Potrivit raportului Webometrics, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” se situează pe primul loc la noi în țară. Instituția este urmată de Universitatea Tehnică a Moldovei, iar pe al treilea loc se regăsește Universitatea de Stat din Moldova, scrie diez.md.

În acest clasament se regăsește și Universitatea de Stat din Tiraspol care în anul 2022 a fost absorbită de Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Această decizie a venit în urma unei hotărâri de guvern care prevedea reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării.

Indicatorii luați în calcul de ratingul Web of Universities (Webometrics):
# 50 % – vizibilitatea – numărul total de linkuri externe pe care domeniul web al universității le primește de la terțe părți;
# 10 % – transparența – numărul total de citări (vezi mai multe detalii aici);
# 40 % – excelența – calitatea articolelor științifice publicate în reviste internaționale cu impact ridicat, aflate în primele 10 % cele mai citate într-un anumit domeniu.

Webometrics este un top realizat de Cybermetrics Lab, un grup de cercetare din cadrul Consiliului Superior pentru Cercetări Științifice din Spania, începând cu anul 2004. Ierarhizarea din cadrul acestui top este realizată pe baza datelor web accesibile publicului, iar rezultatele sunt făcute publice în lunile ianuarie și iulie, în fiecare an.

Republica Moldova se situează pe locul al doilea la nivel global în ceea ce privește auto-suficiența vinicolă, cu un procent de 443% din producție față de consum, conform datelor colectate între anii 2018 și 2022. Aceasta înseamnă că în Republica Moldova se produce de 4.4 ori mai mult vin decât se consumă. Acest raport este mai mare doar în Chile (6.3 ori) și e mai mare decât în Spania (3.7 ori). Aceste date sunt calculate ca o medie pentru o perioadă de cinci ani 2018-2022 și sunt prezentate de către AAWE – Asociația Americană a Economiștilor specializați în Vinuri, în baza informațiilor privind comerțul mondial.

Un indicator interesant e că la nivel mondial, în perioada 2018-2022 s-a produs cu 13% mai multe vinuri decât s-au consumat, ceea ce poate denota o creștere continuă a pieții vinurilor, o supraproducție fiind cauzată de creșterea numărului de consumatori, investiții în vinuri de colecție și cucerirea de noi piețe pentru vinuri, scrie iData.

La polul opus – în Marea Britanie se produce doar 1% din necesarul de consum de vinuri, ceea ce înseamnă că 99% din vinurile consumate sunt de import. Rusia își satisface 46% din consumul de vinuri prin producția proprie, iar Elveția – doar o treime. În România există un echilibru relativ între consum și producție, existând un exces de 14% de producție, comparativ cu consumul.

Conform raportului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, principalele piețe de export pentru vinurile moldovenești sunt România, Polonia, Republica Cehă, SUA și China. În 2023, exporturile de vin ale Moldovei au atins 123 milioane de litri, în valoare de 192 milioane USD, marcând o creștere de 18% în volum și 24% în valoare față de anul precedent.

Pentru R. Moldova, sezonul agricol 2023/2024 a fost caracterizat printr-o creștere pronunțată a suprafeței semănate și recoltei de rapiță, cultura înregistrând o expansiune cantitativă fără precedent de aproape 3 ori - de la 77,4 mii de tone în 2022 - la 211 mii de tone în 2023 (doar de teritoriul malul drept al Nistrului). Ce ține de recolta de rapiță din stânga Nistrului, aceasta a fost cultivată pe o suprafață de circa 20-25 mii hectare, recolta estimată în 2023 ajungând în regiune la 50-70 mii de tone. Datele se conțin în analiza expertului Iurie Rija.

Rentabilitatea rapiței comparativ cu alte culturi cerealiere tradiționale s-a dovedit a fi mai mare - la un cost de producție de 16.500 – 17.000 de lei/hectar, marja brută procentuală la rapiță în actualul sezon a variat în intervalul 10-20%. Asta a fost factorul care a determinat fermierii să dea preferință acestei culturi oleaginoase, scrie agroexpert.md.

