Facebook a blocat una din cele mai populare pagini în limba engleză a postului rus de televiziune RT (finanțat de stat) în cursul unei campanii de a mări transparența pe rețeaua de socializare. Este vorba de pagina „In the Now” (În actualitate). Margarita Simonian, redactoarea șefă a postului de televiziune a precizat că pagina avea în jur de „4 milioane de abonați și 2,5 miliarde de vizualizări”, relatează Radio Europa Liberă. 

Facebook a explicat că tocmai în cazul paginilor extrem de populare, vrea ca persoanele sau companiile care stau să spatele lor să fie cunoscute publicului. Într-o declarație a companiei americane se precizează că Facebook contactează acum administratorii acestor pagini pentru a-i determina să-și expliciteze afiliațiile.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Dimitri Peskov a declarat că Facebook este dator cu o explicație pentru că RT nu a încălcat nici o regulă.

RT (inițial Russia Today) a fost acuzată de serviciile americane de informații că a fost folosită de Kremlin pentru a influența alegerile prezidentiale americane din 2016 motiv pentru care în 2017, compania RT a fost obligată să se înscrie în Statele Unie ca „agent străin”. Tot în baza acestor acuzații, Twitter a blocat campaniile de promovare, plătite de RT și Sputnik, agenția de știri rusă, finanțată de stat.

Sute de garaje instalate ilegal în întreaga Capitală vor fi demolate sau evacuate. Subiectul a fost discutat astăzi la ședința operativă a serviciilor municipale din Chișinău. Primarul interimar, Ruslan Codreanu, a dat indicații pretorilor de sector ca, împreună cu Poliția Capitalei, să creeze o comisie care stabilească un plan de acțiuni de evacuare a garajelor.

„Ieri am fost în inspecția la Mircea cel Bătrân 29. Am văzut situația cu garajele fără autorizație și instalate ilegal”, a început Codreanu, cerând de la pretorii de sector informații despre numărul de garaje neautorizate și procesul de evacuare a acestora.

„În sectorul Ciocana, în urma controlului efectuat toamna, s-au depistat 106 garaje metalice amplasate ilegal în curțile blocurilor locative de pe străzile Ișnovăț, Otovasca, Alecu Russo, Mihail Sadoveanu, Nicolae Milescu-Spătaru, Petru Zadnipru și bulevardul Mircea cel Bătrân.

În scuarul bd. Mircea cel Bătrân sunt amplasate 52 de garaje metalice, dintre care două au fost evacuate benevol de către proprietari. La moment se lucrează cu Inspectoratul de Poliție Ciocana pentru identificartea proprietarilor garajelor amplasate în scuar. Din 52 de proprietari, au fost identificați 32. Acum lucrăm pentru a-i obliga să-și evacueze garajele”, a declarat pretorul sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic.

Potrivit pretorului sectorului Buiucani, în zonă există 21 de garaje neautorizate, dintre care 16 sunt metalice, iar 5 - capitale. „Vom emite dizspoziția de demolare a acestora”, a spus Valeriu Nemerenco.

În celelalte sectoare ale orașului se face încă inventarierea garajelor.

Pentru amenajarea albiei rîului Bîc, vor fi cheltuite circa 10 milioane de euro, bani acordați în formă de grant de guvernul României.

Astfel, potrivit proiectului prezentat, cu ajutorul celor 10 milioane de euro, autoritățile locale își propun să curețe și să consolideze malurile rîului Bîc. Pentru a cotrola debitului apei, vor fi edificate 3 construcții hidrotehnice.

noi.md

Un proiect de restabilire şi menţinere a ecosistemelor lacustre din lunca Prutului de Jos (Manta, Beleu) urmează să fie realizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale  şi Mediului, implicit Agenţia “Moldsilva”. Pentru aceasta Guvernul României va aloca 1,5 milioane de lei, transmite MOLDPRES.

Etapele proiectului au fost examinate în această săptămână, la Ministerul Apelor și Pădurilor  de la București, care a  găzduit o reuniune de experți din ambele state. Întrunirea s-a înscris într-o agendă complexă asupra punerii în aplicare a celui de-al treilea Protocol Adițional la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică şi financiară nerambursabilă de o sută de milioane de euro.

