Marea Britanie a prelungit până la 29 octombrie 2026 licența specială care permite continuarea operațiunilor comerciale cu subsidiarele bulgare ale gigantului petrolier rus Lukoil, în pofida sancțiunilor impuse companiei. Licența urma să expire astăzi, 13 august.

Autorizația emisă de Oficiul pentru Punerea în Aplicare a Sancțiunilor Financiare (OFSI) din cadrul Trezoreriei britanice acoperă Lukoil Bulgaria, Lukoil Neftochim Burgas, Lukoil Aviation Bulgaria și Lukoil Bulgaria Bunker. Companiile și partenerii lor financiari pot efectua în continuare plăți și alte tranzacții necesare desfășurării activității, fără ca acestea să încalce regimul britanic de sancțiuni.

Decizia a fost solicitată de autoritățile bulgare pentru sincronizarea termenelor cu autorizațiile acordate de Statele Unite și are ca scop menținerea funcționării rafinăriei și securizarea aprovizionării cu produse petroliere.

Lukoil deține rafinăria Neftohim din Burgas, una dintre principalele instalații de procesare a petrolului din Bulgaria, precum și o rețea de aproximativ 500 de benzinării în țară.

Sancțiunile britanice și americane împotriva Lukoil au fost introduse în octombrie 2025, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Ulterior, autoritățile de la Londra și Washington au acordat mai multe derogări pentru a evita perturbarea activităților operaționale și a aprovizionării cu combustibili.

În cazul companiei-mamă și al activelor sale internaționale, Marea Britanie a prelungit separat autorizația pentru tranzacțiile cu Lukoil International până la 26 februarie 2027.

Și Statele Unite au acordat recent o nouă derogare. În iulie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a extins până la 22 august termenul în care pot continua anumite tranzacții și negocieri privind activele internaționale ale Lukoil.

În ianuarie, Lukoil a anunțat că a convenit vânzarea majorității activelor sale internaționale către compania americană de investiții Carlyle, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 22 de miliarde de dolari, însă ulterior compania rusă nu a mai oferit informații publice privind evoluția procesului.

Lukoil deține active în mai multe țări din Europa de Sud-Est, inclusiv rafinăria Petrotel din România și rețele de benzinării în România, Serbia, Croația, Muntenegru, Republica Moldova și Macedonia de Nord.

Agenția de Investiții a anunțat cele 25 de companii selectate în cadrul programului „Top Exporters from Moldova 2026”, inițiativă prin care autoritățile au creat un clasament național al companiilor exportatoare. Potrivit Agenției, este primul clasament de acest tip realizat în cadrul unui program național dedicat identificării și promovării exportatorilor moldoveni.

Selecția a început cu analiza a peste 1.300 de companii exportatoare, pe baza datelor Serviciului Vamal, Biroului Național de Statistică și a altor surse publice. Dintre acestea, 115 au trecut în etapa următoare, după ce au acumulat cel puțin 33,3 puncte din maximum 50. 

În etapa finală, dosarele au fost evaluate de un comitet format din reprezentanți ai 12 instituții publice și organizații de profil. Evaluarea a ținut cont de rezultatele la export, capacitatea de inovare, strategia de marketing internațional și alte criterii stabilite în cadrul programului. 

Cele 25 de companii selectate sunt: 

• ÎM Vinăria Purcari SRL; 

• Djofra-M SRL; 

• Molinart Grup SRL; 

• Monicol SRL; 

• Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova; 

• Moldabela Trade SRL; 

• Cricova SA; 

• Farmaprim SRL; 

• BC maib SA; 

• Alfa-Nistru SA; 

• Add-Production SRL; 

• Vinăria din Vale SRL; 

• Orhei-Vit SRL; 

• Viorica-Cosmetic SA; 

• Unitech Engineering Solutions SRL; 

• Fani SRL; 

• Sandriliona SRL; 

• Informbusiness SRL; 

• ICS Health Forever International SRL (Medpark); 

• Nazar Drums SRL; 

• IM Tatra-Bis SRL; 

• Allert & Co SRL; 

• BAA Gladei și Partenerii; 

• VMBSV Group SRL; 

• Versus Artist SRL. 

Potrivit Agenției de Investiții, companiile selectate exportă produse și servicii pe 50 de piețe internaționale. Acestea vor beneficia de promovare în cadrul programului, inclusiv prin platforma „Top Exporters from Moldova”, Cartea Digitală a exportatorilor, materiale video și editoriale. 

