Philip Morris International anunță o investiție de 3 milioane de dolari în Republica Moldova. Contractul a fost semnat la finalul lunii august, iar procesul de producție urmează să înceapă chiar din acest an.

Compania urmează să investească în echipamente specializate pentru fabrica „Tutun-CTC”, unde vor fi produse branduri din portofoliul PMI. Noua tehnologie va susține și scopul implementării sistemului de trasabilitatea a produselor de tutun „track and trace”, prevederea legislativă care urmează să intre în vigoare din 2026. Unul dintre efectele anticipate va fi combaterea traficului ilicit de țigări, spun reprezentanții companiei, scrie stiripesurse.ro.

Prin investițiile planificate, fabrica „Tutun-CTC” va produce branduri din portofoliul PMI, iar compania va contribui la economia țării inclusiv la asigurarea locurilor de muncă, dar și va revigora alte industrii din țară.

„Acest lucru nu doar va facilita procesul de furnizare a produselor, ci va contribui și la economia țării, la asigurarea locurilor de muncă și suntem siguri că va transmite un semnal pozitiv și altor companii să investească în Republica Moldova”, a declarat Maksym Barabash, director Philip Morris Ukraine & Moldova.

Pentru industria tutunului, perioada pandemică și războiul din Ucraina au adus provocări multiple: schimbarea lanțurilor de aprovizionare, riscuri ridicate de inflație, schimbări în politicile de reglementare și o creștere aproape dublă a vânzărilor ilicite la produsele de tutun. Totuși, compania nu și-a redus activitatea, ci, dimpotrivă, a reușit să-și extindă prezența pe piața moldovenească.

Philip Morris este prezent pe piața Moldovei din 1996, este unul dintre cei mai mari contribuitori la bugetul de stat și un angajator responsabil. În ciuda tuturor dificultăților, anul trecut, compania a achitat 1 miliard de lei la bugetul Republicii Moldova. Tot anul trecut, Philip Morris Moldova a inițiat transferul Centrului de asistență pentru utilizatorii dispozitivelor de încălzire a tutunului din România în Republica Moldova.

Anunțul referitor la investițiile din Republica Moldova vine în contextul în care CEO-ul Philip Morris International, Jacek Olczak, prezent la București pentru evenimentul care a marcat 30 de ani de prezență a companiei în România, anunța la rândul său, o suplimentare cu 130 de milioane de euro a investițiilor în Fabrica de la Otopeni.

Philip Morris International (PMI) este o companie americană de tutun, unul dintre cei mai mari producători de țigări din lume. Produce produse din tutun în 46 de fabrici și le vinde în 180 de țări. Cele mai cunoscute brănduri sunt: ​​Marlboro, Parliament, Bond, Chesterfield, L&M, Next, HEETS (bețișoare de tutun pentru sistemul electronic de încălzire a tutunului IQOS).

Deși au obținut producții mai bune decât în anii precedenți, agriculto­rii se plâng că stau cu cerealele în hambare și nu au ce să facă cu mar­fa, pentru că prețul de vânzare este prea mic. Aceștia spun că piața este plină cu grâne din Ucraina, iar cei care vor să cumpere oferă prețuri mult prea mici, care nu le acoperă uneori nici cheltuielile suportate. Astfel încât agricultorii nu-și pot recupera nici măcar investițiile.

Sergiu Plămădeală din satul Cobîlea, raionul Șoldănești, lucrează 50 de hectare de teren. Ca să-și întrețină familia, crește porci și viței. Doar o parte din cereale le utilizează pentru hrana animalelor, restul recoltei o vinde, scrie vocea.md.

„Am avut 50 de hectare, din care 20 însămânțate cu grâu, pe care l-am dat cu 2,20 de lei kilogramul. Trebuia să plă­tesc rata la bancă, dar nici nu avem unde depozita marfa. Suntem mai mult în pier­dere. Este foarte greu. Uneori îmi vine să las totul și să merg peste hotare. Numai pen­tru îngrășăminte am plătit 17 mii de lei”, ne spune fermierul.