Deoarece Republica Moldova nu dispune de unități de procesare a rapiței, întreaga recoltă, inclusiv cea din Transnistria, a fost destinată exportului. În anul 2023, exporturile de rapiță au atins 297,8 mii de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 3,8 ori față de anul 2022. În primele șase luni ale anului 2024, exporturile au totalizat 21,2 mii de tone.

Guvernul a aprobat astăzi Programul de sprijin al micilor producători.

Acesta prevede că micii producători - întreprinderi cu o cifră de afaceri anuală de până la 5 milioane de lei și cu până la nouă angajați - vor primi finanțare nerambursabilă de cel mult 70% din valoarea proiectului investițional, dar nu mai mult de 500 de mii de lei. Contribuția beneficiarului va constitui minim 30% din suma proiectului, transmite MOLDPRES cu referire la Direcția comunicare a Executivului. 

De menționat că cei care nu dispun de suficiente mijloace pentru cofinanțarea proiectului vor putea apela la surse creditare. În acest caz, producătorii pot beneficia de o garanție financiară emisă de Fondul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Din contul granturilor, antreprenorii vor putea cumpăra utilaje și echipamente, materii prime și materiale de construcții necesare pentru dotarea și amenajarea spațiului de producere, francize, soluții de digitalizare și servicii de dezvoltare a afacerii. Pe lângă componenta de finanțare, programul mai prevede activități de informare, promovare, monitorizare și evaluare. 

La program pot participa micii producători ce activează de cel puțin 12 luni. De asemenea, sunt eligibile persoanele fizice care abia planifică înființarea unei afaceri, dacă pot demonstra activitatea pentru ultimul an și se înregistrează ca entitate antreprenorială în termen de o lună de la data aprobării proiectelor.

Programul va fi lansat în trimestrul III al anului curent și va fi implementat timp de 36 de luni, bugetul estimativ fiind de 20 de milioane de lei anual. Instituția responsabilă de realizarea programului este Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, care urmează să elaboreze manualul operațional pentru implementare, precum și un ghid pentru întreprinzători.

Peste 5 000 de locuri în universități va finanța statul în viitorul an academic. Cel mai costisitor contract de studii, de 55 000 de lei, este la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) „Nicolae Testimințeanu”.

USMF are cele mai mari taxe. La stomatologie, studenții achită 55 000 de lei, mai mult decît anul trecut cu aproape 13 000 de lei. Un an de studii la medicină sau optometrie costă 33 000 de lei. Dar aici majorarea e doar 500 de lei.

Academia de Arte este pe locul al doilea la prețul contractelor de studiu. Taxa anuală la specialitatea canto academic trece de 51 000 de lei, și s-a scumpit cu zece mii de lei. A doua cea mai costisitoare specialitate este dirijarea simfonică, unde viitorii studenți vor trebui să achite 45 000 de lei pe an. Studiile la canto de estradă costă 42 000 de lei, cu aproape 9 000 de lei mai mult, notează Noi.md cu referire la Moldova 1.

Au fost revizuite și taxele la Universitatea Tehnică. Studenții la arhitectură au de plătit 19 000 de lei pe an, taxa a crescut cu două mii de lei. La calculatoare, informatică și microelectronică, practic la toate specialitățile, prețul studiilor este de 15 400. Excepție face Ingineria software, care costă 17 500 de lei, cu 1 500 de lei mai mult. Cei care vor să aibă o carieră în medicina veterinară vor trebui să achite 17 000 de lei. Și în acest caz, taxa a crescut cu 2 000 de lei. La Academia de Studii Economice, taxa unică la toate specialitățile este 13 500 de lei.

