CE banner 1160x100 violet

снегопад румыния

Fenomenele severe de iarnă anunțate de meteorologii de la ANM au afectat mai multe zone din țară. Mii de oameni au rămas fără curent în Transilvania, iar în Moldova mai multe mașini au fost distruse.

Alertele cod portocaliu și cod galben emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) intrate în vigoare încă de luni au lăsat urmări în mai multe zone ale țării, scrie fanatik.ro.

Mii de locuitori din centrul țării au rămas fără curent, drumuri au fost închise din cauza zăpezii și mai multe mașini au fost avariate din cauza vântului puternic care a desprins bucăți din acoperișuri.
Probleme în România după manifestările extreme ale vremii. Mii de oameni fără curent, mașini avariate și drumuri blocate

Conform Prefecturii Alba, peste 2000 de locuitori din localitățile Abrud și Poiana Vadului au rămas fără curent, luni seara.

În zona Poiana Vadului, 773 utilizatori erau luni seara nealimentați cu energie electrică. În zonă au ajuns mai multe echipaje pentru remedierea defecțiunilor. O altă avarie produsă în zona Abrud a afectat circa 2.000 de utilizatori, scrie Alba24.

În ceea ce privește alimentarea cu energie electrică, echipele DEER (Electrica) acționează în teren pentru a remedia avariile provocate de ninsorile abundente la rețeaua electrică din județ.

Au fost probleme și cu circulația din cauza căderilor importante de zăpadă. Echipele DRDP Cluj – Secția Drumuri Naționale Alba au acționat cu toate utilajele din dotare pentru deszăpezirea mai multor sectoare de drum.

Luni, zona de munte a județului Alba a fost sub avertizare cod portocaliu de intensificări puternice ale vântului, ninsori, viscol și vizibilitate foarte redusă.

Zăpada a pus probleme și în Gorj. Circulația pe Transalpina a fost închisă de autorități între Novaci și Rânca din cauza viscolului puternic și a vizibilității reduse.

În zonă, un pacient cardiac a avut nevoie de ajutorul salvamontiștilor. Troienele mari și vântul au îngreunat intervenția salvatorilor. În final, bolnavul a ajuns la spital.

Mașini distruse în județul Suceava

În Moldova, în județul Suceava, 3 mașini au fost serios avariate în municipiul Fălticeni după ce, din cauza vântului puternic, au căzut elemente de construcţie de pe un bloc, a informat, luni, ISU Suceava.

Conform sursei citate, din cauza fenomenelor meteo, trei autovehicule au fost avariate în urma căderii unor elemente de construcţie ale acoperişului unui bloc de locuinţe din zona cinematografului din Fălticeni.

La faţa locului au intervenit pompierii militari cu două autospeciale cu accesorii speciale şi o autoscară de lucru la înălţime.

Tot luni seara, un echipaj de pompieri a intervenit pe o stradă din municipiul Suceava, în zona Serpentine, unde o parte dintr-un copac s-a rupt şi a blocat carosabilul.

Și judeţul Suceava s-a aflat sub avertizare cod galben şi cod portocaliu de vânt puternic şi precipitaţii moderate.

Viscolul a creat probleme și în Hunedoara. La Lupeni, acoperișul unui bloc a fost smuls de vânt și trântit la pământ. Câteva bucăți din el au căzut peste o mașină din parcare, iar alte câteva fragmente au ajuns pe o linie ferată necirculată.

regnum picture 14785851871144469 normal

Cotaţia ţiţeiului Brent a crescut cu 42 de cenţi, sau cu 0,5%, până la 86,48 dolari pe baril, iar în timpul tranzacţiilor a atins cel mai ridicat nivel din 3 octombrie 2018, de 86,71 dolari pe baril.

Preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a crescut cu 53 de cenţi, sau cu 0,6%, la 84,35 dolari pe baril, după ce a atins cel ridicat nivel din 10 noiembrie, de 84,78 dolari pe baril, scrie money.ro.

Tranzacţiile au fost reduse din cauza sărbătorii americane care îl comemorează pe luptătorul pentru drepturile civile Martin Luther King Jr.

”Optimismul continuă, deoarece OPEC+ nu oferă suficient petrol pentru a satisface cererea globală puternică”, a declarat un analist al Fujitomi Securities, Toshitaka Tazawa.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţi producători importanţi, inclusiv Rusia, cunoscuţi împreună sub numele de OPEC+, relaxează treptat reducerile de producţie implementate atunci când cererea s-a prăbuşit în 2020, din cauza pandemiei.

Dar mulţi producători mai mici nu pot creşte oferta, iar alţii s-au ferit să pompeze prea mult petrol din cauza incetitudinilor provocate de Covid-19.

Între timp, producţia totală de petrol a Libiei a revenit la 1,2 milioane de barili pe zi (bpd), potrivit National Oil Corp. Producţia libiană a fost de aproximativ 900.000 bpd săptămâna trecută, din cauza blocării activităţii exploatărilor petroliere din vestul ţării.

”Producţia de petrol a Libiei a scăzut la 700.000 bpd la începutul anului, declin care a contribuit la creşterea preţurilor”, a declarat analistul Commerzbank Carsten Fritsch.

Preocupările legate de constrângerile de aprovizionare au depăşit ştirile despre posibila eliberare de petrol din rezervele strategice ale Chinei, a spus Tazawa.

Surse au declarat pentru Reuters că China intenţionează să elibereze petrol din rezervele strategice în preajma sărbătorilor de Anul Nou Lunar, între 31 ianuarie şi 6 februarie, ca parte a unui plan coordonat de Statele Unite pentru a reduce preţurile globale.

Ministrul saudit al Energiei, prinţul Abdulaziz bin Salman, a declarat luni că este prerogativa guvernului SUA să elibereze petrol din rezervele strategice.

Ameninţările geopolitice intense la adresa aprovizionării susţin, de asemenea, sentimentul optimist, au spus analiştii.

Oficialii americani şi-au exprimat vineri temerile că Rusia se pregăteşte să atace Ucraina dacă diplomaţia eşuează. Rusia, care a desfăşurat 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, a publicat imagini cu forţele sale în mişcare.

369ec23229722faf93078b8cf55a25d2Republica Moldova a exportat anul trecut aproximativ 3500 de tone de miere naturală, cu 200 de tone mai mult față de anul 2020, iar aceasta se datorează cantităților bogate obținute de apicultorii moldoveni.

Totuși, cantitatea de miere exportată în 2021 este departe de cea din 2017, an în care au fost vândute peste hotare 5100 de tone de miere. Anul trecut, chiar dacă au căzut suficiente precipitații, încă s-au simțit urmările secetei din 2020, când au murit multe familii de albine, a precizat pentru IPN Vasile Dolghieru, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole, scrie ipn.md.

Aproximativ 95-98% din mierea exportată de Republica Moldova a ajuns pe piețele din Uniunea Europeană, iar celelalte cantități – pe piețele din Canada și SUA. Produse apicole din Republica Moldova se exportă în Canada și SUA de patru ani.

Mierea polifloră s-a exportat în anul 2021 cu un preț de 2,4-2,9 euro pentru un kilogram. În același timp, mierea de salcâm s-a vândut la un preț dublu, de 6 euro pentru un kilogram.