Muncește peste hotare și investește acasă

Într-o situație similară s-a pomenit și Sergiu Pietraru din același sat, Cobîlea. Muncește de ani buni în Franța și a decis să investească acasă, în agricultură. Și el stă cu hambarul plin cu cereale și nu știe ce să facă cu ele, pentru că nu ar vrea să le dea la un preț de nimic.

„Mai am încă 30 de tone de grâu și orz din anul trecut. Nu le-am vândut, pentru că prețul nu mi-a convenit, trebuia să îl dăru­iesc. În anul acesta e exact aceeași situație. Nici jumătate din cheltuielile pentru moto­rină, îngrășăminte nu le-am acoperit. Cred că o să mă întorc în Franța și voi munci la străini, dacă pe noi nu ne ajunge capul să comercializăm producția noastră”, ni se plânge Sergiu Pietraru.

Și agricultorul Sergiu Ivanov din raionul Fălești spune că nu i s-a întâmplat niciodată să ajungă până la finele verii cu hambarele pline cu cereale.

„Dacă îl vând acum, eu răspund penal. Este legea prețului de cost, nu avem voie să vindem sub prețul de cost. Ce ne facem noi? Eu vreau să vând grâul, cum să nu îl vând? Dați un preț mai mare și îl vând tot, dar nu ai cui vinde.  Am destul, am cantități mari, niciodată nu am avut așa cantități mari depozitate ca la ora actuală. Tot timpul îl vindeam, dar acum suntem între ciocan și nicovală, nu știu ce o să fie”, ne spune fer­mierul.

Recunosc problema, dar nu pot face nimic

Deși recunoaște că prețul cerealelor în acest an este prea mic, Ministerul Agricul­turii susține că nu poate influența politica prețurilor, dar că depune eforturi pentru a subvenționa o parte de pierderile agricul­torilor.

„Dacă ați observat, prețul la grâu a înce­put cât de cât să crească, după ce Federația Rusă a ieșit din acordul vizând cerealele din Ucraina. Noi știm că la nivel global con­sumul de cereale a rămas același, ba din contră, s-a mărit. Producția de cereale s-a micșorat, respectiv, cerere trebuie să exis­te. Se preconizează că prețul la cereale va merge spre creștere”, susține Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Preț de două ori mai mic

În vara anului trecut, un kilogram de grâu costa între patru lei și 50 de bani și cinci lei, de două ori mai mult față de vara aceasta.

Anterior, fermierii au cerut Guvernului să organizeze un „coridor verde” pentru ex­portul de cereale autohtone prin portul Giurgiulești. Marți, Cabinetul de miniștri a decis alocarea din Fondul de Rezervă a 200 de milioane de lei pentru fermierii care au avut pierderi la culturile de prima grupă în anul 2022. Banii vor fi distribuiți prin inter­mediul Agenției pentru Intervenție și Plăți în Agricultură, după colectarea cererilor de ajutor.

Cuantumul financiar stabilit pentru fieca­re solicitant va facilita lucrarea și pregătirea terenului pentru perioada imediat următoa­re, va îmbunătăți situația financiară și nu va permite intrarea în insolvabilitate a circa 3000 de fermieri, cu suprafețe în posesie de până la 1500 de hectare.

„Agricultura beneficiază de subvenții masive, de peste 1 miliard 700 de milioane de lei anual, pentru că ne dorim ca, gradual, acest sector să devină mai tehnologizat și mai puțin vulnerabil la provocările din ex­terior. Efortul enorm pe care îl depunem, împreună cu întreaga societate, va ajuta fermierii să depășească dificultățile finan­ciare pe care le au”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

Potrivit datelor statistice, aceste ajutoa­re ar facilita lucrarea a circa 280 de mii de hectare de terenuri însămânțate cu culturi de prima grupă (grâu, orz, ovăz). De ase­menea, recent a fost aprobat Regulamen­tul privind repartizarea celor 4000 de tone de motorină donată de România.  Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2023, producția de grâu se ridică la 1,5 milioane de tone, aproape dublu comparativ cu anul trecut.

