După ani de aşteptare, la păstrăvăria din Naslavcea a început procesul de recoltare a icrei roșii. Caviarul este un produs de lux în cantități mici, așa că nu va reuși să ajungă pe vitrinele magazinelor. Unica posibilitate de a vă delecta cu caviar roșu, este să mergeți în punctul extrem de nord a R. Moldova.

Pentru ca peștii să fie productivi este nevoie de timp și multă îngrijire, scrie nordnews.md.

„Pentru început creștem puietul de pește. Aproximativ trei ani. Apoi alegem femele care sunt mai mult sau mai puțin potrivite pentru a produce ouă. Odată alese, le păstrăm separat de peștele principal. Înainte de a primi caviar, cu două zile înainte, verificăm femelele – cine poate da și cine nu”, a declarat Oleg Rusu, angajat păstrăvărie.

Pentru a obține unul dintre cele mai scumpe produse din gastronomia mondială, peștele se presează ușor pe abdomenul bombat, „mulgerea” acestuia fiind un proces migălos.

„Cu acuratețe, nu trebuie să apăsăm tare. Dacă vom presa prea tare abdomenul, peștele va muri după. Iată așa, cu încetul noi o mulgem. Fiecare femelă dă de două-trei ori icre, după care sunt schimbate. Cu cât este mai mare peștele, cu atât mai multă icră dă. În mediu, de la un păstrăv obținem 250-300 de grame de icre”, a precizat Oleg Rusu, angajat păstrăvărie.

Icrele obținute se supun prelucrării, se curăță de membrane, cheaguri de sânge și alte impurități.

„După ce am obținut icrele, toate aceste pete albe sunt înlăturate, inclusiv membranele și impuritățile care se dau într-o parte. Dacă icra ne trebuie pentru incubare – prindem masculul, o fertilizăm și o ducem în incubator. Dacă vorbim despre icră din perspectiva unui produs alimentar, atunci doar o curățim, spălăm, scurgem lichidul, după care este prelucrată, sărată, marinată”, a adăugat Oleg Rusu, angajat păstrăvărie.

Produsul gustos și scump rămâne în pensiune pentru a bucura papilele gustative ale clienților.

„În primul rând noi incubăm, în al doilea rând noi le sărăm și le consumăm în bucate. Ce ține de restaurantul nostru, noi le folosim în tartar, dar și pentru tradiționalele tartine din pâine cu unt și icre. Este un produs practic doar pentru prietenii mei,  doar pentru uz intern pentru că este un produs complicat”, a spus Dumitru Bîrlădean, antreprenor.

Păstrăvăria de la Naslavcea a fost deschisă acum opt ani și este unica din țară.

„Eu înțeleg că e drum lung de la oraș, să spunem de la Chișinău sau Bălți, dar avem clienți permanenți cărora le place la noi și au capacitatea să ajungă la noi fără probleme”, a conchis Dumitru Bîrlădean, antreprenor.

La păstrăvăria lui Dumitru Bîrlădeanu sunt peste 200 de pești producători de caviar roșu.

Numirea în decembrie a fostei ministre de finanțe din România, Anca Dragu, la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, a trezit interes nu doar în R. Moldova, ci și în țara ei de origine, prilejuind și treceri în revistă ale altor „transferuri” de foști oficiali români peste Prut, relatează stiripesurse.md

O asemenea listă a pregătit în marginea unui articol mai amplu George Costiță, de la Europa Liberă România. Lista, desigur, nu este exhaustivă, iar fenomenul este în plină desfășurare, unii spunând că va lua și mai mare amploare odată cu apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană.

Anca Dragu - a fost numită în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei pe 22 decembrie 2023, pentru un mandat de șapte ani. A fost ministră a Finanțelor, președintă a Senatului și senatoare din partea USR.

Gabriela Scutea - consultant la Ministerul Justiției și Procuratura Generală din Republica Moldova începând din septembrie 2023. A fost procuror general al României.