Miere de hrișcă și de coriandru nu se exportă separat, întrucât cantitățile de astfel de miere sunt foarte mici în Republica Moldova. Unii procesatori de produse apicole livrează doar pe piața internă miere de hrișcă și de coriandru. Mierea polifloră pentru export conține mici cantități de miere de hrișcă și de coriandru, a detaliat Vasile Dolghieru.

Cele mai mari cantități de miere naturală se exportă în Italia, Franța, Slovenia, România, Polonia, Germania.

Octavian Armasu 5 1Interviul cumulativ al guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, acordat în baza întrebărilor adresate de la diverse instituții mass-media

Cum a fost anul 2021 pentru sectorul bancar moldovenesc și care sunt prioritățile pentru anul 2022?

Am lăsat în urmă un an al provocărilor, plin de incertitudini, care însă nu au împiedicat BNM să continue agenda de reforme și să își consolideze independența pentru asigurarea stabilității financiare a Republicii Moldova.  Desigur că  pandemia și-a lăsat amprenta în toate domeniile. Totuși echipa băncii centrale a reușit prin acțiunile întreprinse să contribuie la menținerea unui sector bancar sănătos și puternic.

Voi reconfirma că reformele realizate în ultimii ani în sectorul bancar au dat rezultate pozitive. Astăzi avem un sector armonizat cu standardele internaționale și europene (Basel III), cu o arhitectură financiară corespunzătoare, cu servicii și produse bancare calitative. Datorită acestor rezultate, dar și a măsurilor de politică monetară întreprinse de BNM, a fost posibilă susținerea populației și a economiei naționale pe timp de pandemie.

În ultimele luni ne-am pomenit cu importul inflației și creșterea prețurilor la petrol și gazele naturale. Acestea, neavând origine locală, au adus foarte multă incertitudine – ce impact vor avea, cum vor evolua, cât timp se vor menține. De aceea, în toată această perioadă,  BNM a luat decizii bine calculate, pentru că noi vrem ca ele să producă efecte pozitive și să le evităm pe cele de bumerang.

În același timp, pe parcursul anului trecut, Banca Națională a continuat actualizarea și fortificarea cadrului său de reglementare și a îmbunătățit supravegherea bancară. Comitetul executiv al BNM a devenit funcțional pe deplin, fiind suplinit cu trei viceguvernatori noi, iar aprobarea unui nou program cu FMI a încununat lista realizărilor.

Este cert că și în 2022, BNM va continua să facă reforme, să dezvolte sectorul bancar, să modernizeze sistemele de plăți etc. La fel, pentru că am intrat într-un an cu multe incertitudini, inclusiv cu mari presiuni inflaționiste, banca centrală va monitoriza cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă,  iar la momentul oportun BNM va veni cu măsurile necesare pentru a crea condiții monetare apte să atingă obiectivul său fundamental.

În ceea ce privește supravegherea sectorului bancar, au fost stabilite prioritățile pentru anul 2022. Acestea au fost comunicate publicului și se referă la riscul de credit, guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP), procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP), riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC), combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți.

Voi menționa că BNM va continua procesele de consolidare a sectorului bancar, astfel încât să avem bănci de încredere și bine capitalizate. Mă bucur că acestea, pe lângă creditarea inițiativelor mediului de afaceri și a solicitărilor persoanelor fizice de a-și îmbunătăți nivelul de trai, și-au manifestat interesul de a susține proiecte de educație, cultură și sport. Sperăm că băncile vor dezvolta produse și servicii care să răspundă necesităților fiecărui cetățean al țării noastre.

În ultima parte a anului 2021 cetățenii au început să se confrunte cu o creștere rapidă a prețurilor. Ce întreprinde BNM în acest sens și la ce să se aștepte ei în noul an?

Prețurile au crescut peste tot, este un fenomen la nivel global. Iar ca acestea să nu o ia razna, BNM a fost foarte atentă la evoluțiile locale și externe și de fiecare dată a luat decizii chibzuite și calculate. Banca Națională a venit cu măsuri de politică monetară care au atenuat riscurile și presiunile proinflaționiste.

A fost nevoie de măsuri restrictive atunci când, în a doua jumătate a anului trecut, a apărut o incertitudine asociată crizei energetice - creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol pe piața internațională care au încetinit activitatea economică globală cu repercusiuni asupra cererii și activității economice interne.

De menționat că accelerarea pronunțată a ratei anuale a inflației în anul trecut, dar și menținerea unui nivel înalt în anul curent sunt determinate, în principal, de conjunctura macroeconomică externă care generează presiuni inflaționiste pronunțate pe fundalul crizei energetice la nivel regional, creșterea pronunțată a prețurilor la materiile prime, dar și majorarea semnificativă a cheltuielilor aferente transportului internațional de mărfuri.

Datele disponibile și analizele arată că rata anuală a inflației și inflația de bază vor crește rapid în prima jumătate a anului 2022, după care se vor tempera. În luna februarie, BNM urmează să publice primul Raport asupra inflației din anul 2022 și informația va fi actualizată conform datelor la zi.

Banca Națională va monitoriza în continuare cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă, iar la momentul oportun va veni cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor. În acest sens, va fi aplicat arsenalul instrumentelor de politică monetară, așa încât presiunile inflaționiste să fie atenuate pe cât e posibil.

Voi sublinia că rezultatele la nivel de țară, indiferent de tipul fenomenelor sau evoluțiilor ce au loc, nu depind doar de o instituție, fiind necesare eforturi conjugate din partea tuturor autorităților, în limita competențelor de activitate ale acestora.

La ce să se aștepte piața în anul 2022 de la politica monetară a BNM?

Evoluția ascendentă pronunțată a inflației din a doua parte a anului curent, depășirea limitei superioare a intervalului țintei inflației, dar și prognozele recente ale BNM care conturează presiuni inflaționiste încă pronunțate pe parcursul anului 2022 și o rată anuală a inflației în afara țintei dictează necesitatea de creare a condițiilor monetare care să tempereze aceste presiuni.

Prognoza implică un caracter restrictiv al politicii monetare. Totodată, în complexitatea situației curente, marcată de o incertitudine sporită, BNM monitorizează atent evoluțiile mediului intern și celui internațional și va ajusta politica monetară în vederea temperării ritmului de creștere a prețurilor de consum și ancorării inflației pe termen mediu în proximitatea țintei de 5 %.

Totodată, deciziile viitoare de politică monetară ar putea fi influențate de materializarea unor informații care acum nu au o claritate. Momentan, persistă o incertitudine mare cu privire la piața energetică internațională, prețurile alimentare internaționale, nu există o claritate totală cu privire la ajustarea prețurilor reglementate interne (atât magnitudinea, cât și momentul ajustării acestora). Un alt factor care va determina comportamentul politicii monetare pe parcursul anului 2022 va fi viteza de temperare a activității economice interne. Pe această dimensiune, de asemenea, există riscuri mari, care ar putea influența semnificativ comportamentul de politică monetară.

Intenționează BNM să majoreze ținta inflației?

BNM a întreprins și va întreprinde toate măsurile necesare pentru a readuce inflația (măsurată prin indicele prețurilor de consum)  în proximitatea țintei de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale . 

Acest nivel este considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu și este prevăzut ca țintă în Strategia politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei, pentru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu.

Voi preciza că dacă BNM ar reacționa agresiv pentru a readuce inflația mult mai repede în proximitatea țintei, atunci efectele directe asupra economiei reale ar aduce mai mult rău decât bine (costurile economice ar fi foarte mari).