Universitatea Liberă Internațională din R. Moldova (ULIM) propune contracte de școlarizare la un preț cuprins între 7 000 și 16 000 de lei. Universitatea de Stat din Moldova, deocamdată, nu a publicat taxele pentru noul an academic.

Astăzi, 22 iulie, începe admiterea în universități. În acest an, viitorii studenți vor putea depune cererile online datorită unei platforme create de Ministerul Educației.

O companie din România, care activează în domeniul colectării și neutralizării deșeurilor medicale și chimice, își extinde activitatea în Republica Moldova.

Despre aceasta a anunțat astăzi vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, transmite MOLDPRES. 

Compania are o experiență de 30 de ani în neutralizarea deșeurilor medicale și chimice, gestionând opt fabrici în România.

„Vești bune la sfârșit de săptămână! Un nou investitor vine în Republica Moldova. Este vorba despre compania românească „Sterileco”. Iar ieri a făcut primul pas oficial în această direcție: compania a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice”, a anunțat Dumitru Alaiba. 

El a adăugat că venirea „Sterileco” în Republica Moldova nu înseamnă doar locuri noi de muncă, dar și îmbunătățirea managementului deșeurilor periculoase. „Ne bucurăm că prima piață aleasă pentru extindere este Republica Moldova”, a conchis vicepremierul. 

Agenția de Investiții a din Moldova a comunicat că „Sterileco” este un lider în industria gestionării deșeurilor medicale, având un portofoliu vast de clienți și gestionând fluxuri considerabile de deșeuri generate de spitale, clinici și instituții sanitare, atât publice cât și private.

„Ieri, „Sterileco” a fost înregistrată oficial la Agenția Servicii Publice dar, a început să analizele piața locală încă din martie anul curent, pregătindu-se pentru această extindere importantă”, a adăugat sursa citată. 

România se află pe primul loc între investitorii principali ai Republicii Moldova, cu aproximativ 1600 de întreprinderi cu capital românesc înregistrate și investiții în capitalul social care totalizează aproximativ 6,74 miliarde de lei.

Exportul de cereale provenite din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene a cunoscut o majorare consistentă în ultimii ani.

Astfel, potrivit Delegației Uniunii Europene la Chișinău, în patru ani, exporturile de cereale moldovenești în țările UE au crescut de 8 ori: de la 36,2 milioane de dolari în 2020 – până la 292,2 milioane de dolari în 2023.

Cu fiecare an, Uniunea Europeană devine o piață tot mai mare de export pentru Republica Moldova, cel mai mare volum de cereale în 2023 fiind exportat spre România – 247 milioane de dolari.

În Grecia au fost exportate cereale în valoare de 18,4 milioane de dolari, în Italia de 16,7 milioane de dolari, în Spania de 2,9 milioane de dolari și Portugalia de 2 milioane de dolari.

Alimentele interzise pentru toată lumea. Se spune că mai mult de jumătate din caloriile pe care le consumăm provin din alimente ultraprocesate (UPF). Spre deosebire de felurile de mâncare pe care le facem acasă, cu produse și ingrediente proaspete, aceste UPF-uri conțin puține alimente întregi sau deloc.

Adesea sunt formulate industrial, cu îndulcitori sintetici, coloranți și alți conservanți și emulgatori chimici. De asemenea, pot conține niveluri ridicate de grăsimi saturate, sare și zahăr și un conținut scăzut de fibre.

Consumul regulat de UPF a fost legat de sănătatea precară, cancer și moarte timpurie. Iată care sunt alimentele ultraprocesate pe care nu ar trebui să le consumați niciodată, conform BBCGoodFood.

Cele mai proaste 10 alimente ultraprocesate

1. Băuturi energizante

Deși se spune că băuturile energizante sporesc atenția și îmbunătățesc performanța, atunci când sunt consumate în mod regulat fac inima să pompeze mai greu și mai repede și pot avea implicații grave asupra sănătății, mai ales atunci când sunt consumate de copii și tineri.