Daniel-Marius Staicu - șeful Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din decembrie 2022. Are un mandat de cinci ani. În România a ocupat funcția similară, la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Cosmin Dinescu - este șeful Misiunii UE în Republica Moldova din aprilie 2023. A fost ambasador în Lituania și Croația.

Octavian Berceanu - consultant la implementarea programului naţional de împădurire din Republica Moldova. În România a fost șef al Gărzii de Mediu.

Anca Boagiu - fost ministru al Transporturilor și apoi al Integrării Europene în România, ea a devenit consultant la Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (MIDR) al Republicii Moldova în materie de transport, reţele transeuropene şi dezvoltare regională.

Cătălin Țacu - director al Inspectoratului de Stat al Muncii din Republica Moldova. A fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă Iași.

Daniel Funeriu - fost ministru al Educației în România și consilier prezidențial. În Moldova este consultant la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Face parte din echipa Înalților Consilieri ai UE în Republica Moldova.

Alexandru Săndulescu - consultant la Ministerul Economiei și Infrastructurii. A fost director general al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România.

Victor Giosan - este în echipa de consultanți a prim-ministrului și ajută la reforma administrației publice locale.

Dragoș Ciuparu - expert în administrație publică și în elaborarea de politici publice în România. Participă la coordonarea reformelor la nivelul Guvernului.

Victor Wili Apreutesei - expert în securitate internă, consultant pe lângă Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău. A fost chestor în Poliția Română.

Irina Alexe - expertă UE la nivelului Guvernului din Republica Moldova. În România a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Nicolae Grigore - consilier la Banca Națională a Moldovei. Fost angajat la BNR, este expert în supravegherea prudențială și lupta contra spălării banilor.

Serialul de producție Netflix care a captivat publicul român a devenit extrem de popular, acumulând peste 37 de milioane de vizualizări și ocupând locul întâi într-un clasament.

Serialul de pe Netflix care i-a cucerit pe români

Producția de pe platforma Netflix care a stârnit entuziasmul în România a devenit extrem de apreciată, depășind 37 de milioane de vizualizări și ocupând prima poziție în top. Acest serial este o adaptare a unui roman publicat cu mai bine de 6 ani în urmă, scrie capital.ro.

Serialul poartă numele „Fool Me Once” și este inspirat de cartea cu același titlu scrisă de Harlan Coben în anul 2016. Deși autorul este de origine americană, producția serialului aparține unei companii din Marea Britanie.

În prezent, acest serial britanic numără un singur sezon, compus din 8 episoade captivante, menite să captiveze privitorii fie la televizor, fie pe dispozitivele mobile. Mini-seria a fost creată special pentru platforma de streaming de către Quay Street Productions.

Acest film se bucură de o popularitate remarcabilă, având în vedere că a acumulat deja un număr semnificativ de vizualizări. Conform unui clasament realizat de Netflix, pelicula a depășit pragul de 37 de milioane de vizualizări și se află într-o poziție de frunte în mai multe țări din întreaga lume.

Povestea din Fool me once, de pe Netflix

Narațiunea serialului „Fool Me Once” de pe Netflix este extrem de bine construită, captivantă și te conduce cu suspans până la final. Întorsăturile surprinzătoare din poveste mențin spectatorii în tensiune, alimentând curiozitatea acestora în legătură cu evoluția evenimentelor.

Din rezumatul poveștii, aflăm că protagonista, Maya Stern, fost soldat, descoperă informații cruciale despre soțul său decedat din camera secretă a bonei copilului său. Hotărâtă să dezvăluie adevărul, începe o investigație independentă, paralel cu acțiunile poliției. Pe parcurs, Maya dezvăluie o conspirație surprinzătoare, cu rădăcini adânci în trecut. Evenimentele se leagă în mod complex, iar multe dintre ele au legătură cu moartea misterioasă a surorii sale și cu familia înstărită a soțului ei recent asasinat.