Companiile vor fi prezentate oficial la Export Forum, programat pentru 1 octombrie, în cadrul Moldova Business Week 2026. Programul „Top Exporters from Moldova” este organizat o dată la doi ani de Agenția de Investiții. 

Litoralul românesc înregistrează în acest weekend unul dintre cele mai intense momente ale sezonului estival 2026, fiind aşteptaţi peste 200.000 de turişti, susţine Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Patronale RESTO Constanţa şi secretar general al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).

Corina Martin: „Litoralul românesc atinge în acest weekend 100% grad de ocupare, iar peste 200.000 de turişti se află în acest moment pe litoralul Mării Negre, potrivit datelor centralizate de operatorii din turism. Este unul dintre cele mai intense momente ale sezonului estival 2026. Hotelurile, apartamentele de vacanţă şi celelalte structuri de cazare sunt ocupate la capacitate maximă, în timp ce restaurantele, terasele, beach-barurile, cluburile şi operatorii de agrement înregistrează un flux foarte ridicat de turişt”, conform Agerpres.

Peste 200.000 de turişti înseamnă un impact major pentru economia locală – dar nu salvează un an de reale provocări pentru Industrie. Afluxul de turişti se reflectă în întreaga economie a destinaţiei: hoteluri, restaurante, cafenele, comerţ, transport, servicii de agrement, entertainment şi activităţi turistice, a transmis preşedintele organizaţiei.

Corina Martin: Când vorbim despre peste 200.000 de turişti pe litoral, nu vorbim doar despre plaje aglomerate şi hoteluri ocupate. Vorbim despre mii de angajaţi, despre afaceri care funcţionează la capacitate maximă, despre venituri generate în economie şi despre taxe şi impozite care se întorc către comunitate.

Strategia adoptată de antreprenorii de pe litoral în acest sezon – marcat puternic de o scădere generală de 40-50% a consumului de servicii turistice în România – a cuprins adaptarea tarifelor, cu bonusuri ce au redus preţul cazării în timpul săptămânii, îngheţarea şi chiar reducerea tarifelor – pe anumite perioade, faţă de anul trecut, deşi presiunea fiscală a fost tot mai mare.”

Mecanismul institutional si deciziile de suprataxare şi împovărare au adus enormă presiune şi cel mai risc de insolvenţe în industrie, de la pandemie încoace, deşi turismul trebuie considerat un motor economic real pentru Constanţa şi pentru România.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a aplicat o amendă de 264 292,57 lei administratorului unui agent de asigurare, după ce a constatat mai multe încălcări ale cerințelor legale privind desfășurarea activității. 

Sancțiunea a fost dispusă prin hotărârea Comitetului executiv al BNM nr. 180 din 30 iulie 2026 și vizează Agentul de Asigurare „PROINFO ASIG” SRL, scrie bizlaw.md. 

Potrivit BNM, au fost constatate abateri ce țin de respectarea condițiilor de activitate ale agentului de asigurare, inclusiv cele privind menținerea capitalului social, desfășurarea activității prin personal care corespunde cerințelor legale și deținerea unei asigurări de răspundere civilă profesională. 

De asemenea, autoritatea a identificat nereguli privind prezentarea rapoartelor financiare specializate și alte încălcări ale cadrului de reglementare. 

BNM a menționat că agentul de asigurare ar fi eliberat polițe RCA și certificate „Carte Verde” fără încasarea integrală a primelor de asigurare. 

Un nou pachet de acțiuni ale Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” S.A. (maib) și-a schimbat proprietarul la Bursa de Valori a Moldovei. În cadrul unei tranzacții interactive de tip Buy and Sell au fost tranzacționate 70.810 acțiuni ale băncii, cu o valoare totală de 10.975.550 de lei. 

Prețul de tranzacționare a fost de 155 de lei pentru o acțiune, în timp ce valoarea nominală este de 2 lei. 

Pachetul tranzacționat reprezintă aproximativ 0,0682% din capitalul social al băncii. În prezent, maib are 103.763.400 de acțiuni ordinare emise și integral plătite, fiecare cu o valoare nominală de 2 lei. 

Potrivit informațiilor prezentate de bancă, maib este lider pe piața bancară din Republica Moldova după mai mulți indicatori, inclusiv volumul creditelor și al depozitelor, dimensiunea rețelei teritoriale și notorietatea brandului. 

Tranzacția a fost realizată pe piața reglementată a Bursei de Valori a Moldovei. 

Compania PDD Holding, care deține gigamtul Temu, riscă o amendă de 1% din cifra de afaceri pentru că nu a colaborat cu autoritățile europene într-o anchetă privind primirea unor subvenții care au distorsionat concurența, scrie economica.net. 