2. Pâinea din comerț

Acesta este tipul de pâine pe care îl găsim în toate supermarketurile și este clasificat ca UPF.

Pe lângă ingredientele de bază ale pâinii (făină, drojdie, sare și apă), include de obicei aditivi pentru a accelera procesul de fabricație și a prelungi durata de valabilitate. Exemplele includ emulgatori, conservanți și zaharuri. Se spune că pâinea produsă în masă reprezintă până la 11% din caloriile pe care le consumăm.

3. Cereale pentru micul dejun

Multe cereale populare sunt clasificate ca UPF deoarece conțin cereale foarte procesate, precum și aditivi – siropul de zahăr, conservanți și coloranți. Prelucrarea cerealelor, precum ovăzul și porumbul, reduce conținutul de fibre și nutrienți și crește impactul pe care îl au asupra zahărului din sânge și răspunsului la insulină. Deși unele sunt îmbogățite cu vitamine și minerale, aceste cereale ambalate sunt sărace în proteine și fibre și bogate în zahăr.

4. Hot dog

Cârnații au fost unul dintre primele alimente „procesate”.

Orientările actuale de sănătate recomandă să limităm aportul de carne roșie la cel mult 70 g (greutate gătită) pe zi, din cauza unei potențiale legături cu cancerul intestinal. Carnea procesată prezintă un risc mai mare, deoarece conține nitrați suplimentari, precum și niveluri ridicate de grăsimi saturate și sare. Consumul pe termen lung de carne roșie, și în special de carne procesată, este asociat cu un risc crescut de mortalitate de orice cauză, boli de inimă și diabet de tip 2, atât la bărbați, cât și la femei.

5. „Carne” vegană

Aceste produse sunt concepute pentru a imita textura, aroma și aspectul cărnii convenționale.

Aditivi cum ar fi metilceluloza sunt utilizați pentru a crea senzația asemănătoare unei bucăți de carne. Amplificatorii de aromă, cum ar fi glutamatul monosodic, precum și emulgatorii, stabilizatorii și materialele de umplere sunt, de asemenea, utilizați pentru a ajusta gustul și textura proteinei vegetale. Deoarece aceste substanțe chimice au efecte variate asupra organismului, nu ar trebui să fie consumate în mod regulat.

6. Nuggets de pui

Deși am putea presupune că sunt făcute din carne slabă de piept, aripioarele de pui includ și alte părți ale păsării, inclusiv tendoane, piele, oase, colagen și grăsime. Alte ingrediente includ amidon, ulei, pudră de ou, sirop de glucoză, precum și stabilizatori și coloranți

7. Gustări reformulate din cartofi

Gustările reformulate din cartofi, cum ar fi Pringles, sunt făcute din cartofi procesați deshidratați, uleiuri vegetale rafinate, făină de orez și grâu, emulgatori, sare și coloranți. În funcție de aromă, pot include și glutamat monosodic, pudre de proteine hidrolizate și sirop de glucoză.

Temperatura ridicată generează potențial o substanță numită acrilamidă, care poate fi cancerigenă.

8. Margarina

De obicei, margarina combină diferite uleiuri vegetale care sunt supuse unui proces numit hidrogenare. Acesta este procesul care creează „grăsimi trans” care acum sunt considerate la fel de dăunătoare pentru inimă precum unele grăsimi saturate. Margarinele conțin și emulgatori și coloranți, pentru a imita aspectul untului.

9. „Brânză” vegană

Fabricate adesea dintr-o grăsime saturată de origine vegetală, cum ar fi uleiul de cocos, aceste alternative de „brânză” se bazează pe adăugarea de amidon, stabilizatori, coloranți și arome pentru a crea un produs care imită brânza adevărată. De asemenea, sunt bogate în grăsimi, grăsimi saturate și sare. Spre deosebire de alte alternative pe bază de plante, „brânza” vegană nu este de obicei fortificată cu vitamine și minerale

10. Semipreparate

Acestea conțin de obicei conservanți și alți aditivi folosiți frecvent în UPF-uri pentru a le face să reziste mai mult și să aibă un gust bun.