Se dezvăluie numeroase aspecte din trecutul bărbatului, inclusiv relațiile cu diverse rude și prieteni, fiecare având propriile lor interese. În distribuția acestui serial Netflix se regăsesc actori precum Michelle Keegan, Adeel Akhtar și Richard Armitage.

În anul 2023, exportul de prune, cireșe, caise, vișine și piersici a crescut cu 82% comparativ cu anul 2022.

Cifrele au fost prezentate de vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, transmite MOLDPRES.

Potrivit vicepremierului, valoarea exportului la acest capitol a însumat 1.446 milioane de lei, sau peste 81 de milioane de dolari. 61% din exporturi au mers în Uniunea Europeană. Piețele principale pentru fructele noastre sunt România (16%), Polonia (12%), Germania (10%), Letonia (4%) și Olanda (3%).

„Această creștere nu este doar un indicator economic, ci rezultatul muncii agricultorilor noștri. Noi îi vom susține prin diversificarea piețelor de export. Am obținut prelungirea comerțului liberalizat cu UE, a fost semnat Acordul de Liber Schimb cu EFTA și avansează actualizarea Acordului de Comerț Liber cu Turcia. Facem aceste eforturi pentru a susține toate ramurile economiei noastre. Pentru a oferi produse și servicii de calitate”, a afirmat Dumitru Alaiba. 

În luna iulie 2023, Parlamentul European a decis prelungirea cu un an a suspendării taxelor și cotelor de import aplicabile produselor exportate din Republica Moldova către Uniunea Europeană.

Produce conținut original și promovează domeniul educației pe rețelele de socializare prin materiale interactive, în același timp împărtășind bune practici și sfaturi legate de comunicarea digitală cu elevii și comunitatea sa. Este vorba despre Tatiana Popa, profesoară la Școala Internațională Heritage, care a fost recunoscută la nivel internațional drept „Edruptor” (International education influencers of the year) al anului 2023. Profesoara este directoare adjunctă pentru educație și coordonatoarea Educației Globale la Heritage și se află printre cei 20 de câștigători din întreaga lume ai acestui prestigios titlu.

Tatiana Popa, directoare adjunctă pentru educație și coordonatoarea Educației Globale la Heritage: „Mă simt onorată să mă regăsesc în lista care pune în lumină 20 de influenceri în educație la nivel global. Așa cum nimerisem în prima lor ediție în 2021, urmăresc cercetările realizate de ISC Research și știu cât de valoroasă este această nominalizare. Mereu am fost pasionată de a utiliza tehnologii în educație, pentru a le dezvolta elevilor competențele sec. XXI, dar și educația pentru media este extrem de importantă. Rețele de socializare pot aduce mari beneficii dacă sunt utilizate corect. Se pare că acest titlu este o dovadă că știu să le utilizez corect, pentru a promova practici bune în educație la nivel global. Sunt unica persoană din acest top care vine din Republica Moldova, dar și unică din Europa de Est. Este o bucurie să pun Școala Internațională Heritage și Republica Moldova pe harta internațională a educației, pentru conținut original, apreciat și distribuit de educatorii din întreaga lume!”

Profesoara este convinsă că rețele de socializare reprezintă un instrument minunat de conectare și schimb de experiență cu alți oameni cu aceleași interese sau care au idei similare. În acest sens, comunitatea și oamenii pe care îi urmărește sunt din același domeniu, iar conținutul postat de ei o inspiră și o motivează să afle lucruri noi.

Câștigătorii sunt apreciați pentru capacitatea lor profundă de a aduce și a inspira schimbare în domeniul educației, dar și pentru împărtășirea experiențelor proprii, a exemplelor și a sfaturilor cu colegii lor. Este pentru a doua oară când Tatiana Popa se află în acest top. Prima dată, profesoara a fost nominalizată în anul 2021.