Previziunile pentru anul 2022 legate de cursul de schimb al leului nu sunt dintre cele mai optimiste. La ce ar trebui să se aștepte cetățenii R. Moldova în anul 2022? 

Evoluțiile recente pe piața resurselor energetice s-au resimțit și pe piața valutară și au influențat, respectiv, și evoluția cursului de schimb al monedei naționale. Astfel, creșterea plăților pentru importul de resurse energetice a creat periodic decalaje temporare între cererea și oferta de valută în ultima perioadă, iar BNM a intervenit prompt pe piața valutară pentru a preveni fluctuațiile excesive ale cursului de schimb.

În ce privește evoluțiile ulterioare ale cursului, BNM nu țintește un nivel anumit al acestuia. În perioadele ce urmează, evoluția cursului de schimb va fi determinată, în primul rând, de  cererea și oferta de pe piața valutară. Pe partea de ieșiri de valută, cel puțin în perioada rece a anului, vor continua să se evidențieze plățile pentru resurse energetice, în timp ce intrările de valută vor fi susținute de finanțarea externă care se așteaptă de la principalii parteneri de dezvoltare.

BNM monitorizează permanent evoluțiile de pe piața valutară și dispune de rezerve valutare suficiente ca să intervină la necesitate pentru a nu admite o volatilitate excesivă a cursului de schimb, atât timp cât aceste intervenții nu sunt în conflict cu obiectivul fundamental al BNM – asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

În 2021 s-a vorbit mult despre pregătirea băncii moldovenești pentru intrarea în  IPO la bursa internațională. În acest caz, cum BNM va controla respectarea prevederilor legislației Republicii Moldova: vor fi cumpărători pentru acțiunile expuse la  IPO la bursa internațională, vor primi permisiunea BNM la cumpărarea unui volum de acțiuni mai mare de  1% din capitalul băncii, în ce mod trebuie să primească această permisiune cumpărătorii din Moldova? Dacă BNM nu va avea un astfel de mecanism, cum în acest caz va fi asigurată aceeași aplicare a prevederilor legislației Republicii Moldova tuturor acționarilor băncilor, inclusiv celor care, în cazul ieșirii  bănci la IPO în străinătate, vor achiziționa acțiunile ei?  În Republica Moldova există și legea cu privire la societățile pe acțiuni care prevede că la vânzarea acțiunilor societăților pe acțiuni (SA), dreptul dobândit pentru cumpărarea lor îl au acționarii existenți. Cum în acest caz această lege va fi combinată cu  IPO băncii în străinătate în contextul respectării legii cu privire la SA?

Pentru început aș vrea să menționez că restricționarea de 1% a dreptului de a cumpăra acțiuni la bănci fără permisiunea BNM a fost introdusă pentru a reduce riscurile de pătrundere a investitorilor „nepotriviți”. Acum nu aș afirma categoric că în Moldova nu mai pot exista încercări ale unor astfel de investitori de a intra în sistemul bancar. Însă vreau să afirm cu toată responsabilitatea că aceste riscuri au scăzut în mare măsură.

Probabil că acestea vor fi reduse la minimum atunci când sistemul de justiție va trece printr-o serie amplă de reforme. Pe de altă parte, înțeleg că nu trebuie să stăm deoparte în această chestiune și trebuie să ne dezvoltăm. Or de câte ori este posibil, ar trebui să atragem noi investitori în sectorul bancar. Acest lucru este bun pentru țară, economie și sistemul bancar. Noi, la BNM, vom căuta soluții pentru a face posibilă o astfel de dezvoltare în sectorul bancar. Dar, în același timp, nu vom reduce vigilența autorității de reglementare, protejând investitorii nedoriți să nu pătrundă în capitalul băncilor autohtone. Nu pot vorbi încă despre o soluție tehnică specifică a BNM în acest sens. Pot spune că ne gândim la asta, o astfel de sarcină este în fața noastră, iar în prezent lucrăm la ea.

Momentan, cadrul normativ național privind activitatea băncilor este ajustat la cel european, astfel asigurând potențialilor investitori o previzibilitate a regulilor de investire în capitalul băncilor din Moldova. Cerințele aferente accesului pe piața bancară prevăd un tratament echitabil atât pentru investirii autohtoni, cât și pentru cei străini, fără discriminare sau tratament preferențial. În același timp, legea oferă Băncii Naționale a Moldovei mecanismele necesare unei autorități de supraveghere ce pot fi aplicate persoanelor care au efectuat achiziția deținerilor calificate  în capitalul băncilor cu încălcarea prevederilor cadrului normativ.

Băncile moldovenești sunt deținute în mare parte de investitori străini. Mai așteptați investitori străini? Cei locali își manifestă interesul pentru sectorul bancar? Cum sunt tratați de BNM acționarii moldoveni în raport cu cei străini?

Urmare  reformelor implementate de Banca Națională, inclusiv exercițiul de transparentizare a sectorului bancar, au fost obținute rezultatele pe care le avem acum. Sectorul bancar arată mult mai diferit, în sensul bun al cuvântului, față de ceea ce exista până în 2016 - anul când a fost lansat un proces ambițios de reforme pentru sectorul bancar, în cadrul programului cu FMI. Astăzi noi avem în bănci o calitate mult mai înaltă a managementului - acționari din Uniunea Europeană care au adus bunele practici din Occident. De fapt, transparentizarea acționariatului a fost una dintre cele mai mari reușite în cadrul agendei de reforme a BNM. Voi explica de ce. Atunci când există acționari transparenți, bine intenționați, riscurile pentru sector și pentru țară scad semnificativ, pentru că aceștia au interesul de a desemna în consiliile băncii persoane integre, care au scopul de a gestiona responsabil o afacere, dar nu să se ocupe de fraude. Corespunzător, acei membri ai consiliilor băncii vor numi, la rândul lor, membri în organul executiv, la fel, persoane integre și profesioniste cu intenții nobile, care vor lucra zi de zi pentru a dezvolta banca și a câștiga încrederea deponenților.

Totodată, voi sublinia că în baza angajamentelor Acordului de Asociere UE-RM, BNM a implementat cerințele Basel III prin transpunerea etapizată a cadrului prudențial al UE pentru sectorul bancar (pachetul CRD IV/CRR). Astfel, cadrul național stabilește reguli compatibile celor din UE. Acest fapt asigură potențialilor investitori o previzibilitate a regulilor de licențiere și de activitate a sistemului bancar autohton. Având un cadru normativ național ce reglementează activitatea băncilor ajustat la cel european, este de menționat - cadrul normativ național nu presupune un tratament preferențial față de potențialii investitori. Accesul pe piață și alte cerințe prudențiale sunt unice și prevăd un tratament echitabil atât pentru investirii autohtoni, cât și pentru cei străini.

Contează calitatea investitorilor. BNM își dorește ca băncile să fie gestionate de investitori cu o reputație impecabilă indiferent că sunt locali sau externi.

În ceea ce privește interesul din partea investitorilor, voi sublinia că datorită reformelor realizate de BNM, sectorul bancar a devenit foarte atractiv pentru investitori. Dar e nevoie ca toate sectoarele-cheie ale statului să corespundă așteptărilor investiționale. Mă refer la o imagine de ansamblu a țării, fără îndoială o justiție de calitate, stabilitate și eficiență  legislativă ș.a.m.d.