Dormitul cu lumina aprinsă este un obicei pe care unii dintre noi îl deprindem din copilărie. Deși pare inofensiv, acest mod de a ne adormi ne poate afecta sănătatea în moduri nebănuite.

De ce nu este bine să adormim cu lumina aprinsă.

De ce nu este bine să adormim cu lumina aprinsă. Dacă ați făcut vreodată asta sau face parte din rutina voastră de fiecare noapte, iată ce trebuie să știți despre modul în care lumina vă afectează somnul, conform LiveStrong, scrie capital.ro.

Pe termen lung, lipsa unui somn de calitate poate avea consecințe nedorite asupra sănătății. Dacă vă gândiți să lăsați lumina aprinsă când mergeți la culcare, luați în considerare următoarele repercusiuni. Experții susțin că nu trebuie ignorate.

Efecte secundare ale dormitului cu lumina aprinsă

„Dormitul într-o cameră întunecată este mai bun pentru somn și sănătate”, spune Shelby Harris, expertă în somn.

„Expunerea la lumină, în special noaptea, poate perturba ciclul de somn și vă poate face să adormiți mai greu. Dormitul cu luminile aprinse poate afecta calitatea și durata somnului”, susține ea.

Lumina este un semnal puternic pentru creier: spune că e timpul să fii treaz! Pe de altă parte, întunericul spune creierului să se oprească, pentru că e timpul să dormi, arată Institutul Național pentru Securitate și Sănătate Ocupațională (NIOSH).

Lumina suprimă secreția de melatonină

Asta pentru că lumina suprimă secreția de melatonină, un hormon pe care creierul îl pompează când este întuneric, care te ajută să dormi și reglează ciclul somn-veghe, cunoscut drept ”ceasul intern al corpului”.

În plus, spune Harris, lumina stimulează creierul, așa că este mai dificil să te relaxezi înainte de culcare.

O cercetare din ‌The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism‌ a constatat că, la persoanele expuse la lumină, în timpul celor opt ore înainte de culcare, producția de melatonină a fost mai mică și eliberarea ei a fost întârziată.

Perturbă ciclul de somn

Lumina camerei poate fi o perturbare a diferitelor etape ale somnului, toate acestea fiind importante pentru a ne trezi mai odihniți și pentru a obține ceea ce are nevoie corpul.

Cercetările din ‌Sleep Medicine‌ au descoperit că dormitul cu o lumină aprinsă, lângă pat, perturbă ciclurile de somn, creșterea somnului în stadiul 1 (etapa inițială scurtă și ușoară a somnului) și scăderea somnului cu unde lente (somn profund).

De asemenea,  trezirile nocturne au crescut atunci când luminile erau aprinse.

De ce? Luminile afectează activitatea creierului, chiar și atunci când dormiți.

Scade calitatea și durata somnului

Dacă ții ochii închiși, care este problema? Chiar și așa, „lumina din cameră îți poate afecta somnul”, spune Harris.

Dormitul într-o zonă cu expunere la lumină pe timp de noapte este asociat cu o scădere a timpului de somn, sugerează o cercetare din iunie 2016.

Totul este despre supresia melatoninei, spun autorii.

Te face să te simți rău a doua zi

Dacă nu dormi suficient și/sau  somnul este de proastă calitate,  este puțin probabil să te trezești fresh.

„Dormitul cu luminile aprinse te poate face să te simți obosit și amețit a doua zi”, spune Harris.

„Poate afecta concentrarea, starea de spirit și sănătatea generală”, adaugă ea.

Poate crește riscul de boli cronice

Lipsa somnului a fost legată de dezvoltarea diabetului, bolilor cardiovasculare, obezității și depresiei, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Dormitul cu luminile aprinse este legat de depresie. De asemenea, lumina albastră de pe dispozitivele electronice poate avea cele mai grave efecte asupra dispoziției.

Într-un studiu mic, pe 20 de persoane, din martie 2022, adulții sănătoși care au dormit cu expunere moderată la lumină au avut o frecvență cardiacă mai mare pe timp de noapte, o variabilitate scăzută a frecvenței cardiace (un marker al sănătății inimii) și o rezistență mai mare la insulină, dimineaţa următoare, în comparaţie cu cei care dormeau cu o lumină slabă.

