Atenție, șoferi! Guvernul urmează să examineze, în ședința următoare, mai multe modificări la Regulamentul circulației rutiere. Acestea se referă la parcarea autovehiculelor pe trotuare astfel încât să nu limiteze circulația pietonilor. Șoferii vor fi obligați să lase o distanță de 1,5 metri de la clădiri, pentru a nu îngreuna accesul trecătorilor.

Potrivit proiectului de hotărâre, se propun modificări în ceea ce privește staționarea mașinilor și motocicletelor pe trotuare. Mai exact, autoritățile introduc o limită de cel puțin 1,5 metri pentru calea de circulație lăsate la dispoziția pietonilor după parcarea mașinii/motocicletelor.

Astfel, autoritățile propun ca lit. c) din pct. 68, subpct. 3 să aibă următorul cuprins: ”c) autoturismele şi motocicletele pot fi oprite sau staţionate intrând parţial ori în întregime pe trotuar, numai în locurile special amenajate, marcate prin indicatorul 5.48.1 sau 5.48.2, precum şi prin marcajul 1.1.1, d). Staţionarea trebuie efectuată în conformitate cu modul indicat pe panoul adiţional 6.8.2, 6.8.3, 6.8.6 – 6.8.9, asociat indicatorului, lățimea minimă a căii de circulație lăsate la dispoziția pietonilor cu mobilitate limitată trebuie să fie de cel puțin 1,5 metri”.

Până în prezent, această prevedere avea următorul cuprins: ”autoturismele şi motocicletele pot fi oprite sau staţionate intrând parţial ori în întregime pe trotuar, numai în locurile special amenajate, marcate prin indicatorul 5.48.1 sau 5.48.2, precum şi prin marcajul 1.1.1, d). Staţionarea trebuie efectuată în conformitate cu modul indicat pe panoul adiţional 6.8.2, 6.8.3, 6.8.6 – 6.8.9, asociat indicatorului;”.

De asemenea, pct. 68, subpct. 3 din Regulament va fi completat cu o nouă literă cu următorul cuprins: ”f) vehiculele staționate nu trebuie să blocheze accesul la scări, rampe sau planuri înclinate de bordură, destinate persoanelor cu dizabilități și altor grupuri cu mobilitate redusă”.

Autorii notează că prevederile propuse au drept scop responsabilizarea conducătorilor auto de a acorda atenție sporită modului de parcare în localități pentru a nu crea obstacole pe trotuare pietonilor.

În special, se va permite circulația liberă a părinților cu copii în cărucioare, a persoanelor cu dizabilități utilizatori ai scaunelor rulante, dar și a persoanelor în etate.

Potrivit autorilor, există numeroase cazuri, mai ales în capitală, când vehiculele parcate creează obstacole pentru pietoni, în special în spațiile unde există scări sau alte construcții care îngustează trotuarul. Autorii au mai notat că această problemă a fost semnalată frecvent în mass-media.

Potrivit pct. 68 din Regulament, oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor este permisă într-un rând, paralel cu marginea carosabilului (în locurile în care partea carosabilă este lărgită, amplasarea vehiculelor poate fi alta decât cea indicată), dacă prin indicatoare sau marcaj nu este prescrisă altă modalitate. Excepţie de la regulă fac motocicletele fără ataş, ciclomotoarele şi bicicletele, care pot fi oprite sau staţionate pe carosabil în două rânduri.

În cazul staţionării, în locurile care nu sunt delimitate prin marcaj, conducătorii de vehicule trebuie să folosească raţional suprafaţa acestui teren. În localităţi, oprirea sau staţionarea se efectuează în modul următor:

    pe partea dreaptă a carosabilului cât mai aproape de bordură sau pe acostament;
    pe ambele părţi ale drumului cu circulaţia în sens unic, dacă este liberă cel puţin o bandă pentru circulaţie (autocamioanele cu masa maximă autorizată ce depăşeşte 3500 kg pot opri pe partea stângă numai pentru a încărca sau descărca bunuri);
    autoturismele şi motocicletele pot fi oprite sau staţionate intrînd parţial ori în întregime pe trotuar, numai în locurile special amenajate, marcate prin indicatorul 5.48.1 sau 5.48.2, precum şi prin marcajul 1.1.1, d). Staţionarea trebuie efectuată în conformitate cu modul indicat pe panoul adiţional 6.8.2, 6.8.3, 6.8.6 – 6.8.9, asociat indicatorului (prevederea supusă modificării);
    vehiculele utilizate pentru prestarea serviciilor de transport pot staționa doar pe timpul încărcării și descărcării bunurilor pentru unitățile comerciale ale agenților economici amplasați în zona de acțiune a indicatoarelor 3.31-3.32.3;
    vehiculele utilizate pentru prestarea serviciilor de transport populației sau instituțiilor amplasate în vecinătatea trotuarelor (în zona de acțiune a indicatorului 3.31) pot opri în aceste locuri doar pe timpul prestării serviciilor;
    vehiculele staționate nu trebuie să blocheze accesul la scări, rampe sau planuri înclinate de bordură, destinate persoanelor cu dizabilități și altor grupuri cu mobilitate redusă.