„Edruptors” este un top realizat de către ISC Research, după efectuarea unei cercetări pentru identificarea celor mai influente persoane din educație al căror conținut este apreciat la nivel global pe platformele de social media, LinkedIn și X (Twitter). Au fost luate în calcul atât frecvența postărilor, cât și impactul pe care l-au avut acestea asupra cititorilor, generând distribuiri și repostări.

În lista câștigătorilor din acest an se regăsesc profesori, educatori, jurnaliști și lideri pasionați de educația internațională din țări precum Australia, Scoția, Africa de Sud, Arabia Saudită, Marea Britanie și altele.

Sistemul bancar al Republicii Moldova a încheiat anul 2023 cu rezultate pozitive și rămâne rezistent. Cu toate acestea, provocările rămân, potrivit analizei Băncii Naționale.

Pentru a atenua diferite riscuri, BNM se va concentra pe mai multe domenii de supraveghere bancară legate de guvernanța corporativă, riscurile de credit, riscurile de rată a dobânzii, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, etc., scrie telegra.ph

Guvernanța corporativă

”Guvernanța corporativă joacă un rol-cheie în asigurarea unei administrări prudente și sănătoase a unei bănci”, menționează BNM. Drept urmare, au fost emise măsuri și recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de control intern. Astfel, existența unor funcții de control intern robuste minimizează expunerea băncilor la riscuri excesive.

Totodată, Banca Națională își propune să evalueze modul în care rezultatele testărilor la stres efectuate de bănci (inclusiv scenariile care au la bază informații negative apărute în social media) sunt folosite în managementul lichidității și, în mod particular, în calibrarea rezervei de lichiditate.

 Riscul de credit

Riscul de credit, în contextul vulnerabilităților externe, rămâne și în anul 2024 un domeniu de interes sporit în procesul de supraveghere, întrucât calitatea portofoliului de credite poate avea un impact direct și semnificativ asupra capitalului băncilor.

Potrivit BNM, existența unui proces adecvat de identificare, măsurare și monitorizare a riscului, precum și de recuperare a creditelor derecunoscute este un domeniu de interes pentru supraveghetori și contribuie la determinarea nivelului real al riscului de credit în sistemul bancar.

Pe parcursul a unsprezece luni ale anului 2023, portofoliul de credite s-a majorat cu 1,7 miliarde lei (2,8 %), până la 63,4 miliarde lei.

Cele mai importante creșteri au fost înregistrate la creditele de consum (11,5%) și la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului (6,5%). Actualmente, calitatea acestora este favorabilă. Creditele pentru procurarea/construcția imobilului și creditele de consum clasificate în categorii neperformante dețin ponderi mici în totalul creditelor acordate în ramurile respective, constituind 2,4% și, respectiv, 5,7%.

Calitatea portofoliului de credite pe sector a înregistrat o îmbunătățire nesemnificativă comparativ cu finele anului precedent, ca urmare a descreșterii soldului creditelor neperformante cu 1,8 la sută. Astfel, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a constituit 6,2 la sută.

Riscul ratei dobânzii asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare

S-a observat că unele bănci au o sensibilitate înaltă la riscul ratei dobânzii asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare (IRRBB).

Astfel, în anul 2024, riscul IRRBB va fi verificat în vederea evaluării corectitudinii efectuării calculelor de către bănci privind modificarea potențială a valorii economice ca urmare a schimbării nivelurilor ratelor dobânzii, precum și a măsurilor și instrumentelor adoptate de către bănci pentru gestionarea acestui risc.

Analiza, evaluarea și soluționarea vulnerabilităților aferente sistemelor de plăți și de decontare și serviciilor de plată

Aria de competențe ale Băncii Naționale pe domeniul ce vizează sistemele de plăți și de decontare și serviciile de plată devine tot mai complexă, în special, în contextul digitalizării serviciilor de plată și al implementării în anul 2024 a plăților instant. 