Rezervele valutare ale BNM constituie peste 4 miliarde de dolari, ceea ce este de trei ori mai mult decât norma stabilită de FMI. Aceste fonduri ar putea fi folosite pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru a ajuta afacerile din Moldova și pentru a rezolva proiecte sociale, ceea ce este deosebit de important în contextul pandemiei și al crizei economice. Cu toate acestea, ele stau fără niciun rost. Ce împiedică utilizarea lor în beneficiul țării, în afara de legea BNM, pregătită de specialiștii BNM?

Trebuie să reiterăm rolul principal al activelor oficiale de rezervă, cel de prevenire a dezechilibrelor balanței de plăți a unei țări, pentru a menține încrederea în moneda națională și în economia națională în general. În luna decembrie 2021, activele oficiale de rezervă au ajuns la cifra de 3 756,14 mil. USD.

Suficiența rezervelor valutare este apreciată de instituțiile de resort, prin prisma mai multor indicatori, nu doar prin acoperirea în luni de import, dacă la acest indicator se face referință prin „norma stabilită de FMI”. Potrivit acestor indicatori, pe ansamblu, dispunem de un nivel al rezervelor valutare, care permite băncii centrale să reacționeze prompt la șocurile la care se expune economia națională și care pot avea implicații negative asupra pieței valutare, dar și care asigură sustenabilitatea rezervelor pe viitor.

Anul 2021 a fost caracterizat prin relansarea cererii interne, inclusiv pentru produse de import, precum și prin seria de scumpiri pe piețele externe ale produselor alimentare, materiilor prime și ale resurselor energetice, care au afectat nivelul prețurilor în Moldova și percepția participanților pieței referitor la puterea de cumpărare a leului. Nivelul sustenabil al rezervelor internaționale de care dispune BNM a permis instituției să valorifice rolul acestora în anul trecut, prin acoperirea necesităților pieței, în consecvență cu politica monetară promovată. Respectiv, BNM a reușit să gestioneze volatilitatea cursului de schimb al leului.

Utilizarea rezervelor valutare pentru finanțarea proiectelor sociale sau orice alte proiecte pe plan intern ar implica pompare de lichidități în piață și ar amplifica inflația, respectiv ar compromite eforturile BNM de atingere a obiectivul său fundamental și ar declanșa o spirală de șocuri ce ar eroda rezervele valutare.

Mai mult, nivelul rezervelor valutare și modul în care sunt gestionate sunt un indicator de credibilitate a unei țări, care poate fi puternic subminată de o utilizare nepotrivită a rezervelor valutare. Rezolvarea unor probleme de ordin intern cu ajutorul lor poate duce la o creștere a riscului de refinanțare a economiei prin credite externe și cu refluxuri de investiții. Această situație nu este deloc binevenită când o economie mică și deschisă are nevoie de rezerve valutare solide pentru a asigura stabilitatea macroeconomică.

La audierile în Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului, înainte să primească votul deputaților pentru mandatul de viceguvernator al BNM, Arcadie Albul, a spus că va avea bun-simț în raport cu băncile din regiunea transnistreană. Declarația a fost interpretată destul de critic or se știe că băncile din regiunea separatistă pretind de mai demult de la BNM să primească licență de activitate fără a renunța însă la operațiunile cu rublele transnistrene. Deși ulterior, a fost făcută lumină în acest caz, fiind vorba despre o exprimare ambiguă, care a provocat interpretări, pretențiile băncile transnistrene rămân a fi reale. Care este atitudinea BNM față de aceste pretenții și în ce condiții Banca Națională ar oferi licențe unor instituții bancare din stânga Nistrului?

Această întrebare trebuie privită prin prisma reformelor ample prin care au trecut băncile licențiate din Republica Moldova. Au fost ani de cotitură pentru sectorul bancar, care s-a adaptat noilor rigori impuse la nivel internațional. Voi menționa doar câteva dintre acestea: îmbunătățirea guvernanței corporative, transparentizarea acționariatului, prevenirea riscurilor de spălare a banilor etc.

Pe teritoriul Republicii Moldova, singura autoritate de supraveghere bancară, recunoscută la nivel mondial, este Banca Națională a Moldovei. Aceasta activează în strictă conformitate cu legislația în domeniul bancar, armonizată cu standardele internaționale și cele ale Uniunii Europene.

Astfel, pentru a desfășura activități în Republica Moldova, fiecare bancă trebuie să dispună de o licență eliberată de BNM, care exercită atribuțiile de licențiere, reglementare și supraveghere prudențială a băncilor. Aceste și alte prevederi legale privind activitatea băncilor sunt valabile pentru întreg teritoriul Republicii Moldova.

Urmează lansarea proiectului Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanța corporativă și managementul riscului în sectorul financiar”, implementat în consorțiu cu mai multe autorități internaționale. Care sunt așteptările și cum vedeți evoluția pieței financiare nebancare ca urmare a implementării acestui proiect?

Acest proiect major finanțat de Uniunea Europeană, care va fi implementat pe parcursul mai multor luni, urmează să fortifice capacitățile BNM și ale CNPF și să alinieze funcțiile și operațiunile acestora la reglementările Uniunii Europene și la standardele internaționale aferente sectorului financiar. Astfel, proiectul va reprezenta  un suport substanțial oferit de partenerii din Uniunea Europeană  pentru implementarea eficientă a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Implementarea proiectului Twinning se înscrie în demersul BNM și cel al CNPF de a continua dezvoltarea și reformarea sectorului financiar din Republica Moldova. Totodată, dacă proiectul de Twinning precedent, de care BNM a beneficiat în perioada 2015-2017, s-a axat pe reglementarea și supravegherea sectorului bancar, actualul proiect va viza fortificarea cadrului de reglementare și supraveghere ale activității companiilor de asigurări și organizațiilor de creditare nebancară, cu privire la infrastructura pieței financiare și  serviciile de plată, de asemenea, va contribui la îmbunătățirea cadrului macroprudențial.

Voi preciza că în timpul cel mai apropiat va fi organizat un eveniment oficial de lansare a proiectului Twinning, în cadrul căruia vor fi comunicate mai multe detalii.

În 2022 urmează noul program cu FMI. Ce aduce nou acest acord și care sunt așteptările?

Este un program nou, complex, care este însoțit și de un suport financiar considerabil. Dacă precedentul program era mai mult axat pe sectorul bancar, acum agenda este mult mai largă.

Scopul general al programului este de a sprijini recuperarea economiei afectate de pandemia COVID-19, de a lansa o agendă ambițioasă de reforme instituționale și de guvernanță și de a răspunde necesităților urgente de dezvoltare. Printre domeniile majore vizate de program putem evidenția consolidarea statului de drept și combaterea corupției, perfecționarea politicii bugetar-fiscale, guvernanța întreprinderilor de stat. În partea ce vizează sectorul financiar, programul prevede, în mod primordial, protejarea independenței BNM și consolidarea guvernanței acesteia; protejarea recentelor reforme din sectorul bancar și fortificarea în continuare a supravegherii sectorului financiar; gestionarea crizelor financiare și cadrele macroprudențiale; fortificarea cadrului de reglementare și supraveghere a sectorului financiar nebancar, inclusiv prin transferul, în iulie 2023, a unor competențe de la Comisa Națională a Pieței Financiare către BNM; consolidarea regimului de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului; realizarea de progrese pentru recuperarea activelor.

Astfel, noul program cu FMI vine să sprijine dezvoltarea economiei Republicii Moldova, consolidarea statului de drept, fortificarea stabilității financiare, iar cel mai important este că realizarea acestor angajamente va contribui la bunăstarea populației din țara noastră.