Studiile arată că semipreparate pot avea niveluri mai ridicate de zaharuri și au mai multe calorii. Alte cercetări sugerează că mâncărurile din supermarket nu au nicio contribuție nutrițională, multe fiind bogate în grăsimi saturate și sare.

capital.ro

Odată cu includerea Republicii Moldova în politica de extindere, responsabilitatea Uniunii Europene (UE) pentru procesele politice moldovenești crește automat. De aceea, relațiile Bruxelles-ului cu Chișinăul necesită suficientă strictețe pentru a evita efectul de contagiune în cazul unor crize politice pe teren moldovenesc, fie că au conexiuni cu scandaluri de corupție sau sunt rezultatul proceselor electorale.

În prezent, percepțiile generate de acțiunile actualului guvern (Partidul Acțiune și Solidaritate – Maia Sandu) în publicul moldovenesc se proiectează volens nolens asupra UE prin asociere indirectă. Astfel, este în propriul interes al Bruxelles-ului ca transformările politice și/sau sectoriale din Moldova (economie, achiziții publice etc.) să nu cadă pradă discreditării. În plus, schimbarea accentelor geopolitice în Chișinău în urma alegerilor ar putea determina UE să își ajusteze abordările pentru a evita discreditarea.

În lumina acestor corelații, Bruxelles-ul este obligat să pregătească instrumente de comunicare specifice pentru gestionarea eventualelor crize de imagine din Republica Moldova, se arată în editorialul publicat de Evenimentul Zilei.

Trecutul UE în Republica Moldova: efectul guvernării oligarhice și criza de imagine

Există precedentul crizei de reputație a UE în perioada „furtului miliardului”, cauzată de preluarea puterii de către grupările oligarhice pro-europene în perioada 2009-2014. Ulterior, discursul pro-UE a fost intensificat de grupul oligarhic condus de Vladimir Plahotniuc, a cărui monopolizare a puterii în 2015-2018 a avut ca rezultat instituirea „statului capturat”.

În toată această perioadă, imaginea UE a fost grav șifonată, publicul și forțele de opoziție atribuind o parte din responsabilitate UE pentru faptul că nu a prevenit „furtul miliardului” (devalizarea sistemului bancar moldovenesc). Bruxelles-ul a fost lent și ineficient în deconspirarea elitelor oligarhice, care „sub drapel european” au pus bazele „statului capturat”.

Chiar dacă UE a limitat asistența financiară acordată Republicii Moldova în perioada 2015-2018, prin activarea principiului de condiționalitate, reputația acesteia a fost considerabil compromisă. Sondajele (BOP – susținute de Fundația Soros din Moldova) arată că înainte de „furtul miliardului”, în noiembrie 2013, sprijinul public era de 47,7% pentru aderarea la UE.

La sfârșitul anului 2014, pe fondul scandalului din sistemul bancar, soldat cu pierderea a circa 15% din PIB-ul Republicii Moldova și o datorie publică asumată indirect de către populație, sentimentele pro-UE au scăzut. Astfel, în aprilie 2015, doar 39,5% au susținut ideea aderării la UE, iar 41,8% au fost împotrivă.

La acel moment, Uniunea Economică Eurasiatică devenea mai populară decât UE. Prin urmare, în aprilie 2015, proiectul eurasiatic al Rusiei a căpătat un nivel de sprijin de 50% față de 32% pentru UE. Abia spre finele anului 2015, vectorul pro-UE a revenit la 45% sprijin public, dar a rămas sub 50% până în mai 2018, când a atins pragul de 54%.