O atenție sporită se va acorda acțiunilor întreprinse de către prestatorii de servicii de plată în scopul asigurării continuității și eficienței activității desfășurate în sistemele de plăți (locale și internaționale), precum și acțiunilor întreprinse de către aceștia în vederea sporirii încrederii utilizatorilor serviciilor de plată în instrumentele de plată fără numerar.

În acest context, Banca Națională va analiza interacțiunea băncilor cu Centrele de procesare cu carduri, Prestatorii de servicii de plată licențiați în străinătate, Sistemele de plăți internaționale cu carduri etc.

Prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

Pe parcursul anului 2024, Banca Națională va continua activitățile de identificare și evaluare a riscurilor noi sau emergente, asociate, inclusiv cu evoluția tehnologiilor financiare sau altor instrumente inovatoare și va utiliza abordarea bazată pe risc în supravegherea entităților raportoare care intră în aria sa de responsabilitate.

De asemenea, Banca Națională va dezvolta tehnici și analize de date, pentru a îmbunătăți capacitatea de monitorizare și de detectare a activităților suspecte, inclusiv în scop de control al instrumentelor și practicilor aplicate de către entități pentru abordarea amenințărilor și vulnerabilităților naționale asociate domeniului, precum corupția, evaziunea fiscală, contrabanda, traficul de droguri și crimele informatice.

Identificarea și gestionarea eficientă a riscului asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor

Pe parcursul anilor, băncile au înregistrat progrese semnificative în asigurarea identificării, gestionării și monitorizării riscurilor asociate tehnologiei informației. Cu toate acestea, devine evident că în epoca digitală actuală riscurile tehnologiei informației și reziliența operațională necesită o supraveghere constantă și continuă, dat fiind potențialul impact asupra stabilității financiare.

Ca răspuns la aceste provocări, noul Regulament TIC care urmează a fi aprobat va oferi un cadru robust pentru gestionarea riscurilor tehnologiei informației și va spori reziliența operațională a băncilor.

Menținerea sustenabilității și stabilității băncilor comerciale este una dintre principalele priorități ale Băncii naționale a Moldovei (BNM) pentru anul 2024.

După cum transmite „INFOTAG”, într-un comunicat al BNM se precizează că, în acest scop, BNM va continua și în 2024 să „monitorizeze cu atenție activitățile băncilor licențiate”.

„Alte priorități pentru 2024 includ guvernanța corporativă, riscul de credit, riscul ratei dobânzii, analiza, evaluarea și eliminarea vulnerabilităților în sistemele de plăți și decontare, precum și serviciile de plată, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, identificarea și gestionarea riscurilor asociate cu tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor”, notează BNM.

Eforturile de supraveghere ale băncii se vor concentra pe acțiunile întreprinse pentru digitalizarea serviciilor de plată și modernizarea sistemului automat de decontare interbancară, precum și introducerea plăților instant în viitorul apropiat.

BNM notează că în 2023 principalele sale preocupări în domeniul supravegherii bancare au vizat gestionarea eficientă a consecințelor războiului din Ucraina, precum și a consecințelor cauzate de inflație.

În următoarele 10-12 zile, unitatea plutitoare de stocare a gazelor naturale lichefiate (GNL) și de regazificare a gazelor naturale (FSRU) Alexandroupoli intră în faza funcționării de probă, în prezent aflându-se în proces de conectare la conducta submarină pentru transportul cantităților de combustibil, transmite publicația elenă Oikonomikos Tachydromos, citată de g4media.ro.

Furnizarea de gazel naturale lichefiate (GNL) este o metodă prin care statele europene își diversifică aprovizionarea cu gaze pentru a scăpa de dependența de Rusia. Printre marii furnizori de GNL se numără SUA și Qatar.

