Piața auto din Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă în 2024, cu un număr total de 10.289 de mașini noi înmatriculate, ceea ce reprezintă o creștere de 14,26% comparativ cu 2023 (9.005 unități). În decembrie, luna cu cele mai multe înmatriculări, au fost înregistrate 1.284 de unități, marcând un record lunar, potrivit autoblog.md.

După ce a cedat temporar poziția de lider, Dacia a revenit pe primul loc în preferințele moldovenilor, cu 1.307 mașini vândute în 2024. Toyota s-a clasat pe locul al doilea, cu 1.297 unități, urmată îndeaproape de Skoda, cu 1.287 unități vândute. Cumulativ, aceste trei mărci au acaparat 37,8% din piața auto.

Pe locurile patru și cinci se situează KIA (705 unități) și BMW (512 unități), marca germană premium reușind o creștere considerabilă față de anii precedenți.

Mai multe branduri au avut vânzări notabile:

• Suzuki: 500
• Renault: 437
• Geely: 408
• Mercedes-Benz: 293
• Hyundai: 263
• Peugeot: 246
• Volvo: 216
• Jetour: 213
• HAVAL: 205

În top 30 au intrat și mărci precum Lexus (197 unități), Ford (195), Honda (179), și Porsche (176). În ciuda unei prezențe mai reduse, Tesla a reușit să înregistreze 77 de mașini vândute, iar Volkswagen, un brand de tradiție, a avut 73 de înmatriculări.

Restul celor peste 60 de mărci prezente pe piață au înregistrat vânzări mai modeste, sub 60 de unități fiecare.

Anul 2024 a fost unul al diversificării și al creșterii competiției, reflectând o piață auto dinamică, cu preferințe bine conturate, dar și deschidere către noi mărci și tehnologii.

Piața imobiliară din Chișinău a înregistrat un salt semnificativ în 2024, atingând un maxim istoric de 1.540 euro/m² pentru apartamente. Cu toate acestea, se estimează o temperare a creșterii prețurilor și o reducere a numărului de tranzacții în 2025, pe fondul unei serii de factori economici și sociali, potrivit analizei realizate de Victor Cernomorenco, specialist în domeniul imobiliar la AccesImobil.

Piața imobiliară a beneficiat de cerere constantă din partea populației atrase de oportunitățile economice și infrastructura în expansiune a Chișinăului, unde cererea a depășit oferta cu 20-30%. De asemenea, accesibilitatea creditelor ipotecare, datorită programului guvernamental „Prima Casă Plus”, și scumpirea materialelor de construcție au avut un impact semnificativ asupra prețurilor, scrie bani.md.

În 2025, Cernomorenco preconizează o scădere a cererii pentru creditele ipotecare, în urma majorării ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei, care va limita accesul la împrumuturi. De asemenea, criza energetică și inflația crescândă vor afecta puterea de cumpărare a locuitorilor, diminuând interesul pentru achiziții imobiliare pe termen lung. Estimările arată că doar 20-30% din apartamentele vândute vor fi achiziționate prin credit ipotecar, comparativ cu 40-45% în 2024.

Un alt factor care va influența piața este lansarea unor noi complexe locative în Chișinău. Acestea vor contribui la echilibrarea cererii și ofertei, oferind cumpărătorilor opțiuni mai accesibile, inclusiv în etapele incipiente ale construcției. Totuși, impactul acestora asupra prețurilor va depinde și de evoluția inflației și a altor indicatori economici.

Deși prețurile pot rămâne stabile la nivelul de 1.540 euro/m², Cernomorenco estimează o posibilă creștere anuală de 5-7%, în funcție de rata inflației și alte condiții economice. În ciuda unei cereri mai scăzute și a unei număr mai mic de tranzacții, este puțin probabil ca prețurile să scadă semnificativ.

Pentru cei care doresc să cumpere, specialiștii recomandă prudență și o analiză detaliată a pieței, având în vedere incertitudinile economice. Consultarea unui specialist imobiliar poate fi esențială pentru a face alegeri informate. Vânzătorii, pe de altă parte, ar trebui să stabilească un preț real de piață, bazat pe o analiză comparativă, pentru a atrage cumpărători, având în vedere cererea mai scăzută din 2025.