Cei de la Temu riscă să plătească o amendă de peste 600 de milioane de euro, în condițiile în care PDD Holding a avut afaceri de peste 60 de miliarde de euro în 2025, iar amenda pentru distorsionarea concurenței este 1% din cifra de afaceri. 

Ancheta este desfăşurată în baza Regulamentului UE privind subvenţiile străine şi urmăreşte să stabilească dacă Temu, companie deţinută de grupul chinez PDD Holdings, a beneficiat de sprijin de stat care i-ar fi oferit un avantaj concurenţial incorect pe piaţa europeană. 

Comisia Europeană susţine că, în timpul inspecţiei, Temu nu a răspuns mai multor solicitări de informaţii privind organizarea operaţiunilor sale din Uniunea Europeană, sistemele informatice utilizate şi documentele referitoare la activitatea companiei în blocul comunitar. 

Temu respinge acuzaţiile şi afirmă că a cooperat pe deplin cu autorităţile europene şi că nu a beneficiat de subvenţii care să denatureze concurenţa. Compania susţine că îşi finanţează operaţiunile europene exclusiv din fluxurile proprii de numerar şi nu depinde de ajutoare de stat. 

Reuters aminteşte că Uniunea Europeană a intensificat măsurile împotriva importurilor ieftine din China prin platforme precum Temu, Shein şi AliExpress. De la 1 iulie, UE aplică o taxă de 3 euro pentru coletele de mică valoare provenite din China, iar în luna mai Temu a fost amendată cu 200 de milioane de euro pentru că nu a luat măsuri suficiente împotriva comercializării produselor ilegale pe platforma sa. 

În primele șase luni ale anului 2026 au fost eliberate 1.376 de autorizații de construire pentru clădiri, cu 0,5% mai puține comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Scăderea totală a fost determinată de diminuarea numărului de autorizații pentru clădirile nerezidențiale, în timp ce segmentul locuințelor a înregistrat o evoluție pozitivă.  

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, au fost eliberate 1,034 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (+3,0%) și 342 de autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (-9,8%). 

În profil regional, se atestă creșteri ale numărului autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, după cum urmează: în regiunea Centru cu 31 autorizații (sau cu 8,4%), mun. Chișinău cu 23 autorizații (sau cu 6,1%), UTA Găgăuzia cu 2 autorizații (sau cu 2,5%). Totodată în regiunea Sud și regiunea Nord s-au eliberat cu 23 autorizații (sau cu 27,7%) și respectiv cu 3 autorizații (sau cu 3,1%) mai puține. 

În perioada analizată, numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri nerezidențiale  s-au majorat: mun. Chișinău cu 8 autorizații (sau cu 15,7%), regiunea Nord cu 5 autorizații (sau cu 6,1%), UTA Găgăuzia cu o autorizație (sau cu 2,0%). Totodată, în regiunea Centru și regiunea Sud numărul acestora a scăzut cu câte 49 autorizații (sau cu 32,5%) și respectiv cu 2 autorizați (sau cu 4,3%). 

Datele mai arată că numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri în mediu rural a crescut cu 0,1%, iar în cel urban a scăzut cu 1,2%. 

Achiziționarea unei mașini presupune mai mult decât alegerea mărcii, modelului și dotărilor. Pentru mulți cumpărători, adevărata decizie începe în momentul în care trebuie stabilită metoda de finanțare. Plata integrală nu este întotdeauna posibilă sau convenabilă în Moldova, iar cele mai analizate alternative sunt creditul auto și leasingul. Deși ambele permit utilizarea unui automobil fără achitarea întregii valori din economii, diferențele dintre ele pot influența semnificativ costurile, libertatea proprietarului și planificarea bugetului.

Cine deține mașina în timpul perioadei de finanțare?

Una dintre cele mai importante diferențe dintre cele două variante ține de dreptul de proprietate. În cazul leasingului, automobilul aparține companiei finanțatoare până la achitarea tuturor obligațiilor contractuale și, după caz, a valorii reziduale. Persoana care îl conduce este utilizatorul vehiculului, nu proprietarul acestuia.

Un credit auto funcționează diferit. În funcție de condițiile produsului ales, cumpărătorul poate deveni proprietarul mașinii și rambursează ulterior finanțarea conform contractului. Pentru cei care își doresc mai mult control asupra vehiculului, posibilitatea de a cumpăra un automobil în credit poate reprezenta o opțiune mai potrivită.