Pe drumurile din afara localităţilor, vehiculele vor fi oprite sau staţionate numai în afara carosabilului, pe partea dreaptă, iar în cazul în care aceasta nu este posibil − cât mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului, paralel cu axa acestuia.

Staţionarea de lungă durată (odihnă, popas de noapte etc.) se permite numai în locurile de parcare sau în afara drumului.

Aproape o treime din bancnotele aflate în circulaţie în Moldova sunt cele de un leu. La sfârşitul anului 2018, acestea însumau peste 90,28 mil. de bucăţi sau câte 25 de bancnote pe cap de locuitor, inclusiv nou-născuţi (fără regiunea transnistreană – „I.”).

Potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la datele Băncii Naţionale a Moldovei, comparativ cu anul 2017, numărul acestor bancnote s-a redus cu 4,2 mil. pe locul doi după cantitate sunt bancnotele cu valoarea de 200 de lei. Acestea sunt eliberate cel mai des de bancomate, deoarece în circulaţie se află aproape 66,8 mil. de bucăţi.

Cele mai puţine bancnote sunt, desigur, cele de 1000 de lei – 1,29 mil. De bucăţi. Numărul acestor bancnote aflate în circulaţie a scăzut într-un an cu 40 mii de bucăţi.

La sfârşitul anului 2018, în Moldova în circulaţie se aflau 283,91 mil. bancnote în sumă totală de peste 23,606 mlrd. lei, pe când în anul precedent în circulaţie se aflau 272,27 mil. bancnote în sumă de 20,905 mlrd. lei.

Referitor la monede, BNM afirmă că în circulaţie mai sunt peste 71 mil. de monede cu valoarea de 1 ban, deşi populaţia demult nu le-a mai văzut în circulaţie. Cele mai multe monede sunt cele de 10 bani – 250 mil. bucăţi (aproape 30%), iar cele mai puţine – de 50 bani – 45,2 mil. bucăţi (5,4%).

În total, în circulaţie se află 833,73 mil. monede în sumă de 120,65 mil. lei. Numărul acestora a crescut într-un an cu 26 mil. bucăţi.

În 2018, BNM a emis în premieră monede cu valoarea de 1, 2, 5 şi 10 lei, în total fiind emise 8,39 mil. de bucăţi în sumă de 10,57 mil. lei. Acestea au fost concepute pentru a înlocui bancnotele cu aceeaşi valoare emise în anii 1993-2015, care vor fi retrase din circulaţie pe măsura uzurii acestora.

Totodată, în ţară se află în circulaţie bancnote comemorative cu valoarea nominală de 200 lei, suma acestora fiind de 9,37 mil. lei. Au fost bătute 100 mii de monede comemorative din aur şi argint în sumă de 6,3 mil. lei.

noi.md

Prețurile la benzină și motorină vor fi calculate de operatori, nu de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), potrivit Metodologiei formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere, aprobată astăzi de ANRE în ședință publică, informează MOLDPRES.

„Noua metodologie este similară cu cea aprobată în 2007 și care a fost aplicată până în aprilie 2016. ANRE a primit 43 de obiecții și propuneri la proiect, dintre care 12 au fost acceptate. Principala obiecție a fost rata rentabilității”, a menționat Andrei Adam, șef Departament licenţiere, monitorizare şi control al ANRE, care a prezentat raportul.

Potrivit metodologiei aprobate, prețurile vor fi stabilite de către operatori, luând în considerare costurile și ratele de rentabilitate anuale pe produsele petroliere comercializate pe întreprindere de cel mult 10 la sută. Acest lucru este prevăzut și în amendamentele aprobate de parlament, în cadrul ultimei sale ședințe, la Legea privind piața produselor petroliere, și care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

ANRE nu va mai stabili prețurile plafon cum proceda în ultimii ani. Prețurile maxim de vânzare cu amănuntul al benzinei Premium-95 au fost înghețate la 7 august 2018 la nivel de 19 lei și 1 ban pentru un litru, iar cel al motorinei - 16 lei și 89 de bani litrul.