În concluzie, în ciuda stabilității pieței imobiliare, 2025 va aduce incertitudini economice care vor influența semnificativ dinamica pieței imobiliare din Chișinău.

Analistul de politică externă Dan Dungaciu lansează un avertisment pentru publicul din România, după ce Donald Trump a vorbit despre Canada, ca un posibil „al 51-lea stat american". Potrivit geopoliticianului, România și Republica Moldova se află într-o situație similară cu cea dintre America și statul din nord.

Potrivit profesorului, atât Canada, cât și Republica Moldova ar trebui să aleagă în viitor: fie nu se mai bazează pe ajutoarele gratuite ale altor state și-și asumă pe deplin suveranitatea și statalitatea, prin plata utilităților, fie primesc în continuare finanțare din partea altor guverne, dar sunt de acord ca din punct de vedere formal, să devină parte a SUA, respectiv a României.„Păstrând proporțiile, relația dintre Canada și America seamănă un pic relațiile dintre Republica Moldova și România, apropo de discursul unui potențial nou Donald Trump de la București.

Un (n.r. - fel de) Donald Trump venit la București, mâine, după viitoarele prezidențiale, va spune așa: ”dragă Republica Moldova, noi vă oferim gaz, ajutoare, sprijin politic, inclusiv militar, pentru că nu vă puteți gestiona singuri sau nu vă puteți proteja singuri în caz de nevoie. Vă dăm gaz inclusiv astăzi, pentru a compensa nevoile unui regim separatist (Transnistria).

Deci noi, România, de mulți ani, inclusiv astăzi, suntem un soi de bancomat. Energia livrată de România, Republicii Moldova, la începutul anilor ‘90, e neplătită până astăzi", a declarat Dan Dungaciu, într-un interviu acordat pentru Ziare.com.

Scenariul reunificării, pus din nou pe masă, în spațiul public

Expertul în geopolitică avertizează: statutul de stat independent nu este compatibil cu ajutoarele gratuite venite în mod constant, pe termen lung, de la alte entități statale. Astfel, pe cale pașnică, Republica Moldova ar putea redeveni parte a României, pe cale pașnică și va beneficia de toate beneficiile: protecție NATO, calitate de membru al UE - cu toate avantajele inerente, energie, o posibilă creștere a nivelului de trai etc.

„Astfel, ”dragă Republica Moldova, dacă vrei să nu mai plătești datoria către România, dacă vrei să nu mai fie bariere vamale, dacă vrei să nu mai fie cozi la frontiere, dacă vrei să fii securizată în NATO, alege calea germană și integrează-te în România, devino parte a României, așa cum RDG a devenit parte a RFG și vei avea parte de problemele rezolvate. Dacă nu vrei să faci asta, asumă-ți costurile pentru plata statalității!”. Statalitatea nu e gratis. Dacă vrei curent, plătește-l, dacă vrei gaz, plătește-l, dacă vrei securitate, plătește pentru ea", a concluzionat Dungaciu.

Prada se numără printre potențialii cumpărători ai grupului de modă Versace, pe care Capri Holdings l-a scos la vânzare, a raportat vineri publicația italiană Il Sole 24 Ore, citată de Reuters.

În noiembrie, proprietarul brandului Coach, Tapestry, a renunțat la o ofertă de 8,5 miliarde de dolari pentru achiziționarea Capri Holdings, deținătorul mărcilor Michael Kors și Versace. După eșecul acestei tranzacții, care ar fi creat un conglomerat de lux american, conducerea Capri nu a exclus posibilitatea unei vânzări a brandurilor sale.

Potrivit surselor Reuters, Capri a angajat Barclays pentru a evalua opțiuni strategice, inclusiv vânzarea brandurilor Versace și Jimmy Choo. O altă sursă a declarat că întregul grup Capri Holdings ar putea fi scos la vânzare.

