de propunerile autorităților, cercetările și expertizele oferite în domeniu. Pentru formularea unei concluzii obiective, încurajăm verificarea prealabilă din sursele cu expertiză în domeniu.

Ministerul Justiției își reafirmă angajamentul ferm de a susține eforturile dedicate combaterii corupției și asigurării unui sistem judiciar transparent și eficient. În același timp, subliniem necesitatea îmbunătățirii abilităților practice ale profesioniștilor din domeniul justiției în procesul de investigare și aplicare a legii, pentru a garanta sancționarea eficientă a faptelor de corupție.

La solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), un cetățean al Libanului a fost condamnat la 9 ani închisoare, cu obligarea achitării prejudiciului de peste 4.600.000 lei unui cetățean al Libiei, pe care „l-ar fi ajutat” să cumpere bovine în Moldova.

Astfel, potrivit sentinței pronunțate de Judecătoria Chișinău (sediul Centru) cumpărătorul înșelat urma să primească în Libia cele 4.000 de bovine transportate cu vaporul, pentru vânzarea ulterioară a cărnii. Acesta s-a hotărât să le cumpere, după ce în 2013 vânduse acasă un teren de pământ, iar câștigul intenționa să-l investească într-o afacere. În acest scop, după ce s-a informat, victima a sosit în Moldova (după ce a obținut viză de călătorie în Turcia), ca să încheie tranzacția cu condamnatul cu vârsta de 50 de ani originar din Liban, dar care locuia în Chișinău.

Aici, acesta a fost întâlnit de către condamnat, care se prezentase cu un nume fals ca reprezentant al companiei ce urma să organizeze vânzarea bovinelor. Acesta era însoțit de alte patru persoane – membri ai unui grup infracțional, condamnați la solicitarea procurorilor în 2015, prin sentința Judecătoriei Centru din Chișinău.

Potrivit probelor prezentate în instanță de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), aceștia l-au convins pe cumpărător să transfere întâi o primă parte din suma contractului semnat, în mărime de $16.000. Potrivit aceluiași contract, pentru ca să purceadă la obținerea certificatelor și închirierea vaporului pentru transportarea bovinelor, cumpărătorul se obligase să arate dovada că deține într-un cont bancar din Moldova a doua parte a sumei. Astfel, acesta a plecat din Moldova în Tunisia și a făcut transferul în propriul cont bancar, în așteptarea celor 4.000 de bovine acasă, în Libia.

Însă, condamnatul și ceilalți membri ai grupului infracțional au falsificat un act de identitate pe numele cumpărătorului, în baza căruia au obținut o procură oficială, prin care acesta le permitea să retragă banii din propriul cont bancar din Moldova. Astfel, în următoarea lună de la vizita cumpărătorului la Chișinău, condamnatul și ceilalți membri au extras din contul bancar al victimei peste $350.000 (peste 4.600.000 lei).

Cumpărătorul înșelat, însă, i-a denunțat autorităților care au pornit investigațiile penale, iar în 2016 procurorii au trimis dosarul penal în judecată. Urmare a condamnării acestuia, până la devenirea definitivă a sentinței, persoana beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Piața auto din Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă în 2024, cu un număr total de 10.289 de mașini noi înmatriculate, ceea ce reprezintă o creștere de 14,26% comparativ cu 2023 (9.005 unități). În decembrie, luna cu cele mai multe înmatriculări, au fost înregistrate 1.284 de unități, marcând un record lunar, potrivit autoblog.md.

După ce a cedat temporar poziția de lider, Dacia a revenit pe primul loc în preferințele moldovenilor, cu 1.307 mașini vândute în 2024. Toyota s-a clasat pe locul al doilea, cu 1.297 unități, urmată îndeaproape de Skoda, cu 1.287 unități vândute. Cumulativ, aceste trei mărci au acaparat 37,8% din piața auto.

Pe locurile patru și cinci se situează KIA (705 unități) și BMW (512 unități), marca germană premium reușind o creștere considerabilă față de anii precedenți.

Mai multe branduri au avut vânzări notabile:

• Suzuki: 500
• Renault: 437
• Geely: 408
• Mercedes-Benz: 293
• Hyundai: 263
• Peugeot: 246
• Volvo: 216
• Jetour: 213
• HAVAL: 205

În top 30 au intrat și mărci precum Lexus (197 unități), Ford (195), Honda (179), și Porsche (176). În ciuda unei prezențe mai reduse, Tesla a reușit să înregistreze 77 de mașini vândute, iar Volkswagen, un brand de tradiție, a avut 73 de înmatriculări.

Restul celor peste 60 de mărci prezente pe piață au înregistrat vânzări mai modeste, sub 60 de unități fiecare.