Solicitat de MOLDPRES, Nicolae Munteanu, inginer silvic-şef la Agenţia “Moldsilva”, a specificat că proiectul ce ţine de conservarea biodiversităţii din lunca Prutului de Jos este de o importanţă internaţională, nu doar regională, deoarece această arie protejată face parte din zona umedă RAMSAR (tratat interguvernamental sub egida UNESCO).

“Proiectul prevede reconstrucţia și refacerea regimului hidrologic al lacurilor Beleu și Manta, reducerea pierderilor de biodiversitate prin îmbunătățirea gestionării resurselor naturale, micşorarea variaţiilor de nivel din lacuri, a gradului de colmatare și păstrarea fluxului de păsări migratoare, prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru cuibăritul şi hrana acestora”, a explicat Nicolae Munteanu.

“Prutul de Jos” este prima Rezervaţie a Biosferei din Republica Moldova, devenind şi prima arie protejată din ţara noastră care a obţinut statut de importanţă internaţională în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). O decizie în acest sens a aprobat anul trecut Consiliul Coordonator al acestei structuri a ONU.

mf.gov.md

Contractul pentru lucrările de construcţie a drumului de acces spre Mănăstirea Chistoleni din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, a fost semnat astăzi, în prezenţa directorului ADR Sud, Maria Culeșov, a primarului satului Sadaclia, Vasile Baciu, şi a antreprenorului general - SC „Acit-Trans” SRL, reprezentată de directorul acesteia, Gheorghe Negură, - comunică mybusiness.md.

Valoarea contractului semnat este de 8 milioane 924 170,22 de lei, iar perioada de execuţie a lucrărilor — de șapte luni. Garanţia lucrărilor este pentru o durată de cinci ani.

Drumul de acces spre Mănăstirea Chistoleni, care urmează a fi reparat capital, va avea o lungime de 6 km. Grație modernizării acestuia, va fi îmbunătățit accesul către sfântul lăcaș a unui număr de peste 30 de mii de cetățeni, dintre care circa 29 de mii sunt locuitori ai raionului Basarabeasca, ceilalți find din raioanele Cimișlia, Leova etc.

Tot mai mulţi fermieri vor să-şi certifice producţia conform standardelor europene Global GAP şi GRASP. Acestea asigură accesul pe orice piaţă din lume, la preţuri mai mari cu 10 - 15 la sută. Agricultorii au vizitat gospodăria agricolă a primului antreprenor de la noi care a obţinut certificarea GRASP.

Ion Tulei a obţinut certificare internaţională pentru o mare parte din fructele pe care le produce. A fost condiţia pentru a putea exporta pe pieţele unde cerinţele sunt foarte stricte.

"Avem o trasabilitate totală la toate procesele care se întâmplă la producere. Suntem recunoscuţi la nivel mondial ca producători cu renume. Anul trecut am certificat prunele şi cireşele. Ne-a mai rămas să certificăm şi strugurii. Am exportat în Oman, Dubai, Bangladesh, Israel a fost acum recent şi desigur şi Rusia", a menţionat Ion Tulei, agricultor satul Olăneşti, raionul Ştefan-Vodă.

Zinaida Plămădeala din Călăraşi are 40 de hectare cultivate cu căpşuni. Cantitatea pe care o va recolta este prea mare pentru piaţa locală, aşa că vrea să-şi certifice producţia pentru a o putea exporta.

"Reprezintă o încredere a consumatorului faţă de producţia respectivă şi Global GAP este una din aceste certificări care ne-ar permite să penetrăm piaţa europeană, în primul rând pentru că acolo încercăm să ajungem", a declarat Zinaida Plămădeală, agricultoare din Călăraşi.

Certificarea Global GAP şi GRASP prevede alinierea la 218 cerinţe internaţionale.

"Primul standard se referă la cerinţele de securitate a muncii. Terenurile agricole, inspecţia internă la anumit interval de timp, utilizarea apei de irigare, utilizarea produselor de uz fitosanitar, fertilizanţilor, cât şi igiena producerii, cerinţele de recoltare, infrastructura", a declarat Andrei Cumpanici, specialist în siguranţa alimentară.

Până acum, 30 de fermieri au obţinut certificatul Global GAP şi doi producători, pe cel GRASP. Ţara noastră este singura din spaţiul CSI care are producători atestaţi GRASP.

publika.md

noi.md