Raportul Il Sole 24 Ore menționează că Prada analizează dosarul împreună cu Citi, instituție financiară cu care a colaborat anterior în proiecte strategice. Contactați de Reuters, reprezentanții Prada au refuzat să comenteze, iar Citi nu a oferit imediat un răspuns.

Versace, fondat la Milano în 1978 de regretatul designer italian Gianni Versace, rămâne un simbol al stilului îndrăzneț și opulent, sub conducerea creativă a Donatellei Versace. În anul fiscal încheiat pe 30 martie 2024, Versace a generat 1 miliard de dolari, reprezentând o cincime din veniturile totale ale Capri Holdings, de 5,2 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, Prada, condusă creativ de Miuccia Prada, a înregistrat o creștere a vânzărilor cu 18% în al treilea trimestru al anului, în ciuda încetinirii generale a pieței de lux.

Decizia privind viitorul Versace ar putea marca o nouă etapă pentru unul dintre cele mai iconice branduri din moda italiană și ar putea oferi Prada oportunitatea de a-și consolida poziția pe piața globală de lux.

bani.md

Averea preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a diminuat, cel puţin aceasta rezultă din declaraţia sa de avere depusă pentru anul 2024, relatează vineri portalul NewsMaker, făcând comparaţie cu declaraţia sa de avere de anul trecut, scrie stiripesurse.ro

În 2023, Maia Sandu declarase două conturi bancare, inclusiv unul în SUA, dar acesta din urmă nu se mai regăseşte în declaraţia de avere pe anul trecut. Singurul cont declarat este la o bancă comercială din Republica Moldova, potrivit mass-media citate de AGERPRES.

Conform declaraţiei sale de avere, preşedinta Maia Sandu a încasat anul trecut aproape 245.000 de lei moldoveneşti din salarii, circa 12.700 de euro. În 2023, Sandu câştigase din salarii aproape 265.000 de lei moldoveneşti, adică aproape 13.800 de euro.

Sandu a beneficiat şi de diurne pentru deplasările peste hotare în mărime totală de peste 100.000 de lei moldoveneşti, circa 5.200 de euro. În comparaţie, în 2023 ea a beneficiat de o diurnă în valoare totală de puţin peste 95.000 de lei (mai puţin de 5.000 de euro).

Potrivit declaraţiei de avere, preşedinta Republicii Moldova deţine din 2003 un apartament de 74,5 metri pătraţi. Valoarea bunului imobil, declarat şi în 2023, se ridică la peste 440.000 de lei moldoveneşti (circa 22.800 de euro), conform aceluiaşi document.

La capitolul conturi bancare, Maia Sandu menţionează un singur un cont curent, deschis la o bancă comercială din Republica Moldova şi în care deţine 5.123 de lei moldoveneşti (ceva mai mult de 260 de euro). În 2023, şefa statului avea în contul de la banca comercială din Moldova puţin peste 6.000 de lei (circa 300 euro), iar, în 2022 - peste 13.000 de lei (aproape 700 de euro).

NewsMaker remarcă faptul că, în 2023, preşedinta Republicii Moldova declarase şi un cont bancar deschis în SUA, în care deţinea 300 de dolari, iar în 2022 avea în acest cont 600 dolari. Acest cont nu se mai regăseşte în declaraţia de avere pe anul 2024.

Media citată aminteşte că la preluarea funcţiei de preşedinte în 2020, Maia Sandu declarase aproape 17. 600 dolari în contul din SUA şi 10.000 de lei moldoveneşti (aproape 520 de euro) în cel din Republica Moldova. Tot atunci, ea declarase la bunuri imobiliare apartamentul în care locuieşte, precum şi un autoturism, la care a renunţat în 2023.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis astăzi să majoreze rata de bază cu 2 punte procentuale, de la 3,60% - la 5,60. Totodată, a fost majorată rata la creditele overnight, la nivelul de 7,60 la sută anual, la operațiunile repo până la 5,85 și la depozitele overnight, la nivelul de 3,60 la sută.