Anul 2024 a fost unul al diversificării și al creșterii competiției, reflectând o piață auto dinamică, cu preferințe bine conturate, dar și deschidere către noi mărci și tehnologii.

Piața imobiliară din Chișinău a înregistrat un salt semnificativ în 2024, atingând un maxim istoric de 1.540 euro/m² pentru apartamente. Cu toate acestea, se estimează o temperare a creșterii prețurilor și o reducere a numărului de tranzacții în 2025, pe fondul unei serii de factori economici și sociali, potrivit analizei realizate de Victor Cernomorenco, specialist în domeniul imobiliar la AccesImobil.

Piața imobiliară a beneficiat de cerere constantă din partea populației atrase de oportunitățile economice și infrastructura în expansiune a Chișinăului, unde cererea a depășit oferta cu 20-30%. De asemenea, accesibilitatea creditelor ipotecare, datorită programului guvernamental „Prima Casă Plus”, și scumpirea materialelor de construcție au avut un impact semnificativ asupra prețurilor, scrie bani.md.

În 2025, Cernomorenco preconizează o scădere a cererii pentru creditele ipotecare, în urma majorării ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei, care va limita accesul la împrumuturi. De asemenea, criza energetică și inflația crescândă vor afecta puterea de cumpărare a locuitorilor, diminuând interesul pentru achiziții imobiliare pe termen lung. Estimările arată că doar 20-30% din apartamentele vândute vor fi achiziționate prin credit ipotecar, comparativ cu 40-45% în 2024.

Un alt factor care va influența piața este lansarea unor noi complexe locative în Chișinău. Acestea vor contribui la echilibrarea cererii și ofertei, oferind cumpărătorilor opțiuni mai accesibile, inclusiv în etapele incipiente ale construcției. Totuși, impactul acestora asupra prețurilor va depinde și de evoluția inflației și a altor indicatori economici.

Deși prețurile pot rămâne stabile la nivelul de 1.540 euro/m², Cernomorenco estimează o posibilă creștere anuală de 5-7%, în funcție de rata inflației și alte condiții economice. În ciuda unei cereri mai scăzute și a unei număr mai mic de tranzacții, este puțin probabil ca prețurile să scadă semnificativ.

Pentru cei care doresc să cumpere, specialiștii recomandă prudență și o analiză detaliată a pieței, având în vedere incertitudinile economice. Consultarea unui specialist imobiliar poate fi esențială pentru a face alegeri informate. Vânzătorii, pe de altă parte, ar trebui să stabilească un preț real de piață, bazat pe o analiză comparativă, pentru a atrage cumpărători, având în vedere cererea mai scăzută din 2025.

În concluzie, în ciuda stabilității pieței imobiliare, 2025 va aduce incertitudini economice care vor influența semnificativ dinamica pieței imobiliare din Chișinău.

ONG-ul rusesc „Eurasia” este pregătit să vină în ajutorul persoanelor afectate de pe întregul continent

Organizația rusească „Eurasia” este o organizație nonprofit care are ca scop consolidarea proceselor de cooperare în țările CSI și Uniunea Economică Euroasiatică (UEE), păstrând în același timp identitatea națională. Reprezentanți din Moldova, Belarus, Armenia, Rusia, Tadjikistan și alte țări participă la evenimentele organizației.

Pe lângă aceasta, ANO „Eurasia” sprijină financiar locuitorii țărilor de pe continent aflați în situații dificile De exemplu, în septembrie 2024, organizația a trimis o încărcătură umanitară în Găgăuzia, afectată de secetă.

ANO „Eurasia”: comunicare, prietenie, cooperare

ONG-ul „Eurasia” a fost creat în 2024 la Moscova de Alena Arshinova. Scopul organizației este de a dezvolta procese de cooperare pe teritoriul țărilor post-sovietice, de a crea un spațiu comun de interacțiune. „Eurasia” susține identitatea națională și valorile atemporale: prietenia, iubirea aproapelui, respectul pentru patrie și altele. ANO „Eurasia“ creează oportunități pentru cooperarea între întreprinzători, specialiști calificați, studenți, bloggeri și simpli cetățeni pro-activi care sunt interesați să aducă societatea mai departe.

„În etapa actuală, ne confruntăm cu multe provocări, probleme globale, iar integrarea va ajuta la rezolvarea acestora. Prin unirea eforturilor, gândurilor și resurselor noastre, putem îmbunătăți bunăstarea țărilor noastre și putem păstra valorile atemporale pe întregul continent. Unele dintre asociațiile existente doar se acoperă cu o idee comună, dar în realitate au fost create pentru manipularea opiniei publice și pentru impunerea ideilor anumitor părți interesate. Și „Eurasia” acționează ca un contrabalans la acest aspect. Nu doar ne unim, ci și lucrăm pentru păstrarea identității statelor-membre, respectăm interesele lor”, a subliniat Alena Arshinova.