Screenshot 2022 01 09 at 12 01 43 Laboratorul de permise auto de la Târgu Frumos Super ofertă pentru 1 000 de euroOamenii legii de la Iaşi au descoperit, în urma unui control în traficul rutier, o „fabrică” de permise auto false. Falsificatorul, care este din Tg. Frumos, Iaşi, cerea câte 1.000 de euro pentru fiecare permis falsificat, dar furniza şi acte suplimentare, care să nu trezească eventuale bănuieli ale poliţiştilor

Potrivit oamenilor legii, în octombrie 2020, un șofer a fost oprit pe raza satului Brăeşti de un echipaj de poliţie aflat în patrulare. A prezentat pentru control un permis de conducere moldovenesc, eliberat chipurile pe numele lui în aprilie 2018, dar şi un permis de şedere provizorie pentru cetăţeni străini. În urma verificărilor, poliţiştii au descoperit că permisul era fals. Mai mult decât atât, Vasile Radu nu fusese niciodată în Republica Moldova, scrie ziarulevenimentul.ro.

Audiat ulterior de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani în calitate de suspect şi de inculpat, bărbatul a prezentat în cele din urmă adevărul.

Auzise de la nişte cunoştinţe că un cetăţean din Târgu Frumos, jud. Iaşi, se ocupa cu fabricarea de permise de conducere false. S-a întâlnit cu acesta în cursul lunii martie 2018. I s-a făcut o fotografie cu un aparat foto, a semnat pe o tabletă, s-a făcut o copie după cartea sa de identitate, iar o lună mai târziu avea permisul de conducere şi cel de şedere, contra sumei de 1.000 de euro.

df6d975ec80f11dea15b1ebfd7aab7c4Chiar dacă e criză, şi în sănătate şi în economie, basarabenii nu se lasă şi investesc în maşini. Ba chiar au stabilit şi un record în 2021. Potrivit Serviciului Vamal, au fost importate peste 45 de mii de automobile, cu peste 12 mii mai mult decât în 2020. Experţii auto cred că basarabenii cumpără mai multe masini de frică că se vor scumpi.

45586 de autoturisme importate in 2021, este un record pentru ultimii 5 ani. Doar in 2017 a mai fost o crestere substantială, şi s-au importat peste 40 de mii de maşini, scrie tvrmoldova.md.

IMPORTUL DE AUTOTURISME ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2016 – 17 992 de autoturisme 2019 – 35 902 de autoturisme
2017 – 43 282 de autoturisme 2020 – 32 953 de autoturisme
2018 – 29 124 de autoturisme 2021 - 45 586 de autoturisme

Statistica arată că, în primele 10 luni din 2021, cele mai multe masini importate în Republica Moldova sunt la mâna a doua. Aproape 50% dintre ele sunt mai vechi de 8 ani.

MAŞINI IMPORTATE ÎN IANUARIE - OCTOMBRIE 2021
Vechime 2 - 4 ani – 14,3 %
Vechime 5 - 7 ani – 28,6 %
Vechime 8 -10 ani – 33,3 %
mai vechi de 10 ani – 11,6 %

Experţii auto au câteva explicaţii.

CONSTANTIN MIHALACHI, expert auto: „Ăsta fiind al doilea an pandemic, lumea a înţeles tot mai mult necesitatea de a avea un automobil propriu. O necesitate, care are la bază dorinţa de a evita alţi oameni în transportul în comun. În al doilea rând, vedem o creştere a automobilelor cu o vârstă mai mare de 10 ani. Ele aduc un aport destul de mare la întreaga statistică, pentru că anii trecuţi nu era permis importul lor.”

Şi maşinile noi s-au vândut bine anul trecut. În 2021, saloanele auto din Republica Moldova au vândut peste 6 mii de maşini noi, faţă de 4500 în 2020.

PETRU VETRICI, manager marketing, companie de vânzări auto: „Unul din factori este cererea rămasă din anii precedenţi. Plus, iarăşi îi anul post pandemic, când oamenii banii adunaţi au încercat să-i cheltuie, şi cred că încă un factor ar fi MUSCA creşterea preţurilor pentru anii viitori. În anul 2021, pentru maşinile noi am avut probleme cu livrările, inclusiv livrările către clienţi, din cauza crizei mondiale de semiconductoare.”

CONSTANTIN MIHALACHI, expert auto: „S-a creat un mic ajotaj pe piaţă. Pentru că noi în paralel cu pandemia avem şi o problemă la nivel de industrie auto, tot mai multe componente nu sunt în fabrică, se produc mai puţine maşini. Oamenii vorbesc între ei, există şi aşa o impresie că n-o să ajungă la toată lumea maşini şi iarăşi toţi cei care şi-au dorit să-şi procure un automobil s-au dus în showroom-uri.”

Pe primul loc in clasamentul vinzărilor pe primele 11 luni ale anului 2021 se află Toyota, care a devanasat, în premieră, Dacia, marcă care a dominat în ultimii ani. La mare căutare au fost şi mărcile Kia, Skoda şi Hyundai.

TOP VÂNZĂRI MAŞINI NOI ÎN 2021 ( 11 LUNI )
TOYOTA – 1001 maşini
DACIA – 853 maşini
KIA – 623 maşini
SKODA – 598 maşini
HYUNDAI – 388 maşini

20211221 dsc 0257 0Există muzee de băuturi spirtoase în multe țări ale lumii. De exemplu, Muzeul Vinului din Franța, Muzeul Vinului de avangardă WiMu din Italia sau Muzeul Whisky-ului din Scoția. Muzeul transnistrean situat în Ternovca, raionul Slobozia, poate concura cu toate acestea, scrie publicația de limbă rusă novostipmr.com.

Potrivit sursei citate, aici sunt aproximativ 10 mii de sticle, de forme și dimensiuni dintre cele mai diferite. Din exterior, muzeul are și el un aspect inedit. Clădirea cu șase nivele, inclusiv două subsoluri, este construită sub forma unei sticle uriașe. De aici și numele său, „Sticla”. Are 28 de metri înălțime, patru etaje superioare și o punte de observație, realizată sub forma unui capac de sticlă. Acest loc neobișnuit este cunoscut de mult în afara Transnistriei. Mulți turiști străini includ intenționat vizitarea acestuia în itinerariul lor prin republica noastră, subliniază publicația transnistreană.

Fondatorul Muzeului „Sticla” era un cunoscut om de afaceri transnistrean, fondator al echipei de fotbal „Tiligul”, Grigori Corzun. Din nefericire anul trecut, Grigorii Victorovici a încetat din viață iar cel care administrează acum muzeul este fiul său, Stanislav.

Grigorii Corzun a început să colecționeze sticle cu băuturi alcoolice de pe toate meridianele lumii încă din 1988. Prima a fost o sticlă de șampanie, care i-a fost prezentată de un prieten - un colecționar de băuturi alcoolice, ca și el.

muzey 24

„Tatăl meu a decis să înceapă să strângă sticle interesante din întreaga lume, pentru că a călătorit mult în străinătate. La început, colecția a fost adunată în subsolul casei. Când a început să crească, a trebuit să ne gândim unde o mutăm. Și tatăl meu a decis să construiască o clădire separată special pentru sticle. Muzeul a fost construit în 1998”, spune Stanislav.