Decizia BNM a luat în calcul evoluțiile macroeconomice recente atât din mediul extern, cât și intern, inclusiv perspectivele accelerării inflației pe fondul sporirii tarifelor interne la gazul din rețea, energie termică și cea electrică, ajustate în decembrie 2024 și ianuarie 2025.

Astfel, majorarea ratei de bază este orientată spre temperarea efectelor secundare de la modificarea tarifelor reglementate asupra inflației și ancorarea așteptărilor inflaționiste cu scopul readucerii ratei anuale a prețurilor de consum în coridorul de variație de la ținta inflației într-un termen rezonabil.

Inflația anuală a constituit 6,97 la sută în decembrie 2024, fiind cu 1,6 puncte procentuale superioară nivelului lunii precedente, și s-a plasat peste limita superioară a intervalului țintei de 5,0 la sută ±1,5 puncte procentuale. Rata anuală a inflației, fără această majorare, constituie circa 6,3 la sută, fiind în proximitatea țintei.

De asemenea, mediul extern indică în continuare tensiuni geopolitice și presiuni inflaționiste.

Premier Energy, grup controlat indirect de omul de afaceri ceh Jiri Smejc, a anunțat finalizarea unui parc fotovoltaic de 10 MW în Republica Moldova.

Proiectul fotovoltaic a fost dezvoltat de una dintre filialele Premier Energy în RM, Navitas SRL.

Aceasta ″a finalizat cu succes dezvoltarea și construirea unei centrale fotovoltaice de 10 MW în apropierea localității Cismichioi, Republica Moldova, la un cost total de aproximativ 380.000 de euro per MW de capacitate″, a transmis Premier Energy.

Centrala a devenit complet operațională la sfârșitul lunii decembrie, aducând capacitatea totală de producție de energie electrică din surse fotovoltaice a Premier Energy în Republica Moldova, la sfârșitul anului 2024, la 28 MW.

″Pe parcursul anului 2024, compania a dezvoltat și construit cu succes 24 MW de capacitate de producție fotovoltaică în Republica Moldova, contribuind astfel la creșterea capacității interne de producție de energie electrică la nivelul acestei piețe″, a mai menționat Premier Energy.

Analistul economic, Andrei Caramitru a prezentat, într-o postare pe Facebook, o analiză dură a situației economice și sociale din Republica Moldova, subliniind caracterul nefuncțional al statului în forma sa actuală și propunând o soluție bazată pe crearea unei confederații cu România, scrie bani.md.

Situația actuală a Republicii Moldova, conform lui Caramitru:

Aproximativ 1-2 milioane de cetățeni trăiesc în diaspora, în timp ce în țară mai sunt doar 2,4 milioane de locuitori.

Doar 600.000 de oameni sunt angajați în sectorul privat, restul fiind bugetari, pensionari sau agricultori care trăiesc din autoconsum.

PIB-ul pe cap de locuitor este sub 7.000 de dolari pe an, comparativ cu 19.000 de dolari în România, situând Moldova sub nivelul Albaniei.

Salariul mediu brut este de aproximativ 600 de euro, iar pensia medie sub 200 de euro.

Economia depinde masiv de banii trimiși de diaspora (15% din PIB) și de ajutoarele internaționale (UE, FMI etc.).

Republica Moldova este complet dependentă de energia furnizată de România.

Soluția propusă: confederația cu România
Caramitru susține că singura cale viabilă pentru Republica Moldova este formarea unei confederații cu România, care să includă:

1. Un singur președinte, politică externă, armată, poliție, sistem de justiție, monedă (leul românesc) și un sistem bancar comun.

2. Parlamente și guverne separate, cu bugete, taxe, salarii și pensii distincte.

3. Preluarea infrastructurii strategice din Moldova (energie, telecomunicații, sistem bancar) de către companii românești.

4. Construirea unei autostrăzi Chișinău-Iași-București-Transilvania.

Caramitru argumentează că acest model ar garanta integrarea Republicii Moldova în UE și NATO, atragerea de fonduri europene și reducerea riscurilor legate de partidele pro-ruse din Moldova. Totodată, menționează că Transnistria ar putea fie să se alăture confederației, fie să fie transferată sub administrarea Ucrainei.