Avansul poate influența alegerea

Leasingul presupune, de regulă, o contribuție inițială, iar valoarea acesteia poate reprezenta un obstacol pentru persoanele care nu dispun de economii suficiente. În schimb, existența unei opțiuni de credit auto fără avans poate face achiziția mai accesibilă, deoarece cumpărătorul nu trebuie să pregătească o sumă considerabilă înainte de a începe procesul.

Această diferență este importantă mai ales atunci când mașina este necesară imediat. O familie care trebuie să înlocuiască urgent un autoturism vechi sau o persoană care are nevoie de mobilitate pentru activitatea profesională poate prefera să păstreze economiile disponibile pentru alte cheltuieli.

Automobil în rate și control asupra bugetului

Indiferent de metoda aleasă, costurile lunare trebuie analizate cu atenție. Varianta unui automobil în rate permite distribuirea cheltuielii pe o perioadă mai lungă, astfel încât cumpărătorul să nu fie nevoit să achite întreaga valoare într-o singură tranșă.

Un credit în rate poate oferi mai multă predictibilitate atunci când suma, perioada de rambursare și obligațiile lunare sunt cunoscute de la început. Înainte de semnarea contractului, solicitantul ar trebui să analizeze costul total al finanțării și să aleagă o rată pe care o poate susține fără să își dezechilibreze bugetul.

Credit online sau procedură clasică?

Rapiditatea procesului este un alt criteriu important. Pentru o persoană care a găsit deja mașina potrivită, zilele sau săptămânile de așteptare pot însemna pierderea unei oferte avantajoase. Posibilitatea de a solicita un credit online simplifică etapele inițiale și reduce numărul deplasărilor necesare.

Astfel, o achiziție auto poate fi planificată mai eficient. Solicitantul completează cererea, primește informațiile necesare și poate afla într-un timp mai scurt ce soluție de finanțare i se potrivește.

Câtă libertate oferă fiecare opțiune?

Leasingul poate include anumite condiții referitoare la utilizarea, asigurarea sau modificarea mașinii. Din acest motiv, persoanele care își doresc mai multă libertate pot analiza opțiunea unui auto pe credit. Alegerea trebuie făcută însă numai după compararea atentă a contractelor și a costurilor totale.

Pentru cei care vor să cumpere mașina în rate, creditarea poate fi o alternativă mai ușor de înțeles. Cumpărătorul alege automobilul și își organizează rambursarea în funcție de condițiile aprobate.

Finanțarea trebuie adaptată situației reale

Nu există o soluție universală pentru toți cumpărătorii. Leasingul poate fi potrivit în anumite situații, în timp ce creditul oferă avantaje diferite pentru cei care pun accent pe accesibilitate și libertate de alegere.

O finanțare flexibilă pentru automobil ar trebui să țină cont de veniturile solicitantului, valoarea mașinii și perioada de rambursare. Înainte de a lua decizia, este important să fie analizate avansul, rata lunară, costul total și condițiile contractuale. Zoom Credit oferă soluții pentru cei care vor să cumpere o mașină prin finanțare și caută un proces simplu, adaptat posibilităților lor.

Alegerea dintre credit auto și leasing nu ar trebui făcută doar în funcție de rata afișată. Cea mai potrivită variantă este cea care oferă un echilibru între costuri, flexibilitate și obiectivele cumpărătorului pe termen lung.

Un angajat al unei bănci din Franța, concediat după ce a fost prins circulând cu viteză excesivă în mașina de serviciu în ziua liberă, a câștigat procesul împotriva angajatorului, scrie stirileprotv.ro. 

Curtea de Apel din Toulouse a decis că sancțiunea a fost disproporționată și a obligat banca să îi plătească aproape 77.000 de euro despăgubiri și salariile restante. 

Totul a început pe 22 martie 2022, când bărbatul a fost surprins de radar circulând cu viteză peste limita legală pe un drum din regiunea Occitania. Acesta conducea însă un autoturism de serviciu destinat exclusiv deplasărilor în interes profesional, pe care nu avea voie să îl folosească în scop personal. 

În urma incidentului, banca a deschis o anchetă internă și a verificat datele din sistemele de taxare rutieră, alimentările cu carburant și înregistrările din parcări. Investigația a arătat că mașina fusese folosită frecvent în scop personal în weekenduri, în zilele de sărbătoare și în concedii. În vara anului 2020, angajatul a parcurs peste 3.373 de kilometri, deși în acea perioadă lucrase doar 14 zile. 

Pe baza acestor constatări, banca l-a concediat în mai 2022 pentru abatere disciplinară gravă. 