O colecție adunată în peste 30 de ani

De-a lungul celor peste treizeci de ani de existență s-au strâns atât de multe exemplare interesante încât este imposibil să le examinezi pe toate într-o singură vizită, chiar și de câteva ore. Fiecare sticlă are propria istorioară. Există ediții rare și limitate. De exemplu, prima versiune a unei sticle de coniac Kvint „Prințul Wittgenstein”, în vârstă de 50 de ani. Sau o sticlă de vin de 12 litri lansată pentru Cupa Mondială FIFA 1994 din America (sunt doar 20 în lume).

Există, de asemenea, o sticlă rară de hidromel din 1882. A fost găsită întâmplător de niște localnici care săpau pământul. Aici este și „Kalașnicov” în versiunea originală, de cadou. O sticlă în formă de armă în mărime naturală este păstrată într-o cutie de lemn.

Secțiunea poloneză a muzeului prezintă o ”carte” legată în piele, „Pan Tadeus” de Adam Mițchevici – când deschizi ”cartea” găsești o sticlă superbă de vodcă Sliwowica, ediție rară. Băuturile chinezești surprind și chiar sperie: dintr-o sticlă cu tinctură chinezească alcoolică „Trei Dragoni”, te privesc fix niște șerpi și o șopârlă!

Băuturile tari sunt prezentate în cele mai diferite forme: în bastoane de polițist, coroane regale, mașinuțe, tramvaie, avioane, săbii... Formele și dimensiunile sunt de asemenea din cele mai variate: de la cele mai mici, ca o sticlă din Mexic sub formă de cartuş, care conţine 10 grame de whisky, până la o sticlă imensă cu vodcă ucraineană. Există și o sticlă de lichior cu o pară crescută înăuntru....

Una dintre ultimele piese ale colecției este coniacul „Tiraspol”, lansat pentru meciurile Ligii Campionilor, care au avut loc nu cu mult timp în urmă în capitala Transnistriei.

Pe lângă sălile de expoziție, muzeul are două săli de degustare. Pereții unuia dintre ele sunt realizați sub formă de fagure, unde se păstrează mii de sticle de vin.

Mai cunoscut în străinătate decât în Transnistria

Potrivit lui Stanislav, primii vizitatori ai muzeului au fost celebrități din Rusia: actorul și regizorul Nichita Mihalcov, actorii Georghi Jonov, Alexander Mihailov, Alexei Petrenco, Lev Durov, trupele muzicale “Mașina Timpului”, „Ocean Elzei”, „Bi-2”, cântăreții Mihail Șufutinschi, Oleg Gazmanov, Lolita, designerul de modă Veceaslav Zaițev și multe alții. Călătorul de renume mondial Feodor Coniuhov, care făcut înconjurul lumii de 5 ori, a vizitat și el Ternovca.

În 2003, muzeul și-a deschis larg porțile pentru public. Totuși, potrivit lui Stanislav, nu toată lumea din Transnistria știe încă despre existența sa. Nu același lucru se poate spune despre turiștii străini: cercetând regiunea noastră înainte de călătorie, ei marchează în mod special acest loc, precizează publicația transnistreană.

„Oaspeții străini ne vizitează adesea. Când studiază Transnistria, merg intenționat la muzeu. Au fost turiști din aproape toată lumea, diverși călători. Uneori ne donează câte o sticlă specială din țara lor”, povestește Stanislav.

Pe lângă muzeu, proprietatea Corzun are un hotel, un restaurant confortabil și un colțișor pentru grătar. În incinta pentru recreere de iarnă există săli cu șemineu. Niciunul din vizitatori, localnici sau din străinătate, nu a regretat că a ajuns aici.

rfi.ro

фермер цветыAu înflorit lalelele! Nu a venit încă primăvara, însă un agricultor din Republica Moldova se poate mândri cu faptul că de anul nou la el în seară şi-au făcut loc florile iubirii. Secretul este o tehnologie nouă de plantare. Florile sunt crescute şi alimentate cu apă, fără a avea nevoie de sol.

Soţii Tonu cresc flori de aproape 40 de ani. Treptat şi-au transformat pasiunea într-o afacere înfloritoare, scrie stiri.tvr.ro.

Iniţial, agricultorul planta lalele doar în sol, dar de anul trecut aplică o tehnologie modernă.

În sera lui nea Gheorghe cresc 18 soiuri de lalele. În acest an acestea au înflorit mult mai devreme. Secretul constă în noua tehnologie de creştere în apă. Bulbul este fixat pe un suport special iar în apă se află doar firele de rădăcină.

Pentru a avea flori în ajun de Anul Nou, gospodarul a început pregătirile încă din luna noiembrie. A folosit seminţe de calitate şi a avut grijă să menţină în seră o temperatură constantă de 13-15 grade şi o umiditate a aerului de aproximativ 75 de procente. Acum, agricultorul are în seră câteva mii de lalele şi va începe să le culeagă săptămâna viitoare.

NDQwJmhhc2g9NjZiMzQ0NWI1NWNjNDQwZjliMDAwZmI3MWI4MzljMjc.thumbComisia Europeană a anunţat joi că toate companiile aeriene înregistrate în Republica Moldova au fost scoase de pe lista companiilor aeriene interzise în UE, ca urmare a îmbunătăţirii siguranţei aeriene în această ţară, informează un comunicat al Executivului comunitar.

„Menţinerea celui mai ridicat nivel de siguranţă pentru toţi călătorii şi personalul aerian este o prioritate absolută. Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă rămâne unul din cele eficiente instrumente de care dispunem pentru a atinge acest obiectiv.

Sunt încântată în mod special că, după doi ani de muncă intensă, putem astăzi să scoatem de pe această listă toţi transportatorii aerieni din Republica Moldova, ceea ce le deschide calea să îşi reia zborurile cu destinaţia UE”, a declarat comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean.

Conform versiunii actualizate a Listei UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă, altfel spus lista companiilor aeriene care fac obiectul unei interdicţii de exploatare sau al unor restricţii operaţionale pe teritoriul Uniunii Europene, un număr 97 de companii aeriene sunt interzise în spaţiul aerian al UE, dintre care 90 de companii aeriene certificate în 15 state, din cauza unei supravegheri inadecvate a siguranţei din partea autorităţilor aeronautice din aceste state, precum şi şapte companii aeriene individuale, din cauza deficienţelor grave în materie de siguranţă identificate: Avior Airlines (Venezuela), Blue Wing Airlines (Surinam), Iran Aseman Airlines (Iran), Iraqi Airways (Irak), Med-View Airlines (Nigeria), Skol Airline LLC (Rusia) şi Air Zimbabwe (Zimbabwe).

Alte două companii aeriene fac obiectul unor restricţii operaţionale şi pot efectua zboruri către UE doar cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) şi Air Koryo (Coreea de Nord), potrivit Agerpres, scrie digi24.ro.

1086880 61cc9e0ef1bedInterviu IPN cu noul viceguvernator al BNM, Tatiana Ivanicichina

IPN: Dumneavoastră ați venit la BNM din funcția de secretar de stat de la Ministerul Finanțelor și acum ați preluat o funcție la fel de importantă pentru domeniul financiar. Luând în calcul cele menționate, cum ați aprecia rezultatele anului 2021 din perspectiva financiară pentru Republica Moldova?

Tatiana Ivanicichina: Anul 2021 a fost un an cu multe provocări. În pofida faptului că primele șapte luni ale anului au fost marcate de lipsa unui guvern cu puteri depline și lipsa finanțării externe a bugetului de stat, veniturile bugetului de stat din impozite si taxe au fost mai mari decât s-a așteptat, grație recuperării economice continue.