Situaţia financiară a SA Termoelectrica (100% capital de stat) a continuat să se agraveze în prima jumătate a acestui an, arată datele din raportul financiar al întreprinderii.

Astfel cel mai mare producător de energie termică şi electrică din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană) a înregistrat în primele şase luni ale acestui an, pierderi de aproape 173 milioane lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2022 raporta un profit de circa 390 milioane lei, transmite noi.md cu referire la mold-street.com.

Menţionăm că SA Termoelectrica a finalizat anul trecut cu pierderi de 233 milioane lei, ceea ce denotă că în a doua jumătate a anului 2022, situaţia financiară a întreprinderii a degradat şi tendinţa se menţine şi în acest an. Raportul financiar relevă că principalul factor al acestor rezultate au fost costurile mari.

Astfel dacă veniturile Termoelectrica au crescut în prima jumătate din 2023 cu 24,4%, pînă la 3,52 miliarde lei, apoi costurile au crescut de două ori şi ceva mai rapid: de la 2,46 miliarde lei în primele şase luni din 2022, la 3,785 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2023. Conducerea întreprinderii explică acestei evoluţii prin scumpirea semnificativă a resurselor energetice (în special păcura), dar şi prin scăderea producţiei şi a livărilor de energie. De exemplu producţia de energie termică s-a redus cu 4%, iar cea de energie electrică cu 12,4%.

Aceste diminuări au avut loc ca urmare a modificării regimului de funcţionare a utilajului, conectarea cazanelor cu apă fierbinte la CET Sursa I în scopul asigurării alimentării continuă a consumatorilor cu energie termică (contrar progamului de producere)", afirmă administraţia Termoelectrica. Altfel spus în anumite perioade Termoelectrica a produs doar energie termică, deşi poate genera şi energie electrică, iar astfel de acţiuni nu puteau fi făcute fără concursul Guvernului şi Comisiei pentru Situaţii Excepţionale.

De asemenea din cauza modificării regimului de funcţionare a instalaţiilor de generare a crescut şi consumul propriu de energie electrică. Potrivit raportului financiar la 30 iunie 2023, datoriile pe termen lung ale Termoelectrica depăşesc trei miliarde lei, iar cele pe termen scurt ajung la 275 milioane lei.

Guvernul Republicii Moldova analizează posibilitatea de a interzice prin lege cultivarea porumbului în sudul țării, potrivit declarațiilor Ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Potrivit acestuia, discuțiile se concentrează în jurul limitărilor climatice și necesităților de apă pentru dezvoltarea optimă a acestei culturi agricole în regiune.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a explicat că situația vine ca urmare a limitărilor naturale în ceea ce privește cantitatea de precipitații în sudul Republicii Moldova. De-a lungul ultimilor 2000 de ani, această zonă a fost caracterizată de precipitații reduse, în jur de 200-300 mm, în timp ce porumbul, o cultură care necesită o cantitate semnificativă de apă pentru creștere, are nevoie de 580-600 mm de precipitații pentru a se dezvolta adecvat, scrie bani.md.

În această optică, Guvernul intenționează să impună restricții legale pentru cultivarea porumbului în regiunile cu precipitații sub 500 mm, pentru a asigura utilizarea rațională a resurselor agricole și a preveni risipa de timp și energie pentru culturi care nu se dezvoltă optim în condițiile climatice existente.

Ministrul a subliniat că această discuție nu este o noutate și că reflectă o realitate istorică și climatică bine-cunoscută în zonă. Astfel, propunerea are scopul de a sprijini agricultorii în luarea deciziilor corecte pentru culturile pe care le aleg să le planteze, asigurând o abordare mai sustenabilă și eficientă în sectorul agricol.

♦ Dintre cei 35.392 de studenţi străini din universităţile din România în anul universitar 2021-2022, un număr de 17.320 studiază ştiinţe biologice şi biomedicale ♦ În ultimii şase ani universitari, numărul de studenţi străini din România a crescut cu aproape 27%, de la 27.955 în 2016 – 2017 ♦ Aproximativ 20.000 de studenţi străini au ales programe de studii în limba română.