„Orice altă soluție este o iluzie. Moldova, în forma sa actuală, nu poate funcționa independent, iar integrarea rapidă în UE este imposibilă fără această abordare,” concluzionează Caramitru.

România și Republica Moldova au cerut Comisiei Europene derogarea temporară de la achiziția de certificate de CO2 pentru producția de energie electrică de la noi din țară care merge în Republica Moldova, unde este stare de urgență energetică, a spus ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja. 

“Problema este prețul, pentru că atunci când ai o producție bazată pe gaz și cu atât mai mult pe cărbune, prețul este mult mai mare din cauza certificatelor de CO2”, a spus Burduja, la Digi 24, întrebat fiind despe tranzacțiile cu energie electrică prin care România sprijină acum Republica Moldova, care a rămas fără cea mai importantă sursă, după ce Gazprom a oprit fluxurile de gaze inclusiv către centrala de la Cuciurgani, din Transnistria, scrie economica.net.

“Noi ne-am adresat Comisiei Europene, comisarului pentru energie comisarului pentru mediu, atât eu, cât și premierul Recean, care a scris Comisiei, și le-am solicitat o derogare temporară de la plata acestor certificate de CO2, care pur și simplu dublează prețul energiei electrice de la vreo 400-500 lei MWh până la peste 1.000 lei MWh”, a spus ministrul energiei.

“Luni am o nouă discuție”, a spus Burduja, care a mai afirmat că această exceptare de la plata certificatelor de carbon “ar ajuta într-adevăr Guvernul Republicii Moldova să suporte această cheltuială”.

Traderul moldovean Energocom, controlat de guvern, are deja încheiat un contract bilateral cu Nuclearelectrica, pentru livrare de energie la puterea de 100 MW, și, din ce a anunțat compania de la Chișinău, se poartă în continuare discuții cu OMV Petrom pentru a livra 100 MW de la centrala pe gaze de la Brazi, precum și cu Complexul Energetic Oltenia, pentru alți 100-200 MW de la termocentralele pe lignit.

Burduja a confirmat ce a spus Energocom, relativ mai ales la ultimele două companii, cele care de altfel trebuie să și cumpere certificatele de carbon necesare funcționării. “Se discută tot de contracte bilaterale între Energocom din Republica Moldova și OMV Petrom, pentru centrala Brazi, cam 100 MW, și/sau Complexul Energetic Oltenia – 100 până la 200 MW”, a spus Burduja.

Un bărbat de 52 de ani din raionul Ialoveni din Republica Moldova a fost plasat în arest la domiciliu, după ce ar fi exploatat prin muncă un minor.

Oamenii legii au stabilit că suspectul a exploatat victima în vârstă de 17 ani pe perioada unui an, începând cu luna decembrie a anului 2023. Anterior, băiatul ar fi lucrat în gospodăria agricolă a suspectului.

Ulterior, sub pretextul accidentării la acea vreme a unui automobil ce-i aparținea bărbatului, minorul a fost transportat la domicilul său, unde era adăpostit contrar voinței lui, în condiții de trai similare sclaviei. Totodată, polițiștii au stabilit că pe perioada exploatării, suspectul ar fi aplicat constrângerea fizică asupra minorului, amenințându-l cu violența fizică, limitându-i dreptul la libera circulație și urmărind scopul obținerii muncii forțate și a profitului, a comunicat Poliţia din Republica Moldova pe pagina sa de Facebook.

Poliţiştii au făcut percheziții la domiciliul bărbatului şi au deschis un dosar penal pentru trafic de copii comis în scopul exploatării prin muncă.

Suspectului i-a fost aplicată măsura preventivă de arest la domiciliu pe o perioada de 30 zile, iar victima urmează a fi audiată în condiții speciale în cadrul cauzei penale.

Conform legislației în vigoare, dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă închisoare de la 10 la 12 ani.