Bărbatul, în vârstă de 58 de ani, lucra în cadrul instituției de peste două decenii și nu primise niciodată o sancțiune disciplinară. Apropiindu-se de vârsta pensionării, acesta a contestat în instanță decizia de concediere. 

Ce a hotărât instanța 

El a susținut că banca știa și tolera folosirea mașinii de serviciu în scop personal, ca o formă de compensare a cheltuielilor de deplasare. Totuși, nu a putut demonstra existența unui acord oficial în acest sens. În schimb, banca a prezentat o notificare din 2012 prin care angajaților li se reamintea în mod expres că utilizarea autoturismelor de serviciu în scop personal, în weekend sau în zilele de sărbătoare, este interzisă. 

Procesul s-a concentrat asupra statutului juridic al autoturismului. Potrivit instanței, există o diferență între vehiculul de serviciu, destinat exclusiv activităților profesionale, și mașina de serviciu acordată ca beneficiu salarial, care poate fi utilizată și în interes personal. 

Judecătorii au dat dreptate băncii în privința folosirii neautorizate a mașinii și a carburantului, însă au apreciat că desfacerea contractului de muncă a fost o sancțiune excesivă, având în vedere că angajatul avea 22 de ani de activitate fără abateri disciplinare și ocupa o funcție de conducere. 

Prin hotărârea pronunțată în aprilie 2026, Curtea de Apel din Toulouse a anulat concedierea disciplinară și a obligat banca să îi plătească fostului angajat 76.930 de euro cu titlu de despăgubiri și drepturi salariale restante. 

Cetățenii Republicii Moldova au contractat în trimestrul al doilea al anului 2026 cel mai mare volum de credite bancare din istorie, pe fondul reducerii dobânzilor și al unei cereri tot mai mari pentru finanțare.

Potrivit unei analize prezentate de expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, piața creditării a atins un nou maxim, atât în ceea ce privește împrumuturile de consum, cât și cele ipotecare, scrie forbes.ro.

În perioada aprilie–iunie, moldovenii au accesat credite noi în valoare de 8,4 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată într-un singur trimestru. În primul semestru al anului, valoarea totală a împrumuturilor noi a ajuns la 15,4 miliarde de lei, iar calculată în ritm anualizat piața creditării a urcat la 30,7 miliarde de lei, un record istoric.

„Moldovenii încep să deprindă arta de a trăi pe datorie”, afirmă Veaceslav Ioniță, explicând că populația apelează din ce în ce mai des la credite pentru consum și achiziția de locuințe.

Creditele de consum domină piața

Soldul total al creditelor acordate persoanelor fizice a crescut la 51,2 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 14% din PIB, comparativ cu 46,1 miliarde de lei în 2025 și 25,3 miliarde de lei în 2023.

Din totalul împrumuturilor, 59% sunt credite de consum, 36% sunt credite ipotecare, iar 5% finanțează activități de afaceri.

Segmentul creditelor de consum a înregistrat cea mai puternică expansiune. În trimestrul al doilea au fost acordate aproximativ 77.700 de credite, un nou record, iar în ultimele 12 luni numărul acestora a ajuns la aproape 295.000, cu o valoare anualizată de peste 18 miliarde de lei.

Expertul avertizează însă că această evoluție are și efecte mai puțin favorabile, deoarece o parte importantă a creditelor de consum alimentează achizițiile de bunuri din import și contribuie la adâncirea deficitului comercial al Republicii Moldova.

Dobânzile mai mici stimulează și piața imobiliară

Unul dintre principalii factori care au impulsionat creditarea este reducerea costurilor de finanțare. Dacă în 2015 dobânda medie la credite era de 15,5%, iar în primul trimestru din 2023 urcase la 16,4%, în trimestrul al doilea din 2026 aceasta a coborât la 10,7%.

Și piața creditelor ipotecare este în plină revenire. În primele șase luni ale anului au fost acordate aproximativ 3.800 de împrumuturi pentru locuințe, în valoare totală de 5,4 miliarde de lei. Valoarea medie a unui credit ipotecar a ajuns la echivalentul a 70.100 de euro, de peste trei ori mai mare decât în urmă cu un deceniu, în timp ce dobânda medie pentru noile credite ipotecare a scăzut la 8%.

În ultimele 12 luni, moldovenii au contractat credite ipotecare noi în valoare de 11 miliarde de lei, iar soldul total al acestora a urcat la 29 de miliarde de lei, de peste 14 ori mai mare decât în urmă cu zece ani.