Reprezentanți ai companiilor petroliere au declarat în ședința publică a ANRE că, imediat ce va intra în vigoare noua metodologie, vor proceda la reducerea prețurilor la pompă, care nu corespund în prezent costurilor reale.

După doi ani de discuții, procedura de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul a devenit legală. Legea pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea a fost publicată în Monitorul Oficial și este în vigoare. Totuși, procedura de constatare amiabilă în cazul deținerii poliței de asigurare pentru răspundere civilă auto internă va fi aplicată după expirarea a șase luni de la data intrării în vigoare, iar pentru certificatul de asigurare ”Carte Verde”  – după expirarea a 24 de luni.

Procedura de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul este o soluție de constatare a faptelor, a circumstanțelor și a persoanei vinovate de producerea accidentului, alternativă procedurii aplicate de către angajații  poliției, ai unităților de pompieri și ai procuraturii, și este aplicabilă doar cu condiția exprimării benevole a voinței părților de a recurge la aceasta.

Procedura de constatare amiabilă constă în completarea și semnarea de către conducătorii de autovehicule implicați în accident a formularului ”Constatare amiabilă de accident”, cu recunoașterea vinovăției de către persoana răspunzătoare de producerea accidentului, care, ulterior, este prezentat asigurătorului persoanei vinovate împreună cu cererea de despăgubire.

Procedura de constatare amiabilă se aplică cu respectarea cumulativă a următoarelor condiții:

    în accident sunt implicate doar două autovehicule;
    accidentul este soldat cu daune materiale nesemnificative;
    accidentul nu s-a soldat cu vătămări corporale și/sau cu deteriorarea bunurilor (de exemplu, instalații rutiere, piloni, garduri, clădiri etc.), altele decât autovehiculele implicate în accidentul rutier;
    proprietarii sau utilizatorii autovehiculelor implicați în accident dețin, la data producerii accidentului rutier, polița de asigurare RCA sau certificatul de asigurare ”Carte Verde” (în cazul autovehiculului aflat în proprietatea sau utilizarea unei persoane asigurate în străinătate), valabile și emise cu cel puțin 24 de ore înainte de momentul producerii accidentului;
    există consimțământul ambilor conducători de autovehicule implicați în accident privind documentarea accidentului prin procedura de constatare amiabilă, consensul acestora privind circumstanțele producerii accidentului și daunele vizibile cauzate autovehiculelor implicate, iar persoana răspunzătoare de producerea accidentului își recunoaște vinovăția;
    conducătorii de autovehicule implicați în accident au posibilitatea tehnică de a fotografia locul accidentului rutier sau de a înregistra datele martorilor (dacă aceștia există).

Dacă lipsește cel puțin una dintre condițiile indicate formularul ”Constatare amiabilă de accident” completat și semnat de către conducătorii de autovehicule implicați în accident devine nul, iar accidentul rutier urmează a fi documentat de către organele competente.

Atunci când trei prieteni din liceu nu au găsit un loc unde să mănânce sănătos în zona în care locuiau, în apropiere de Washington, ei au decis să rezolve problema deschizând propriul restaurant. Treisprezece ani mai târziu, afacerea lor, Sweetgreen, este estimată la peste 1 miliard de dolari.

Nathaniel Ru, Jonathan Neman şi Nicolas Jammet sunt prieteni din liceu şi co-fondatori ai lanţului de restaurante Sweetgreen. Planul lor a fost de a deschide un restaurant tip fast-food unde să vândă doar salate, atât reci cât şi calde, de pildă legume la grătar, iar idea le-a venit deoarece nu găseau un astfel de loc în zona în care locuiau. „Cele mai delicioase, accesibile şi populare alimente au fost, în general, cel mai puţin sănătoase”, povesteşte Nicolas, citat de BBC. „Nu nu înţelegeam de ce nu aveam alte opţiuni”, adaugă el.

Ei au stabilit de la bun început ca, în loc să cumpere produsele de la supermarket, să se aprovizioneze direct de la fermele locale, pentru a fi sigur că produsele sunt cât mai proaspete. În ciuda faptului că niciunul dintre ei – proaspăt absolvenţi – nu avea experienţă în conducerea unui restaurant, în octombrie 2006 au gândit planul viitorului business chiar în dormitorul casei.

Până în vara lui 2007 au reuşit să strângă 300.000 de dolari de la prieteni şi familie, iar în luna august au deschis primul restaurant Sweetgreen într-un pub abandonat din zona Georgetown, în apropierea Washingtonului. Jonathan, care este directorul executiv al companiei, spune că, pentru început, nu intenţionau să deschidă mai mult decât un singur restaurant. „Nu am crezut că se va transforma într-o carieră”, spune el.