A doua jumătate a anului a fost marcată de învestirea noului Guvern și, drept rezultat, relansarea finanțării externe, care a fost direcționată spre măsuri de politici de susținere a populației și a mediului de afaceri pentru a face față mediului volatil caracterizat de majorarea prețurilor la resursele energetice, precum și a unui nou val de COVID-19.


De asemenea, a fost aprobat un nou Program cu Fondul Monetar Internațional, care este însoțit și de un suport financiar considerabil. Acesta, prin intermediul politicilor Guvernului, va veni să continue sprijinul economiei și al populației.


Totodată, urmează un flux semnificativ de finanțare prin intermediul Planului de recuperare economică finanțat de UE.


În ce privește sectorul bancar, acesta a făcut bine față efectelor crizei pandemice, rămânând stabil, bine capitalizat și cu suficiente lichidități. Astfel, de la începutul anului 2021, creditarea populației este în creștere, fiind cu 22 la sută mai mult față de anul 2020.


Așteptările pentru anul care urmează sunt să fie relansate și investițiile în sectorul real al economiei, să crească gradul de încredere al investitorilor străini, ceea ce va susține creșterea economică și în consecință se va transpune într-un nivel de trai mai ridicat al populației.

IPN: Suntem într-o perioadă de pandemie care, timp de doi ani, ne-a schimbat modul de viață, a redirecționat fluxurile financiare ale unora, alții s-au confruntat și se confruntă în continuare cu probleme financiare. În acest context, puteți să ne spuneți care a fost contribuția BNM pentru atenuarea efectelor negative ale pandemiei și ce planuri are banca centrală pentru a asigura stabilitatea financiară?

Tatiana Ivanicichina: Înainte de toate, voi preciza că Banca Națională a Moldovei a intervenit cu promptitudine, chiar de la începutul pandemiei, cu măsuri în sprijinul persoanelor fizice și juridice care aveau nevoie de un respiro la plata creditelor. La fel, au fost întreprinse măsuri orientate spre asigurarea sectorului bancar cu un nivel suficient de lichidități pentru a face față cerințelor economiei.


În același context, BNM a recomandat băncilor să se abțină temporar de la plata dividendelor pentru a susține continuitatea activității bancare sigure și reziliente.


Totodată, Banca Națională a luat decizii de politică monetară care, adițional obiectivului de menținere a stabilității prețurilor, au venit în susținerea economiei pe fundalul incertitudinilor și încetinirii creșterii economice. Astfel, banii au devenit mai accesibili pentru economie. Au fost eliberate și volume mari de lichidități în sectorul bancar, așa încât populația să beneficieze de o flexibilitate pentru plata ratelor la credite și agenții economici să poată să își suplinească necesarul de numerar pentru activitatea operațională.


Voi menționa că BNM monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare. Astfel, în ultima perioadă, când s-au manifestat presiuni inflaționiste pe fondul creșterii prețurilor la nivel global, cauzate de creșterea costurilor de producție și de distribuție ale resurselor energetice și ale produselor alimentare, BNM a aplicat măsuri de înăsprire graduală a politicii monetare.


De fiecare dată, Banca Națională a promovat o politică monetară orientată spre menținerea condițiilor monetare prielnice pentru susținerea cererii interne, a procesului de creditare și a activității economice.

IPN: Pe lângă pandemie, oamenii se confruntă acum și cu o creștere rapidă a prețurilor. Ce întreprinde BNM în acest sens și la ce să se aștepte cetățenii în noul an?

Tatiana Ivanicichina:
Există o mare incertitudine pe plan intern și extern, dar BNM urmărește cu atenție ce se petrece atât în țară, cât și în afara Republicii Moldova. Astfel, deciziile sale sunt bine argumentate și se bazează pe analize, studii, datele furnizate de Biroul Național de Statistică etc.


Statisticile arată că rata anuală a inflației și inflația de bază vor crește rapid în prima jumătate a anului viitor, după care se va tempera. În luna februarie, urmează ca BNM să publice primul Raport asupra inflației pentru anul 2022 și atunci informația va fi actualizată conform datelor disponibile.


Banca Națională va monitoriza în continuare cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă, iar la momentul oportun va veni cu măsurile necesare pentru a crea condiții monetare adecvate atingerii obiectivului său fundamental. În acest sens, BNM va aplica arsenalul instrumentelor sale de politică monetară, ca să atenueze, pe cât e posibil, presiunile inflaționiste.


Desigur, pentru depășirea cu succes a momentelor de criză, inclusiv a situației generate de pandemia COVID-19, se impune o cooperare inter-instituțională eficientă, cu implicarea tuturor autorităților, în limita competențelor și domeniilor de activitate ale acestora.

IPN: În comunicatul BNM despre ultima decizie de politică monetară din acest an se spune că cetățenii ar trebui să economisească, puteți să ne detaliați ce presupune aceasta?

Tatiana Ivanicichina:
De fapt, în comunicat se spune că decizia de politică monetară a venit în susținerea preferințelor consumatorilor spre economisire de la consumul imediat care s-a conturat pe fondul activității economice manifestate pe parcursul anului curent.


Economisirea este încurajată în majoritatea țărilor ca o componentă importantă în ansamblul de măsuri pentru dezvoltarea economiei, care să contribuie la ridicarea nivelului de trai, dar și pentru a proteja cetățenii în cazul unor deficiențe financiare, oferindu-le o mai mare libertate financiară.

IPN: Ce comportament trebuie să adopte oamenii în urma deciziilor BNM?

Tatiana Ivanicichina:
Modul în care publicul larg judecă sau percepe eforturile de politică ale BNM este foarte important. Iar succesul în realizarea obiectivelor sale depinde, în mare măsură, de sprijinul și înțelegerea cadrului de politică și a deciziilor BNM de către cetățeni.


BNM este o instituție transparentă, dar activitatea unei bănci centrale este foarte complexă și deciziile îi sunt corespunzătoare. Pe parcursul ultimilor ani, BNM depune eforturi considerabile pentru a avea o comunicare explicită către public, dar această luare de atitudine proactivă nu este suficientă. Este nevoie de un feedback al publicului, de cultivarea unui interes și comportament în cunoștință de cauză al acestuia, deoarece efectul deciziilor nu este unilateral. Impactul presupune neapărat și așteptările publicului, care este important să fie bazate pe anumite cunoștințe financiare generale.

IPN: Credeți că e nevoie de mai multă educație financiară în rândul publicului larg și cum poate fi făcută aceasta?

Tatiana Ivanicichina:
Este o cerință a timpului și toate băncile centrale, de rând cu alte autorități, întreprind în acest sens măsuri de valorificare a resurselor educaționale.


BNM desfășoară mai multe proiecte de educație financiară adresate preponderent tinerilor, dar și altor grupuri-țintă, între care mediului de afaceri. Astfel, Banca Națională a Moldovei vine în sprijinul cetățenilor cu informația necesară drept resursă de educație financiară. O persoană bine informată își gestionează veniturile cu optimizarea cheltuielilor, știe să evite ori să minimizeze riscurile financiare, să economisească, învață să investească și își aprofundează permanent cunoștințele pentru a lua decizii financiare bine gândite și corecte.