România a devenit mai atractivă în ultimii ani pentru studenţii străini, astfel că numărul lor a crescut considerabil în ultimii şase ani universitari. Din datele de la Ministerul Educaţiei vedem că sunt atraşi aici de universităţile de medicină în special care au o reputaţie bună şi preţuri mici, scrie zf.ro.

„În ultimii şase ani universitari, numărul studenţilor străini înmatriculaţi la studii superioare în România a cunoscut o creştere de aproape 27%, ajungând, în anul universitar 2021-2022, la 35.392 de studenţi străini, inclusiv studenţii români de pretutindeni“, scrie un raport al Ministerului Educaţiei despre anul universitar 2021 – 2022.

În ceea ce priveşte ţările de provenienţă, în anul universitar 2021-2022, cei mai mulţi studenţi au venit din următoarele ţări: Republica Moldova, Franţa, Israel, Italia, Maroc, Germania, Grecia, Siria, Tunisia, Serbia, Ungaria şi Iordania.

Pe cicluri de studii, cei mai mulţi studenţi au fost înscrişi la studii de licenţă. Pe domenii de studiu, se remarcă preferinţa studenţilor străini pentru studiile medicale, ciclul licenţă.

În ceea ce priveşte domeniile de studiu preferate, pe primul loc în clasament este medicina, adică ştiinţe biologice şi biomedicale, cu 17.320 de studenţi, ştiinţe sociale, cu 8.108 studenţi, ştiinţe inginereşti, cu 4.833, ştiinţe umaniste şi arte, cu 3.166, ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, cu 991, şi matematică şi ştiinţe ale naturii, cu 974 de studenţi străini. În cei şase ani de studii, cursurile universitare de medicină includ licenţa şi masterul. Astfel, aproape jumătate dintre studenţii străini din România au venit aici pentru a studia medicina.

Dintre cei 35.392 de studenţi, din 149 de ţări, care au studiat în România pe parcursul anului universitar 2021-2022, aproximativ 20.000 au ales programe de studii în limba română (57%) şi peste 14.500 au urmat programe de studii în limbi străine (70% dintre aceştia au urmat cursuri în limba engleză, iar 30% în limba franceză).

Numărul de studenţi străini din ţările Programului ErasmusĂ incoming a fost de 4.500 în 2021 şi 4.600 în 2022. La aceştia se adaugă: 4.000 de studenţi şi membri ai personalului universitar, incoming, ca beneficiari de mobilităţi în cadrul cooperării cu ţări terţe care nu sunt asociate la program - acţiunea “International credit mobility“. Instituţiile de învăţământ superior din România sunt frecventate, anual, de peste o jumătate de milion de studenţi. Dintre aceştia, între 5% şi 6% sunt studenţi străini.

Bugetul alocat învăţământului superior din România în Programul ErasmusĂ pentru Proiecte de mobilităţi ale studenţilor şi personalului universitar şi Proiecte de parteneriat strategic, respectiv Parteneriate de cooperare a fost de 34,3 mil. euro în anul 2021 şi, respectiv, de aproape 51,9 mil. euro în 2022.

Numărul de studenţi din România beneficiari de mobilităţi outgoing de studiu sau de practică în străinătate în statele membre UE şi ţările asociate la program a fost de 10.500 atât în 2021, cât şi în 2022, iar numărul membrilor personalului universitar din România beneficiari de mobilităţi de predare sau formare în statele membre UE şi ţările asociate la program a fost de 5.000 în 2021 şi 5.500 în 2022. La numărul acestora se adaugă 5.000 de studenţi şi membri ai personalului universitar, atât incoming, cât şi outgoing, ca beneficiari de mobilităţi în cadrul cooperării cu ţări terţe care nu sunt asociate la program.