Odată ce prima unitate a avut succes, cei trei prieteni şi-au dat seama că au creat o afacere scalabilă. Aşa că au decis să-şi concentreze toată atenţia asupra Sweetgreen şi să deschidă mai multe restaurante. Totuşi, a fost destul de greu să atragă investitori, însă în cele din urmă au reuşit să atragă antreprenori de rang înalt, printre care executivul Walter Robb, investitorul miliardar Steve Case şi bucătarul-şef francez Daniel Boulud.

În prezent, Sweetgreen are aprox. 3.500 de angajaţi, 90 de sucursale în SUA şi alte 20 care urmează să se deschidă în acest an.

Agora.md

noi.md

noi.md

Guvernul a decis să pună capăt acestei practici. Disputele în domeniul controlului de stat vor fi soluţionate de un Consiliu naţional. Cabinetul de miniştri a aprobat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea acestui Consiliu Naţio­nal de Soluţionare a Disputelor în Domeniul Controalelor de Stat.

Ce prevede documentul? În primul rând, procedurile de desemnare şi selecţie a membrilor Consiliului, procedura de examinare de către acesta a carenţelor în lege sau aplicării defectuoase a legii, deciziile care pot fi adoptate, elaborarea de recomandări în domeniul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător cu implicarea organelor de control.

Care însă e garanţia că se va face dreptate în cazul unei dispute? Este vorba, în primul rând, de componenţa Consiliului. Din el vor face parte conducătorii autorităţilor de supraveghere a controalelor, care şi vor prezida şedinţa. În al doilea rând, „vor judeca” contradicţiile apărute reprezentanţii organelor de control, dar şi ai asociaţiilor de întreprinzători (sau din mediul de afaceri).

Din start nu se va da prioritate unei sau altei părţi, care, în caz contrar, ar înclina balanţa în favoarea unei părţi, indiferent că are sau nu dreptate, pentru asigurarea realizării principiului de paritate, numărul asociaţiilor de întreprinzători, desemnate în calitate de membri în Consiliul naţional, este egal cu numărul organelor de control reprezentate în Consiliul naţional.

O asociaţie de întreprinzători (sau din mediul de afaceri) este desemnată pe un termen de doi ani şi poate avea un singur loc de membru în Consiliul naţional, indiferent de faptul în câte consilii de soluţionare a disputelor în cadrul organelor de control face parte, se menţionează în Regulament.

Antreprenorii trebuie să opteze pentru includerea în consiliile de soluţionare a disputelor în cadrul organelor de control pentru a fi selectaţi. În cazul în care, respectând principiul de paritate, numărul membrilor în Consiliul naţional din partea asociaţiilor de întreprinzători (sau din mediul de afaceri) nu este suplinit din numărul asociaţiilor incluse în consiliile de soluţionare a disputelor în cadrul organelor de control, locurile vacante de membru din cadrul Consiliului naţional vor fi ocupate de către asociaţiile, selectate în ordine alfabetică, care au optat pentru includerea în consiliile de soluţionare a disputelor în cadrul organelor de control şi au acumulat cel mai mare număr de voturi per organ de control.

E ca şi în cazul candidaţilor supleanţi la funcţia de deputat în Parlament. În orice moment aceştia pot lua locul dacă acesta devine vacant. Cancelaria de Stat va asigura crearea listei asociaţiilor care au optat pentru includere, dar care nu au fost selectate şi incluse în componenţa consiliilor pentru soluţionarea disputelor în cadrul organelor de control. Asociaţii­le respective vor fi incluse în listă în ordine alfabetică, conform celui mai mare număr de voturi obţinut.

Membrii Consiliului vor fi desemnaţi pe o perioadă de doi ani. Deciziile Consiliului Naţional se adop­tă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă. Fiecare membru are un vot. Informaţia despre activitatea Consiliului Naţional, deciziile, procesele-verbale ale şedinţelor şi agenda şedinţelor se publică pe pagina-web oficială: controale.gov.md şi/sau pagina-web oficială a Cancelariei de Stat.

În ultimii doi ani numărul organelor cu funcţii de control a fost redus cu 70 la sută, de la 62 la 13, iar agenţii economici au nevoie cu 300 de acte permisive mai puţin pentru a-şi dezvolta afacerile legal.

Câte controale a efectuat fiscul în 2018?