La data de 23 decembrie 2023, a fost finalizată ancorarea totală a FSRU (Floating Storage Regasification Unit) în largul portului Alexandroupoli – un punct strategic în Grecia atât din punct de vedere militar, cât și energetic. De asemenea au început lucrările de conectare cu conducta submarină lungă de 24 km. Racordarea FSRU la conducta submarină de transport de gaze este de așteptat să fie finalizată până pe 20 ianuarie, dar nu este exclus ca această conectare să se realizeze chiar mai devreme.

Apoi este de așteptat să sosească prima navă încărcată cu GNL, moment care va marca începerea funcționării de probă a infrastructurii. Nu se cunosc detalii despre sursa de aprovizionare și destinatarul cantităților de gaz.

Perioada de funcționare de probă a primei unități FSRU din Grecia va dura, potrivit unor surse din cadrul consorțiului de administrare Gastrade, circa șase – șapte săptămâni. Deci, dacă testele vor fi finalizate pe baza acestui scenariu, se estimează că FSRU Alexandroupoli va fi gata de operare comercială în prima săptămână a lunii martie.

Un basarabean a reuşit să pună pe roate o afacere de succes, la Chicago, SUA. El a creat o companie de transport şi logistică, cu o cifră de afaceri de 100 de milioane de dolari pe an. După aproape un deceniu, are mii de clienţi printre cei mai mari producători de metal, lemn şi companii de construcții din SUA. Basarabeanul nu a uitat de locurile natale şi investeşte și în Republica Moldova.

Faceți cunoștință cu Mihai Sava, basarabeanul ambiţios care a create o afacere de success pornint de la zero. Acum este președintele unei companii de logistică şi transport din SUA, însă începutul a fost anevoios, scrie tvrmoldova.md.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: „Prima dorința când am venit în State a fost să am de ajuns bani să am cu ce trăi, să îmi cumpăr mâncare şi să-mi achit gazda.”

Mihai a ţintit tot mai sus și a decis să-şi deschidă propria afacere. Prima a fost în domeniul construcţiilor, după care s-a reprofilat spre transport şi logistică. În anul 2014, împreună cu un partener, a fondat actuala companie.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: „Eu am venit în SUA în 2007 şi am instalat parchet şi laminat până în 2010. Am făcut primii bani atunci acolo şi cu aceştia în 2010 am cumpărat primul camion, după care a mers al doilea, al treilea. Începuturile mereu sunt dificile, grele, nu sunt ușoare, cu nopți nedormite şi stres, dar am reuşit să trecem ca acum să avem angajați 340 de șoferi în SUA.”

Afacerea din America nu l-a făcut să uite de casă. Ba din contra. Din 2018 a deschis o companie şi în Republica Moldova iar filiala de la Chişinău are acum 150 de angajaţi.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: „Eu aş fi putut să am 150 de angajați aici în SUA, dar am ales să îi am în Republica Moldova, să merg înapoi acasă, să investesc în ţară, în oamenii în ţară, să le creez locuri de muncă bine plătite în Republica Moldova. Mediu în companie salariile sunt 2000 de dolari.”

Din SUA, Mihai Sava face strategia financiară şi de dezvoltare a companiei, iar în Republica Moldova au loc alte procese interne importante.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: Compania are un rulaj de 100 de milioane de dolari anual. Lunar noi trimitem în Republica Moldova pentru salarii, cheltuieli administrative şi de suport precum contabili, avocați şi orice tip de serviciu care are nevoie compania trimitem în jur la 350 de mii de dolari, anual asta ar fi 4 milioane.”

Statele Unite ale Americii se află pe locul trei în topul ţărilor preferate de basarabenii ce au ales să migreze. Potrivit datelor din Registrul de stat al populaţiei, oficial, în SUA, sunt stabiliţi aproape 18 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova.

România exportă spre Republica Moldova aproape 1.000 de MW de electricitate luni dimineață, dar cea mai mare parte din această energie se duce mai departe spre Ucraina. Aceasta în condițiile în care turbinele eoliene instalate în țara noastră produc o cantitate uriașă de electricitate.