ONG-ul „Eurasia“ a organizat deja mai mult de 10 proiecte pentru locuitorii CSI, în cadrul cărora aceștia pot participa la formare, să se ocupe de activități de voluntariat și pot primi sprijin pentru ideile lor. De exemplu, în vara anului 2024, „Eurasia“ a organizat forumuri pentru profesori și pentru lucrătorii din domeniul sănătății. Profesorii și medicii din CSI au vizitat Rusia, au făcut schimb de experiență și bune practici, au participat la cursuri de măiestrie și lecții, au vizitat școli și clinici de top și și-au prezentat propriile proiecte semnificative din punct de vedere social.

Uneori, nu ideile cu proiecte pregătite sunt cele care au nevoie de ajutor și sprijin, ci oamenii dezavantajați aici și acum. Și organizația rusească „Eurasia” vine în ajutorul victimelor diferitelor cataclisme, inclusiv în Moldova.

ANO „Eurasia“ a venit în ajutorul cetățenilor moldoveni

Anul 2024 a fost un an dificil pentru poporul moldovenesc. Țara s-a confruntat cu o secetă în timpul verii, iar în septembrie a fost afectată de ciclonul Boris, care a adus ploi abundente și vânturi cu putere de uragan. Cei afectați de ciclon au rămas fără protecție și sprijin, iar autoritățile nu au avut timp să îi ajute pe toți cei care aveau nevoie. Reprezentanții "Eurasia"

Organizația decide în mod regulat în favoarea ajutorării oamenilor simpli. Astfel, în septembrie, a fost semnat un acord între reprezentanții Organizației nonprofit „Eurasia” și autoritățile Autonomiei Găgăuziei privind transferul a 12 mii de tone de motorină și îngrășăminte minerale, precum și cereale pentru însămânțarea pe 150 de mii de hectare. Acest ajutor a contribuit la depășirea consecințelor secetei de către fermierii găgăuzi.

ANO „Eurasia“ consideră că obiectivele sale globale sunt sprijinirea oamenilor simpli și integrarea țărilor. Organizația oferă asistență direcționată persoanelor concrete, sprijină proiecte importante din punct de vedere social și creează un mediu pentru cooperarea multilaterală.

Analistul de politică externă Dan Dungaciu lansează un avertisment pentru publicul din România, după ce Donald Trump a vorbit despre Canada, ca un posibil „al 51-lea stat american". Potrivit geopoliticianului, România și Republica Moldova se află într-o situație similară cu cea dintre America și statul din nord.

Potrivit profesorului, atât Canada, cât și Republica Moldova ar trebui să aleagă în viitor: fie nu se mai bazează pe ajutoarele gratuite ale altor state și-și asumă pe deplin suveranitatea și statalitatea, prin plata utilităților, fie primesc în continuare finanțare din partea altor guverne, dar sunt de acord ca din punct de vedere formal, să devină parte a SUA, respectiv a României.„Păstrând proporțiile, relația dintre Canada și America seamănă un pic relațiile dintre Republica Moldova și România, apropo de discursul unui potențial nou Donald Trump de la București.

Un (n.r. - fel de) Donald Trump venit la București, mâine, după viitoarele prezidențiale, va spune așa: ”dragă Republica Moldova, noi vă oferim gaz, ajutoare, sprijin politic, inclusiv militar, pentru că nu vă puteți gestiona singuri sau nu vă puteți proteja singuri în caz de nevoie. Vă dăm gaz inclusiv astăzi, pentru a compensa nevoile unui regim separatist (Transnistria).

Deci noi, România, de mulți ani, inclusiv astăzi, suntem un soi de bancomat. Energia livrată de România, Republicii Moldova, la începutul anilor ‘90, e neplătită până astăzi", a declarat Dan Dungaciu, într-un interviu acordat pentru Ziare.com.

Scenariul reunificării, pus din nou pe masă, în spațiul public

Expertul în geopolitică avertizează: statutul de stat independent nu este compatibil cu ajutoarele gratuite venite în mod constant, pe termen lung, de la alte entități statale. Astfel, pe cale pașnică, Republica Moldova ar putea redeveni parte a României, pe cale pașnică și va beneficia de toate beneficiile: protecție NATO, calitate de membru al UE - cu toate avantajele inerente, energie, o posibilă creștere a nivelului de trai etc.

„Astfel, ”dragă Republica Moldova, dacă vrei să nu mai plătești datoria către România, dacă vrei să nu mai fie bariere vamale, dacă vrei să nu mai fie cozi la frontiere, dacă vrei să fii securizată în NATO, alege calea germană și integrează-te în România, devino parte a României, așa cum RDG a devenit parte a RFG și vei avea parte de problemele rezolvate. Dacă nu vrei să faci asta, asumă-ți costurile pentru plata statalității!”. Statalitatea nu e gratis. Dacă vrei curent, plătește-l, dacă vrei gaz, plătește-l, dacă vrei securitate, plătește pentru ea", a concluzionat Dungaciu.