Cel mai vizibil şi omniprezent în domeniul controalelor este Serviciul Fiscal de Stat (SFS). Pe parcursul anului 2018, acesta a efectuat 1261 de controale fiscale în baza planului de control, în urma cărora au fost calculate la buget, suplimentar, 223,9 milioane de lei, dintre care au fost încasate 86,36 milioane de lei, potrivit Raportului de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2018.

Totodată, în anul 2018, Direcţiile control fiscal operativ din cadrul fiscului au efectuat 10 646 controale fiscale prin metoda de verificare operativă conform analizei riscurilor, cu aplicarea sancţiunilor în sumă de peste 31,91 mil. lei.

Astfel, ca rezultat al constatării activităţii ilicite de întreprinzător, au fost înregistrate 3564 de procese-verbale şi aplicate sancţiuni în valoare de 6,6 milioane lei.

Totodată, au fost desfăşurate 209 controale fiscale şi aplicate sancţiuni în sumă de 0,6 mil. lei în sectorul zonelor de agrement.

Inspectorii fiscali au mai desfăşurat 1814 controale fiscale operative şi au aplicat sancţiuni fiscale în sumă de 1,3 milioane lei, precum şi sancţiuni contravenţionale în valoare de 2,13 milioane lei în sectorul transportului în regim de taxi. În acelaşi timp, în domeniul transportului interurban s-au desfăşurat 279 controale fiscale operative şi au fost depistate 150 de cazuri ale încălcării legislaţiei. Au fost aplicate sancţiuni şi penalităţi în valoare de 460 mii lei.

În domeniul de activitate a organizaţiilor necomerciale au fost desfăşurate 14 controale fiscale.

Pe parcursul anului 2018, au fost emise 359 procese-verbale cu privire la contravenţie în comerţul electronic, alte 279 de controale au avut loc în saloanele de înfrumuseţare. În domeniul alimentaţiei publice au fost demarate 973 de controale fiscale şi au fost identificate 537 de încălcări ale legislaţiei.

Totodată, 189 controale fiscale cu constatarea a 149 de cazuri de încălcări ale legislaţiei au fost desfăşurate în domeniul spălătoriilor auto. Sancţiuni conform prevederilor Codului fiscal au fost aplicate în mărime de 432,5 mii lei, iar conform prevederilor Codului contravenţional – de 85,4 mii lei.

Conform Programului de conformare voluntară pentru anul 2019, în anul curent, domeniile prioritare pentru monitorizare sunt: construcţia, agricultura, restaurantele, transportul, serviciile de înfrumuseţare, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare.

Numărul controalelor realizate de APCSP s-a micşorat de 10 ori în ultimii ani

Numărul controalelor efectuate anual de Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei (APCSP) s-a redus de la aproape 2 600 de verificări, în 2013, la 203 – în 2017. Potrivit Raportului anual de activitate al Agenţiei, reducerea considerabilă a numărului de verificări efectuate în ultimii doi ani a fost generată de moratoriul asupra controalelor de stat, instituit în 2016, cât şi de ultimele modificări ale Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Astfel, pentru susţinerea mediului de afaceri, controalele de stat planificate la întreprinderile nou create, în perioada primilor trei ani de activitate, au caracter consultativ şi nu se soldează cu sancţiuni sau măsuri restrictive. O excepţie reprezintă cazurile când în cadrul controlului se depistează încălcări foarte grave.

Amintim că, după modificarea legislaţiei referitoare la delimitarea atribuţiilor structurilor cu funcţii de control şi excluderea dublării acestora, supravegherea pieţei produselor alimentare a fost transmisă în competenţa Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. Ca urmare, APCSP efectuează controlul respectării prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor şi supravegherii pieţei privind conformitatea produselor nealimentare, serviciilor prestate (inclusiv turistice), supravegherii metrologice şi a activităţii jocurilor de noroc.

În loc de concluzie

Ar fi, probabil, ingrată încercarea de a aprecia un organ sau altul de control după numărul de verificări pe care le face. Eficienţa lor contează. Şi faptul ca acestea să nu devină o povară pentru mediul de afaceri, să nu-l sufoce, deşi şi oamenii de afaceri s-au adaptat la năravurile de până la reforma sistemului de control, când în fiecare zi erau „vizitaţi” de diferiţi controlori, iar uneori chiar de la diferite organe în acelaşi timp. Reducerea organelor de control, instituirea Registrului de Stat al Controalelor din care poţi afla când vei fi vizitat, a redus din presiunea asupra antreprenorilor. Există, însă, probabil, multe dispute, ceea ce a şi determinat Guvernul să creeze un Consiliu naţional pentru soluţionarea lor.