Producția de electricitate a României depășește în această dimineață 9.000 de MW, cea mai mare parte provenind, în jurul orei 10:00, din turbine eoliene, scrie hotnews.ro.

Acestea asigură peste 2.460 de MW, în contextul în care toată partea de est a țării noastre se află sub cod galben de vânt puternic, ninsori și viscol.

În total, în România sunt instalate turbine eoliene de 3.000 de MW.

A doua sursă de producție a energiei sunt hidrocentralele, care produceau 2.415 MW la ora menționată. Astfel, peste jumătate din producția țării este reprezentată de surse regenerabile.

România exportă electricitate în Ucraina

Consumul țării este de aproximativ 8.200 MW, iar producția totală depășește 9.100 MW, diferența fiind exportată.

Potrivit datelor Transelectrica, aproape 1.000 de MW pleacă spre Republica Moldova.

La rândul său, Republica Moldova își asigură aproape integral consumul (821 MW la ora analizată) din producție proprie (721 MW) și exportă spre Ucraina o cantitate de peste 800 MW.

Așadar, aproape întreaga cantitate de energie care pleacă la export din România se îndreaptă către Ucraina.

Dacă în anul 1995, un adult moldovean consuma anual 3 cești de cafea din boabe, în 2023 – numărul acestora a crescut până la 134, iar în anul 2024 se estimează că un adult din Moldova va consuma 153 de cești de cafea. Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, susține că anul 2024 poate fi declarat anul cafelei în Republica Moldova, deoarece moldovenii au depășit consumul mediu global de 140 de cești de cafea anual/per adult”, transmite IPN.

„În 2024 noi depășim consumul mediu global. Până la consumul mediu european, care este de două-trei ori mai mare, mai este nevoie de câțiva ani. În momentul aderării noastre la Uniunea Europeană și consumul nostru de cafea va fi comparabil cu cel al țărilor din UE”, consideră economistul.

Potrivit expertului, Republica Moldova nu produce cafea, dar o importă. Astfel, până în 2005 importa cafea boabe de cel mult 600 de mii de dolari. Către 2010, importul de cafea boabe a ajuns la 1,7 milioane de dolari, iar către 2020 - la 8,7 milioane de dolari. În 2023 estimativ s-a importat cafea boabe de 14,1 milioane de dolari. În 2024, estimativ importul de cafea boabe va fi de circa 15,8 milioane de dolari.

Veaceslav Ioniță susține că Biroul Național de Statistică (BNS) oferă datele privind importul total de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii. Astfel, în total, importul de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii în 2005 a fost de 4,1 milioane de dolari. Abia în 2021 importul de cafea din boabe a depășit importul de cafea solubilă, de ceai și mirodenii. În prezent, domină importul de cafea din boabe. În 2023, în total, importul de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii este estimat la circa 23 de milioane de dolari. Importul de cafea boabe – la 14 milioane de dolari, iar importul de cafea solubilă, ceai și mirodenii – 9 milioane de dolari.

Potrivit analistului economic, în Republica Moldova se atestă un fenomen nou, și anume importul cafelei din boabe neprăjite, după ce industria prăjirii boabelor de cafea a luat amploare. Dacă în 1995 se importau 600 de kilograme de boabe neprăjite, în 2023 s-au importat 70 de tone. Boabele sunt prăjite de către vreo patru prăjitorii deja existente în Republica Moldova, iar ulterior vândute, sub diferite branduri moldovenești aici. Astfel ajung chiar să fie exportate. „Deocamdată, importul de cafea boabe neprăjite este mic. Deocamdată, cumpărăm cafea deja pregătită de către alții. Dar cred că avem toate șansele să dezvoltăm această industrie la noi”, crede analistul.

Expertul susține că moldovenii au cheltuit în 2023, pentru cafea, circa 1,5 miliarde de lei, iar guvernul a colectat aproape 300 de milioane de lei sub formă de impozite.