Restabilirea încrederii publicului în UE după „furtul de miliarde” din 2010-2014 sa bazat pe mai mulți factori majori. În primul rând, Bruxelles-ul a activat condiționalitatea, prin care asistența macrofinanciară a fost oprită pentru Republica Moldova în 2015 după crima din sectorul bancar și în 2018 după anularea rezultatelor alegerilor locale de la Chișinău.

Drept recompensă pentru penalizarea autorităților, populația și-a îmbunătățit opinia despre UE. Al doilea element favorabil pentru renașterea imaginii UE a fost demararea procesului de implementare provizorie a Acordului de Asociere, începând din toamna anului 2014, urmat de ratificarea tratatului de către UE în 2016.

În fine, discreditarea elitelor oligarhice a dus la apariția unor noi partide politice puternice, care au preluat mesajul pro-UE (Platforma DA, urmat de PAS), injectându-i o nouă doză de credibilitate publică.

Repetarea situației sau scenarii diferite

În contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, UE a oferit Republicii Moldova statutul de țară candidată mai repede decât a făcut-o pentru statele din Balcanii de Vest. În doar 2 ani, din februarie 2022 până în iunie 2024, dosarul Republicii Moldova a sărit de la etapa țării candidate la etapa de deschidere a negocierilor cu UE.

La aceasta au contribuit și Acordul de Asociere din 2014, guvernanții moldoveni cu contacte politice strânse la nivelul instituțiilor UE și lipsa unei abordări critice din partea actorilor cheie din societatea civilă moldovenească față de calitatea reformelor.

Pe toată această durată, Bruxelles-ul a manifestat mai degrabă reticență sau timiditate în a evidenția neajunsurile legate de unele reforme, în special în domeniul justiției. Acest lucru a fost determinat de trei circumstanțe esențiale.

În primul rând, au intervenit legăturile politice pe care PAS-Sandu le are cu exponenții politici din UE și capitalele naționale, inclusiv Partidul Popular European. Prin urmare, abordarea UE asupra situației politice moldovenești este influențată de simpatii politice și, respectiv, de solidaritate necondiționată cu factorii de decizie de la Chișinău.

Al doilea aspect care a avut o pondere în influențarea deciziilor favorabile ale UE a fost lipsa unei poziții critice din partea majorității reprezentanților societății civile cu privire la implementarea defectuoasă a precondițiilor pentru obținerea statutului de țară candidată, iar ulterior și pentru deschiderea negocierilor (anii 2022-2024).

Raționamentul colectiv al guvernului Republicii Moldova, al UE și al actorilor societății civile a fost că „fereastra istorică de oportunitate” trebuie valorificată rapid, indiferent de aspectele problematice ale precondițiilor, cerute de către UE, dar neimplementate cuprinzător și judicios de către Chișinău.

În al treilea rând, doza mare de favoritism pentru guvernul de la Chișinău s-a datorat contribuției majore a Republicii Moldova la sprijinul UE pentru Ucraina și riscurilor obiective legate de intervențiile (non-)militare ale Rusiei împotriva securității naționale moldovenești. Această motivație geopolitică este factorul dominant, care pune criticile legate de calitatea guvernării moldovenești pe un plan secundar. Așadar, UE arată o doză mare de toleranță față de procesele politice din Republica Moldova, asumându-și lovituri de imagine care sunt îndreptate împotriva actualului guvernului.

Dacă UE își va păstra actuala abordare față de procesele politice moldovenești, atunci această riscă să repete greșelile din trecut sau să treacă prin scenarii observate în prezent în alte țări candidate din Europa de Est. Scenariile legate de gestionarea imaginii UE în Republica Moldova depind de atitudinea UE față de suspiciunile de corupție și inclusiv de comportamentul acesteia în funcție de rezultatul alegerilor prezidențiale, dar și al referendumului constituțional privind integrarea europeană.

Scenariul 1

Dacă cazurile de corupție în domeniul achizițiilor publice vor fi dezvăluite în momentul în care UE își va transfera asistența financiară pentru stabilizarea bugetului Republicii Moldova, atunci Bruxelles riscă să treacă printr-o experiență similară cu cea din 2014 („furtul miliardului„).