În anul 2021, au fost finanţate 18 proiecte de parteneriate pentru cooperare ErasmusĂ în domeniul universitar, iar în anul 2022 au fost finanţate 14 proiecte, toate coordonate de universităţi din România. În total, prin ErasmusĂ, atât pentru proiecte de mobilitate, cât şi pentru proiecte de parteneriat, s-au absorbit în anii 2021 şi 2022 circa 86,2 mil. euro, iar rata generală de absorbţie a fondurilor ErasmusĂ a fost de 98,5%.

Evgheni Prigojin este considerat mort, chiar și în lipsa unei confirmări oficiale din partea Kremlinului. Multe voci consideră că aceasta este doar o metodă prin care liderul mercenarilor dorește să dispară din lumea publică.

Evgheni Prigojin, ucis de serviciul de securitate rus

Deși nu există informații oficiale cu privire la cauza prăbușirii avionului, serviciile de informații occidentale consideră că „accidentul” ar fi fost cauzat de serviciul de securitate rus, FSB, scrie capital.ro.

Prăbușirea avionului a avut loc la mijlocul traseului Moscova-Sankt Petersburg, la doar jumătate de oră de la decolare.

Celelalte persoane care au murit în același avion se presupune că sunt asociații săi: mâna lui dreaptă, un comandant și cofondator Wagner, Dmitri Utkin, alți 5 mercenari Wagner și trei membri ai echipajului. Se presupune că a existat o bombă la bord.

Dmitri Oreshkin, profesor la Universitatea Liberă din Riga, consideră că Prigojin ar fi putut fi ucis foarte discret, iar această paradă este suspectă.

„Aceasta este o acțiune demonstrativă. Până la urmă, Prigojin ar fi putut fi otrăvit discret și ar fi murit de atac de cord, ca mulți opozanți ai lui Putin sau generali de-ai săi. Însă, este clar că doar eliminarea unei persoane nu este suficientă, trebuie să-i elimini și pe oamenii săi cheie. Opțiunea ideală ar fi să îi elimini pe toți împreună, ceea ce, de fapt, s-a întâmplat”.

Cu 48 de ore înainte de accident, Prigojin ar fi trimis un mesaj video din Africa.

Nick Paton Walsh, corespondent CNN, comentează acest aspect:

„Apariția neașteptată a lui Prigojin din nou în Africa putea fi văzută ca exilul acordat de Putin lui Prigojin. Dar asta nu prea se potrivește cu Putin pe care îl cunoaștem, slăbit masiv de rebeliunea armată (Wagner).

Nu vă amăgiți, el nu și-a revenit brusc. Putin doar a fost în ofensivă de atunci, încercând cu disperare să recupereze acea imagine de om puternic, infailibil, total zdrobit de ceea ce a făcut Prijgon”.

Dispariția lui Prigojin a fost înscenată?

Încercarea de lovitură de stat a lăsat urme adânci pentru Vladimir Putin care declara că nu iartă trădarea.

Printre cei care și-au exprimat opiniile asupra subiectului, s-a numărat și Joe Biden, președintele SUA. Acesta consideră că „nu se întâmplă multe în Rusia în spatele cărora să nu fie Putin”.

Între timp, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, neagă orice implicare.

La Sankt Petersburg, oamenii îl comemorează pe Prigojin cu flori și candele, acesta este considerat un adevărat erou național.

Diana Magnay, Sky News, Sankt Petersburg explică această reacție astfel:

„În mod evident, Prigojin este drag inimilor multor oameni de aici din St. Petersburg, este locul de unde provine și probabil, tot aici, a recrutat mulți dintre oamenii săi”.

Potrivit unor surse, trupul lui Prigojin ar fi fost identificat după absența unui deget. Telefonul său a fost de asemenea identificat. Cu toate acestea, anumiți analiști se întreabă încă dacă Prigojin a fost trimis într-un exil secret.

Keir Giles, expert în Rusia, Senior Consulting Fellow Chatham House, trage concluzia. El amintește metoda folosită de fostul lider:

„Rămâne de văzut dacă acesta este de fapt șeful Wagner sau cineva care călătorea sub numele de Evgheni Prigojin. Știm că Prigojin obișnuia să folosească pseudonime, dar în același timp avea și persoane care-i foloseau numele în călătorii, o măsură de securitate pe care acesta o lua”.