Prada se numără printre potențialii cumpărători ai grupului de modă Versace, pe care Capri Holdings l-a scos la vânzare, a raportat vineri publicația italiană Il Sole 24 Ore, citată de Reuters.

În noiembrie, proprietarul brandului Coach, Tapestry, a renunțat la o ofertă de 8,5 miliarde de dolari pentru achiziționarea Capri Holdings, deținătorul mărcilor Michael Kors și Versace. După eșecul acestei tranzacții, care ar fi creat un conglomerat de lux american, conducerea Capri nu a exclus posibilitatea unei vânzări a brandurilor sale.

Potrivit surselor Reuters, Capri a angajat Barclays pentru a evalua opțiuni strategice, inclusiv vânzarea brandurilor Versace și Jimmy Choo. O altă sursă a declarat că întregul grup Capri Holdings ar putea fi scos la vânzare.

Raportul Il Sole 24 Ore menționează că Prada analizează dosarul împreună cu Citi, instituție financiară cu care a colaborat anterior în proiecte strategice. Contactați de Reuters, reprezentanții Prada au refuzat să comenteze, iar Citi nu a oferit imediat un răspuns.

Versace, fondat la Milano în 1978 de regretatul designer italian Gianni Versace, rămâne un simbol al stilului îndrăzneț și opulent, sub conducerea creativă a Donatellei Versace. În anul fiscal încheiat pe 30 martie 2024, Versace a generat 1 miliard de dolari, reprezentând o cincime din veniturile totale ale Capri Holdings, de 5,2 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, Prada, condusă creativ de Miuccia Prada, a înregistrat o creștere a vânzărilor cu 18% în al treilea trimestru al anului, în ciuda încetinirii generale a pieței de lux.

Decizia privind viitorul Versace ar putea marca o nouă etapă pentru unul dintre cele mai iconice branduri din moda italiană și ar putea oferi Prada oportunitatea de a-și consolida poziția pe piața globală de lux.

bani.md

Averea preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a diminuat, cel puţin aceasta rezultă din declaraţia sa de avere depusă pentru anul 2024, relatează vineri portalul NewsMaker, făcând comparaţie cu declaraţia sa de avere de anul trecut, scrie stiripesurse.ro

În 2023, Maia Sandu declarase două conturi bancare, inclusiv unul în SUA, dar acesta din urmă nu se mai regăseşte în declaraţia de avere pe anul trecut. Singurul cont declarat este la o bancă comercială din Republica Moldova, potrivit mass-media citate de AGERPRES.

Conform declaraţiei sale de avere, preşedinta Maia Sandu a încasat anul trecut aproape 245.000 de lei moldoveneşti din salarii, circa 12.700 de euro. În 2023, Sandu câştigase din salarii aproape 265.000 de lei moldoveneşti, adică aproape 13.800 de euro.

Sandu a beneficiat şi de diurne pentru deplasările peste hotare în mărime totală de peste 100.000 de lei moldoveneşti, circa 5.200 de euro. În comparaţie, în 2023 ea a beneficiat de o diurnă în valoare totală de puţin peste 95.000 de lei (mai puţin de 5.000 de euro).

Potrivit declaraţiei de avere, preşedinta Republicii Moldova deţine din 2003 un apartament de 74,5 metri pătraţi. Valoarea bunului imobil, declarat şi în 2023, se ridică la peste 440.000 de lei moldoveneşti (circa 22.800 de euro), conform aceluiaşi document.

La capitolul conturi bancare, Maia Sandu menţionează un singur un cont curent, deschis la o bancă comercială din Republica Moldova şi în care deţine 5.123 de lei moldoveneşti (ceva mai mult de 260 de euro). În 2023, şefa statului avea în contul de la banca comercială din Moldova puţin peste 6.000 de lei (circa 300 euro), iar, în 2022 - peste 13.000 de lei (aproape 700 de euro).

NewsMaker remarcă faptul că, în 2023, preşedinta Republicii Moldova declarase şi un cont bancar deschis în SUA, în care deţinea 300 de dolari, iar în 2022 avea în acest cont 600 dolari. Acest cont nu se mai regăseşte în declaraţia de avere pe anul 2024.

Media citată aminteşte că la preluarea funcţiei de preşedinte în 2020, Maia Sandu declarase aproape 17. 600 dolari în contul din SUA şi 10.000 de lei moldoveneşti (aproape 520 de euro) în cel din Republica Moldova. Tot atunci, ea declarase la bunuri imobiliare apartamentul în care locuieşte, precum şi un autoturism, la care a renunţat în 2023.