Deși repetarea unei infracțiuni de această amploare în sectorul bancar este extrem de redusă, există suspiciuni cu privire la cheltuielile pentru infrastructura publică. Pe fondul acestor suspiciuni, UE trebuie să țină cont de recomandările Curții europene de Conturi din 2016 privind „furtul miliardului” și utilizarea ineficientă a condiționalității de către UE.

Acest lucru este cu atât mai esențial având în vedere că guvernarea din Republica Moldova este interesată să atragă investiții europene pentru modernizarea infrastructurii feroviare și terestre în contextul restabilirii postbelice a Ucrainei și a interconectării cu România.

Scenariul 2

Un eșec eventual al actualei guvernări la alegerile prezidențiale din Octombrie 2024 poate contribui la reducerea unilaterală a dialogului de către UE din motive geopolitice. Dacă Maia Sandu nu va fi realeasă, atunci UE ar putea scădea motivația de a menține nivelul actual de contacte politice cu Președintele, inclusiv în solidaritate cu PAS, dar și pentru a-și păstra imaginea în Republica Moldova.

Chiar dacă viitorul președinte va menține în mod declarativ integrarea europeană ca o prioritate, încercarea sa de a restabili cel puțin parțial dialogul cu Rusia va fi urmată de o diminuare a statutului relațiilor bilaterale ca reacție a UE la o schimbare a accentului geopolitic al Chişinăului.

În acest sens, Bruxelles-ul ar putea replica reacția sa la evenimentele din Georgia, unde guvernul a adoptat în această vară o legislație inspirată din practicile autoritare (Rusia) și care vizează societatea civilă georgiană și mass-media finanțate inclusiv din fonduri europene.

Scenariul 3

Imaginea UE poate suferi și de un rezultat negativ pentru referendumul constituțional privind integrarea europeană. Orice slăbiciune a PAS-Sandu în mobilizarea electoratului pentru a susține un vot „da” poate avea efecte electorale negative pentru realegerea lui Sandu în turul doi.

În același timp, un colaps al referendumului din cauza unui vot negativ va alimenta narațiunea eurosceptică în rândul alegătorilor nemulțumiți de calitatea guvernării. În acest caz, cel puțin ca efect temporar, ar putea exista un salt în sprijinul public pentru Uniunea Eurasiatică, care este deja promovată activ de forțele pro-ruse (Ilan Şor).

Pentru a amortiza lovitura de imagine a unui referendum eșuat, în cazul scenariului negativ, UE va simți de asemenea nevoia să dialogheze cu opoziția extraparlamentară pro-UE, inclusiv pe platforma „Pactului pentru Europa” („Pactul de la Snagov 2.0”). Acest lucru ar putea să diminueze monopolului asupra discursului pro-UE care aparține în prezent PAS-Sandu.

Denis Cenușă

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, anul 2021 a fost unul remarcabil pentru producția agricolă a Republicii Moldova. S-a înregistrat o creștere spectaculoasă a exporturilor, în special a cerealelor.

Din păcate, anul 2022 nu a menținut această tendință pozitivă. Exporturile au rămas la un nivel similar cu cel din 2021, iar apoi au început să scadă. Totuși, în termeni formali, exporturile păreau puțin mai mari, un efect datorat războiului din regiune, scrie agroexpert.md.

Anul 2023 a adus, însă, o schimbare pozitivă datorită exporturilor excepționale de fructe. În timp ce alte sectoare înregistrau scăderi, fructele au fost motorul care a determinat o ușoară creștere a exporturilor.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o stagnare a exporturilor, situație ce durează de aproximativ un an. O cauză semnificativă a acestei scăderi este pierderea posibilității de a importa și exporta produse agricole din și către Ucraina, un impact major al contextului geopolitic actual.