Recent, BNM a adus din România un proiect care va ajuta oamenii, pe parcursul vieții lor, să dobândească independență financiară prin diversificarea surselor de finanțare, astfel încât la vârsta de pensionare să aibă destui bani pentru un trai decent.


De asemenea, Banca Națională își propune să unifice eforturile autorităților și a societății civile în procesul de educație financiară a societății. În acest scop, BNM a lansat la nivel de țară inițiativa de a elabora conceptul și proiectul unei strategii care să vină în sprijinul populației și dezvoltării economiei naționale. Totodată, a fost creat un grup de lucru, reprezentat de 15 instituții.


Sunt convinsă că sistematizarea și coordonarea procesului de educație financiară din Republica Moldova și abordarea acestuia pe segmente de competențe instituționale vor aduce beneficii tuturor membrilor societății.

IPN: O parte din societate crede că BNM schimbă cursul valutar după bunul său plac. Vreau să-mi spuneți care sunt principiile după care se stabilește cursul valutar și cum explicați intervențiile băncii centrale pe această piață?

Tatiana Ivanicichina:
Dacă e să vorbim sub aspect tehnic, în Republica Moldova este implementat un regim flotant al cursului de schimb valutar. Astfel, nivelul acestuia este determinat de evoluțiile cererii și ofertei pe piața valutară internă. Cursul oficial al leului moldovenesc este calculat în raport cu dolarul SUA în baza tranzacțiilor de cumpărare/vânzare prin virament a dolarilor SUA contra lei moldovenești pe piața valutară internă.


Deci, Banca Națională nu stabilește cursul de schimb valutar „după bunul său plac”. Acesta nu depinde de BNM, ci de evoluțiile cererii și ofertei pe piața valutară internă. Astfel, Banca Națională nu are drept scop stabilirea unui anumit curs de schimb valutar, scopul principal al BNM este menținerea stabilității prețurilor.


În acest sens, sunt aplicate instrumente de politică monetară, unul dintre care sunt intervențiile pe piața valutară, atunci când BNM cumpără sau vinde valută pe piață. Aceste intervenții se fac cu un singur scop - de a evita volatilitatea cursului de schimb. Voi încerca să fiu mai explicită: cred că nimănui nu-i va plăcea să vadă pe panouri afișat azi un curs de 15 lei pentru un dolar, mâine 20 de lei și peste o altă zi 17 lei pentru un dolar. Astfel, pentru a evita oscilațiile bruște se recurge la intervențiile pe piața valutară.

IPN: Cum vede BNM fortificarea în continuare a sistemului bancar și care sunt limitele acestei fortificări?

Tatiana Ivanicichina:
Astăzi, avem bănci puternice, bine capitalizate, cu o guvernanță bună. Vom continua eforturile necesare ca băncile să fie sigure, reziliente și vom încuraja procesul de modernizare a acestora în ritm cu tendințele internaționale.


Pe parcursul anului 2022, băncile licențiate urmează să prezinte pentru prima dată raportările privind procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP). ILAAP este un factor important în procesul de supraveghere, revizuire și evaluare a activității băncilor. Astfel, în cadrul acestui proces va fi evaluată soliditatea, eficacitatea și caracterul cuprinzător al cadrului pentru administrarea riscurilor de lichiditate și de finanțare aferente băncilor.


Totodată, BNM, în calitate de autoritate de reglementare, va continua să întreprindă măsuri de perfecționare a cadrului normativ ce guvernează activitatea bancară pentru menținerea fiabilității și a credibilității sectorului. Procesul de reglementare, în contextul cerințelor prudențiale, este orientat spre ajustarea cadrului normativ european, inclusiv Basel III.


La fel, pornind de la prevederile Regulamentului UE nr. 575 din 2013 care se transpune gradual în cadrul normativ bancar de la noi, este necesar să dezvoltăm actele normative în contextul evaluărilor bazate pe modele interne de rating ale băncilor. Astfel, cadrul normativ va fi ajustat și completat cu prevederi referitoare la tratamentul riscului de credit, cu abordarea modelelor interne de rating respective.

IPN: Relația „BNM – bănci comerciale – client”, cum poate fi consolidat acest trio în așa fel, încât cetățenii să aibă deja la nivel de „reflex dobândit” – încredere în sistemul bancar din Republica Moldova?

Tatiana Ivanicichina:
În ultimii ani, datorită reformelor, oamenii au căpătat încredere în sectorul bancar. Astfel, Banca Națională, în procesul de supraveghere a activității băncilor, se va axa în continuare pe prioritățile de supraveghere bancară orientate pe gestionarea riscurilor. În acest context, în viitorul apropiat, BNM va acorda o atenție sporită analizei: guvernanței interne în bănci și a modalității determinării necesarului de capital intern; practicilor de creditare ale băncilor pentru a se asigura că acestea continuă a fi solide și conforme cu reglementările în vigoare și cu profilul de risc; riscului asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor, aspectelor legate de dezvoltarea infrastructurii IT, care să corespundă cerințelor actuale și să asigure nivelul de securitate corespunzător; riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului și îmbunătățirea aplicării abordării bazate pe risc în procesul de supraveghere.


Voi menționa, la fel, că, în decembrie 2020, a fost aprobat Regulamentul privind efectul de levier pentru bănci. Acest indicator a fost introdus suplimentar la rata fondurilor proprii care este esențială pentru a asigura existența fondurilor proprii suficiente de a acoperi pierderile neașteptate. Astfel, aplicarea indicatorului efectului de levier va ajuta băncile să-și administreze mai prudent riscurile și să reducă la minimum pierderile de capital neprevăzute.


De asemenea, BNM va continua procesul de implementare a reglementărilor ce transpun cerințele Basel III.

IPN: Cât de importantă este pentru BNM expertiza și experiența internațională în reglementarea sistemului bancar?

Tatiana Ivanicichina:
Sectorul bancar moldovenesc a preluat o mare parte din cerințele și cele mai bune practici europene și internaționale. Alinierea în continuare la acestea va conduce la consolidarea permanentă a sectorului bancar. Astfel, vor fi create premise pentru ridicarea nivelului de încredere în sistemul bancar, precum și a calității serviciilor acordate de către băncile autohtone.


Voi adăuga aici că băncile își vor dezvolta în continuare produsele și serviciile electronice pentru a corespunde cerințelor pieței și voi remarca inclusiv automatizarea în continuare a proceselor interne, care va asigura minimizarea riscurilor legate de acestea.

IPN: Acum după ce ați preluat acest mandat de viceguvernator v-ați făcut un plan de acțiuni pe sectoarele ce le patronați? Ne puteți spune ce conține acesta?

Tatiana Ivanicichina: Odată cu preluarea mandatului de viceguvernator la 3 decembrie curent, am preluat și responsabilitatea pentru cinci departamente complexe din cadrul Băncii Naționale. Astfel, prima sarcină primordială a constat în trecerea în revistă și familiarizarea cu cele mai importante procese în desfășurare în cadrul acestor departamente. Activitatea acestora este suficient de autonomă, cu sarcini bine stabilite pe un orizont de termen mediu, continuitatea cărora o voi asigura plenar, concomitent cu fortificarea echipei și continuarea cultivării încrederii din partea populației în deciziile BNM.


Cele mai importante acțiuni se vor baza pe implementarea angajamentelor asumate în cadrul Programului recent semnat cu Fondul Monetar Internațional, altor angajamente internaționale, precum și continuarea acțiunilor atribuite la obiectivele strategice ale BNM.

Pagina 1 din 465
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика