Ce trebuie să faci ca, într-o bună zi, diva muzicii pop, Rihanna, să-ți ceară permisiunea de a-ți cânta piesa? Să fii Dan Bălan? Nu e neapărat! Este suficient ca inspirația și creativitatea transpuse în piesa ta să fie pe placul Rihannei. Ulterior, cunoașterea și gestionarea eficientă a drepturilor recunoscute de lege asupra operei te va ghida spre un profit sigur. Nu știm dacă acceptul talentatului compozitor moldovean „a costat” ceva, cert e că, având o gestiune corectă și legală a drepturilor, Dan Bălan s-a putut „scălda” din plin în gloria de care s-a bucurat remake-ul de peste ocean „Live your life”.

Se prea poate că faima e la colț de stradă și în cazul tău! Dacă ești convins că ai creat ceva valoros (poezia pe care ai scris-o pe un șervețel de hârtie sau piesa ta pe care ai înregistrat-o pe telefon, într-o doară) e cazul să afli mai multe despre cum pot fi protejate creațiile intelectuale.

Fie că e vorba de opere din domeniul literaturii, dramaturgiei, muzicii, cinematografiei, IT, arhitecturii sau coregrafiei – în Republica Moldova înregistrarea creațiilor protejate de dreptul de autor şi de drepturile conexe se efectuează de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

Lilia Bolocan, director general, AGEPI: „Autorul beneficiază de protecţia dreptului de autor asupra operei sale prin însuşi faptul de creare a ei. Respectiv, pentru apariția și exercitarea dreptului de autor nu este necesară înregistrarea operei sau vreo altă formalitate.Totuși, dacă autorul decide, acesta își poate înregistra creația la AGEPI, obținând un certificat care se dovedește a fi util în multe situații. Bunăoară, încheierea contractelor de licență sau cesionarea drepturilor către o casă de discuri, o editură, de exemplu, este deseori condiționată de prezentarea certificatului de înregistrare a creației. Acest document este binevenit și în caz de litigiu, având în vedere că instanţa de judecată îl poate recunoaşte drept prezumţie a paternităţii dacă nu se va dovedi contrariul.”

Industria muzicală mondială este cel mai relevant exemplu pentru a înțelege cum pot fi valorificate DAC. Această ramură a economiei generează peste 50 de miliarde de dolari anual din desfășurarea concertelor, realizarea CD-urilor, imprimarea fonogramelor etc. Drept urmare, protecția și gestionarea corectă a drepturilor de autor și a celor conexe este crucială pentru un artist care planifică utilizarea comercială a creațiilor sale. O știe bine Marcel Bostan, frontman-ul celei mai de succes trupe rock din Moldova – „Alternosfera” – care și-a înregistrat practic toate piesele la AGEPI.

Marcel Bostan, solist, formația „Alternosfera”: „Această procedură este utilă în cazul apariției unor litigii sau a unor conflicte legate de dreptul de autor. Am avut un conflict, prin anii 2003-2004, cu o companie care vindea rigtone-uri. Faptul că melodiile noastre erau înregistrate oficial ne-a ajutat să primim niște despăgubiri, ca urmare a deciziei instanței. Totodată, contractul cu AGEPI îți permite să multiplici piesele. Orice companie care se ocupă de comercializarea CD-urilor solicită neapărat acte ce confirmă dreptul de proprietate.”

La AGEPI au fost depuse cereri de înregistrare și a producțiilor cinematografice. De exemplu, autorii filmului de scurt metraj „Flutulus” – o producție autohtonă în regia lui Igor Sadovski – au înregistrat-o la categoria „operă audiovizuală”. Filmul este o dramă poetică, inspirată din parabola „Ucenicul şi Fluturele” şi scoate în evidenţă importanţa deciziilor pe care trebuie să le luăm zi de zi. Pelicula a luat peste 30 de premii în cadrul festivalurilor internaționale.

Veaceslav Cebotari, autorul scenariului: „Ni s-au solicitat acte care confirmă dreptul de autor, mai ales pentru faptul că avem muzică originală în film. La unele concursuri, la fel, a trebuit să le prezentăm. Este o practică mondială obligatorie, dacă vrei să fii în rând cu lumea. Bineînțeles, îți ia ceva timp, costă, dar în secolul 21 este o procedură de la care nu te poți eschiva.”

Și dacă tot trăim într-o societate modernă, dreptul de autor a ajuns să se răsfrângă și asupra produselor IT, care și ele sunt creații ale inteligenței umane. Nu au regretat că au apelat la AGEPI dezvoltatorii celui mai popular site de anunțuri din Moldova, care s-au trezit într-o bună zi că un site-clonă le face concurență și induce în eroare internauții.

Dorian Doronceanu, jurist, compania „Simpals”: „Adresa web a site-ului nostru este www.999.md. Ei nu au făcut decât să adauge încă o cifră de „9”, lansând site-ul 9999.md. Dar nu acest lucru a fost cel mai grav. Designul platformei-clonă era identic cu designul pe care l-am elaborat noi. Certificatul AGEPI ne-a fost util și atunci când ne-am adresat în instanță, și când am mers la poliție. Am obținut câștig de cauză în acel dosar penal, iar acel site a fost lichidat la scurt timp.”

Astfel, sistemul DAC îi motivează pe autori să continue să creeze, iar pe utilizatori – să valorifice operele originale create, ca, într-un final, societatea să poată progresa. Accesează linkul http://agepi.gov.md/ro/copyright/despre-dac pentru a afla cum îți poți proteja creațiile.

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”, finanțat de Uniunea Europeană.

Structura cheltuielilor incluse în calculul tarifelor la serviciile prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) este stabilită în bugetul autorității în corespundere cu prevederile clasificației economice aprobate în contextul clasificației bugetare, pot fi recalculate anual, în termen de 60 de zile de la începutul anului bugetar în derulare, dacă tariful recalculat înregistrează o creștere/descreștere cu cel puțin 10% față de tariful în vigoare.

La 22 februarie 2019 au intrat în vigoare prevederile Hotărârii Guvernului nr.90 din 11 februarie, conform cărora ANSA poate percepe tarife pentru o serie de servicii prestate, printre care se regăsesc eliberarea certificatelor (spre exemplu, costul unui act sanitar-veterinar pentru exportul unui lot de produse de origine animalieră de peste 10 tone este de 400 lei; același certificat pentru un lot cuprins între 5 și 10 tone – 280 lei etc.), efectuarea expertizei sanitar-veterinare, inspectarea loturilor de produse alimentare și alte servicii, care sunt incluse în Nomenclatorul serviciilor prestate de către Agenție.

Per total, în Nomenclatorul serviciilor prestate de Agenție sunt incluse 142 de servicii, costul acestora fiind aprobat între 3 lei per serviciu (expertiza sanitar-veterinară a unei carcase de pasăre) și 1456 de lei (examinarea și evaluarea fluxului tehnologic de fabricație a medicamentelor de uz veterinar cu eliberarea certificatului de bună practică de fabricație).

Prin Hotărârea Guvernului nr.90 este aprobată și Metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate. Documentul reglementează structura cheltuielilor, modul de calculare, aplicare și ajustare a costurilor serviciilor oferite de ANSA contra plată.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Guvernul Republicii Moldova

Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii:

• angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor)
• contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional¹.

Astfel, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie, cauza fiind remisă Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, pentru examinare potrivit competenţei. Instanța a recunoscut ÎM „R” SRL vinovată de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 55 alin. (1) lit. g) din CC şi, în temeiul normei indicate, i-a aplicat sancţiunea sub formă de amendă în mărime de 240 u.c., ceea ce constituie 12 mii lei. Totodată, întreprinderea a fost recunoscută vinovată și de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 57 alin. (1) din CC, cu aplicarea sancţiunii în formă de amendă în mărime de 180 u.c., ce constituie 9 mii lei.
În temeiul art. 44 alin.(2) din CC², SRL „R” i s-a aplicat sancţiunea definitivă în formă de amendă în mărime de 240 u.c. (12 mii lei). Contravenientului i-a fost explicat că acesta este în drept să achite jumătate din amenda stabilită, dacă o plăteşte în cel mult 72 ore din momentul stabilirii ei. În acest caz, se va considera că sancţiunea amenzii este executată integral. Totodată, în cazul neexecutării sancţiunii în decursul a 30 zile, aceasta poate fi înlocuită cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

Nefiind de acord cu hotărârea instanţei de fond, administratorul ÎM „R” SRL a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) cu emiterea unei noi hotărâri, prin care contravenientului să-i fie aplicată sancţiunea cea mai mică, invocând că, la momentul efectuării controlului, restanţe la salariu erau şi aceste reţineri au survenit ca urmare a stării financiare grele a întreprinderii şi blocării conturilor de către SFS, iar societatea întreprinde toate măsurile necesare pentru înlăturarea încălcărilor privind achitarea restanţelor la salariu şi a tuturor plăţilor aferente ce rezultă din concedierea angajaţilor.

Totodată, întreprinderea a subliniat faptul căneachitarea la timp a salariului nu a avut loc din vina angajatorului, ci din cauza situaţiei materiale dificile a întreprinderii. Din aceste considerente, întreprinderea a considerat că, la aplicarea sancţiunii, instanţa de judecată urma să ia în considerare caracterul şi gradul prejudiciabil al contravenţiei; împrejurările comiterii faptei; personalitatea contravenientului.

Respectiv, a fost solicitată aplicarea pedepsei cele mai blânde, dat fiind faptul că contravenientul se află la prima abatere și instanţa trebuia să ţină cont de principiul proporţionalităţii în raport de gradul de pericol social al faptei, lipsa circumstanţelor agravante, comportamentul entității în timpul şi după consumarea contravenţiei.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Concurenții electorali au cheltuit milioane de lei, dar asta nu le-a garantat succesul. Dacă am raporta banii investiți în această campanie electorală la numărul de voturi obținute, reiese că cel mai scump vot a fost în cazul Partidului Șor, care se ridică la 175 de lei.

Pentru campania electorală din circumscripția națională, Partidul Șor a raportat cheltuieli de aproape 21 de milioane de lei. În urma alegerilor, s-a ales cu 117.522 de voturi, adică 8,34% din numărul voturilor exprimate. Dacă raportăm cheltuielile la rezultatele obținute de Partidul Șor, reiese că un vot costă în acest caz 175 de lei.

Următorul în clasament este PDM, care a raportat la Comisia Electorală Centrală cheltuieli de peste 59 de milioane de lei. Dacă împărțim această sumă la numărul total de voturi adunate în cadrul alegerilor reiese că un singur vot i-a costat pe democrați aproape 135 de lei.

Deși nu a obținut suficiente voturi pentru a intra în Parlament, Partidul Nostru a cheltuit pentru campania din circumscripția națională peste trei milioane de lei. Respectiv, un vot a costat aproape 82 de lei.

Vedeți aici cât au investit partidele într-un singur vot, reieșind din cheltuielile declarate la CEC:

Partidul Șor – 175 de lei

Partidul Democrat – 135 de lei

Partidul Nostru – 82 de lei

Partidul Liberal – 41 de lei

Partidul Comuniștilor – 21 de lei

Partidul Regiunilor – 21 de lei

Partidul Socialiștilor – 14 lei

Partidul Democrația Acasă – 13 lei

Partidul Verde Ecologist – 9 lei

Blocul ACUM – 5 lei

Partidul Voința Poporului – 5 lei

Mișcarea Populară Antimafie – 2 lei

Partidul Național Liberal – 1 leu

Mișcarea Profesioniștilor Speranța – Nadejda – zero lei

Partidul Patria – zero lei.

Cine a plătit cei mai mulți bani pentru un mandat de deputat

Dacă raportăm cheltuielile cocurenților din circumscripția națională la numărul de mandate câștigate, reiese că pentru un singur mandat PDM a cheltuit 4,5 milioane de lei. Are 13 în total. Iar în cazul Partidului Șor, un mandat de parlamentar din cele cinci câștigate în circumscripția națională valorează 4,1 milioane de lei. Socialiștii au investit aproape 333 de mii de lei în fiecare din cele 18 mandate obținute. Câte 138 de mii de lei costă un mandat de deputat în cazul blocului ACUM, care a câștigat pe circumscripția națională 14 fotolii de parlamentar.

Cei aproape un milion de moldoveni plecaţi în ultimii cinci ani la muncă în UE şi în CSI au adunat economii în echivalentul a 404 miliarde lei pe care le ţin în băncile străine, potrivit datelor Băncii Mondiale, adică de 1,4 ori mai mult decât au moldovenii de acasă în băncile autohtone.

Pe ani, cea mai mare sumă moldovenii care muncesc în străinătate au depozitat-o în băncile din străinătate în anul 2017 – echivalentul a 91,3 miliarde lei sau 51,2% din PIB. După criza bancară din anul 2014, plasamentele moldovenilor în străinătate au crescut constant, la sfârşitul anului 2014 suma se cifra la 78,5 miliarde lei, în 2015 – 76 miliarde lei, iar în 2016 – 83,7 miliarde lei.

Cele 404 miliarde lei adunate de moldovenii plecaţi în străinătate de-a lungul celor cinci ani înseamnă circa 404 mii de lei de persoană.

Din datele prezentate de Banca Mondială, rezultă faptul că un muncitor care lucrează în străinătate economiseşte în medie o suma de 5-7 ori mai mare decât cea pe care o trimite în ţară. Cum în Republica Moldova intră anual între 1 şi 1,2 miliarde USD prin sistemele de transfer, asta ar însemna că cei un milion de moldoveni economisesc în medie câte 80 miliarde lei anual.

Este cunoscut faptul că sumele trimise de un emigrant în ţară scad pe măsură ce perioada de timp petrecută în străinătate creşte. Cum o mare parte dintre moldovenii din străinătate au plecat în ultimii cinci ani, este foarte probabil ca sumele trimise de aceştia în Republica Moldova (ca procent din economii) să fie mai mari decât în cazul ţărilor ai căror emigranţi au plecat cu 10-15 ani în urmă. Rata economisirii în rândul muncitorilor emigranţi este de 50%, cifră care pare extrem de mare, de obicei, veniturile acestor oameni se situează sub medie, iar în acest context, pare imposibil să economiseşti jumătate din venit. Prin urmare, dacă anual sunt trimişi în ţară echivalentul a 1,2 miliarde USD, înseamnă că o sumă cel puţin echivalentă este depusă în bănci sub formă de economii. Cu alte cuvinte, muncitorii moldoveni din străinătate deţin circa 29 de miliarde de euro, bani care nu sunt aduşi în Republica Moldova din diverse motive.

Este clar că o parte dintre moldovenii care lucrează în străinătate nu se vor mai întoarce, indiferent de oportunităţile pe care le va oferi Republica Moldova. Aceştia s-au integrat în ţările în care lucrează, copiii lor s-au născut acolo, iar aici nu îi mai aşteaptă nimic.

Totodată, o parte dintre moldovenii care muncesc în străinătate s-ar întoarce şi ar porni afaceri, dar autorităţile nu au un program coerent prin intermediul căruia să îi ajute. Există programul Pare 1+1, dar volumul banilor investiţi din remitenţe abia dacă depăşeşte 2%. În plus, în ultimii ani în Republica Moldova nu s-a întâmplat nimic spectaculos – învăţământul face paşi mari înapoi, iar mediul de afaceri abia mai răsuflă.

Remitenţe cu 5,6% mai mult în 2018 faţă de anul precedent

Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că în 2018, volumul total al transferurilor bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 1,2 miliarde USD. De menţionat că 83,7 la sută din transferuri au fost efectuate prin sisteme de remitere de bani (în USD, EUR şi RUB), în principal, fără deschiderea conturilor bancare, iar 16,3 la sută sunt transferuri bancare (în diverse valute) prin sistemul SWIFT prezentate în valoare brută.

Valoarea în USD a transferurilor totale din anul 2018 s-a majorat cu 5,6 la sută comparativ cu anul 2017 (1 199,97 mil. USD), inclusiv cu 2,5 puncte procentuale, în principal, ca urmare a aprecierii EUR faţă de USD (calcule conform cursurilor oficiale zilnice ale BNM).

Majorarea reală a valorii transferurilor totale constituie 3,1 la sută. Aceasta s-a produs ca rezultat al impactului majorării transferurilor în EUR cu 19,9 la sută şi al diminuării transferurilor în RUB cu 17,1 la sută. Astfel, în anul 2018, structura valutară a transferurilor (recalculate în USD) a fost următoarea: USD – 549,17 mil., EUR – 626,60 mil., RUB – 78,23 mil. şi alte valute 12,84 mil.

În ceea ce priveşte originea transferurilor, cele din CSI provin în special din Rusia, care deţin o pondere absolută de 95,8 la sută. Transferurile din alte state ale CSI au următoarele ponderi: Ucraina – 1,5 la sută, Kazahstan – 0,9 la sută, Uzbekistan – 0,7 la sută, Belarus – 0,4 la sută, Azerbaidjan – 0,3 la sută şi restul statelor CSI – 0,4 la sută.

În cadrul transferurilor din UE, transferurile din Italia au cea mai mare pondere, de 30,8 la sută, urmate de transferurile din Germania (16,2 la sută), Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (14,0 la sută), Franţa (9,2 la sută), Spania (3,3 la sută), Irlanda (3,2 la sută), Cehia (3,0 la sută), România (2,8 la sută), Portugalia (2,7 la sută), Polonia (2,3 la sută), Belgia (2,1 la sută), Cipru (1,5 la sută) şi Grecia (1,2 la sută).

Migraţia, unica oportunitate de câştig pentru populaţia rurală

În acest context, ţinând cont că economia Republicii Moldova înregistrează creşteri sub potenţial, migraţia rămâne, practic, unica oportunitate pentru populaţia rurală de obţinere a unor venituri decente şi de a se salva de la sărăcie. Cel mai probabil, situaţia dificilă din mediul rural va persista pe termen mediu, iar în aceste condiţii populaţia rurală va continua să emigreze. În raportul de stare a ţării se spune că cele mai sărace persoane cheltuie cel mai mult pe alimente, servicii comunale, ceea ce îi face vulnerabili la şocuri economice. Pe lângă inegalităţile monetare, cele mai vulnerabile grupuri (femeile, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în etate) sunt expuse la inegalităţi sociale în domeniile educaţiei, sănătăţii, accesului la servicii de calitate. Or, acumularea economiilor din salariile din Republica Moldova sunt practic imposibile, excepţia o face o parte din populaţia din Chişinău.

Angajaţii din municipiul Chişinău se bucură de cele mai mari salarii din Republica Moldova, pe când cei din sud primesc cele mai mici salarii, fapt ce indică o dezvoltare neuniformă a zonelor economice din ţară. Cercetarea mai arată că populaţia urbană a avut cheltuieli lunare cu aproximativ 43,5% mai mari decât populaţia rurală, ceea ce a determinat ca ponderea consumului alimentar în totalul cheltuielilor să fie mult mai mare la sate decât în oraşe – 44,8% faţă de 39,6%. Deşi venitul mediu disponibil al populaţiei a crescut de două ori în perioada 2010–2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraş şi sat s-a acutizat. Astfel, diferenţa dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015. Aceste inegalităţi sunt amplificate şi de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localităţile rurale. În lipsa unei creşteri economice resimţite de locuitorii satelor, doar remitenţele sunt cele care asigură consumul.

Analiza mai arată că unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sunt pensionarii. Rata sărăciei în gospodăriile casnice conduse de pensionari a constituit 14,6%, ceea ce este de 1,3 ori mai mult decât media naţională. Vulnerabilitatea acestei categorii de persoane este generată de mărimea mică a pensiei, care reprezintă principala sursă de venit pentru acest grup de populaţie.

Victor URSU

Cum arată mărtișoarele care costă 400? Sunt mari și create cu multă migală. Le-am găsit la târgul de primăvară din centrul Capitalei. Expoziția uimește prin diversitatea mărțișoarelor expuse spre vânzare. Pentru a se pregăti, meșterii spun că au avut nopți albe. Din cauza varietății, cumpărătorii au fost buimăciți și cu greu au ales mărțișoarele.

„De la 10 la 35. Iată acesta cu trandafirul e 35”.

Această femeie vine deja al optulea an la rând din Ialoveni să-și vândă mărțișoarele pe bulevardul Ștefan cel Mare. De fiecare dată, doamna aduce modele cât mai inedite: maci, struguri sau buburuze.

„Pe vremea ceea erau cărți de croșetat. Acum a apărut internetul și tot mă inspir și mai vin a mele gânduri. O pereche pot să fac pe zi, dar lucrez intensiv”, Liuba Hadjajbu, meșteră.

Tot la această meșteriță am găsit martișoare care costă sute de lei. Pe acestea, de exemplu, va trebuie sa dati chiar si 400 de lei.

„Mai mult vreau să arăt talentul. Frigul pe care îl strâng azi pe mine nu mă satisface, dar vreau să vorbesc cu oamenii. Și vreau anume eu să realizez marfa mea, nu să dau cuiva”, Liuba Hadjajbu, meșteră.

Alți meșteri au venit la târg cu mărțișoare sub formă de accesorii, inclusiv broșe din lut.

„Pentru fetițe avem agrafe, avem râzâncuțe elastice, avem multe modele de cercuri, care sunt foarte practice pentru fetițe. Acum ei au și pentru grădiniță, pentru școală.

„E o lucrare manuală din lut polimeric, e foarte tare și rezistentă. Puteți să le folosiți anul ăsta, și la anul și la celălalt și mai la cela an”.

„Avem stiliștii, medicii, mămică surioară, bărbații. –Pentru jurnaliști aveți? –Pentru jurnaliști uitați-vă, avem televizorul”.

Alți vânzători care au expus la târg mărțișoare clasice s-au arătat supărați pe meșterii handmade.

„Amuian fac dinozavri. Dar anume aista-i.–De atâta că ea a lăsat așa. –Cine? –Femeia care a avut primul mărțișor”.

Cumpărătorii au fost uimiți de vrietatea mărțișoarelor. Aceștia spun că nici într-un an nu au văzut atât de multe.

„Sunt modele foarte multe de mărțișoare, noi chiar nu suntem decise ce să alegem, dar avem de unde”.

„Vă spun cinstit încă nu am dovedit tot să privesc. Diferite tot sunt. Sunt care și mușcă. Dar sunt și disponibile”.

Tradiția locală a atras și oaspeți din străinătate, printre care și acest bărbat, venit din Israel.

„Vreau să cumpăr unul. Caut unul drăguț. Am văzut mărțișoare și în Bulgaria și în alte țări. Nicăieri nu am văzut atât de multe femei, dar cred că e din cauza timpului de afară frumos din țara voastră”.

Primăria Chișinău a autorizat târguri de primăvară în toate sectoarele Capitalei. Acestea vor fi deschise până pe 10 martie.

tv8.md

noi.md

Începând cu 24 februarie, Moldova introduce un control și o monitorizare stricte a calității benzinei și motorinei vândute, conform standardelor UE.

Într-o eră în care copiii au acces la jucării inteligente şi tehnologii de ultimă generaţie, cărţile par să piardă din atractivitate. Dacă vorbim însă despre cărţile senzoriale personalizate, colorate şi decorate cu diferite figurine, atunci atracţia creşte. Părinţii nu ezită să le comande, mai ales că acestea reprezintă, pentru cei mici, o metodă inedita de a-i învăţa.

Cărţile senzoriale au devenit tot mai solicitate în ultima perioadă datorită faptului că au devenit o alternativă educativă ce dezvoltă abilităţile celor mici, stimulează memoria, puterea de concentrare şi imaginaţia.

Sabina Roibu este pasionată de arta hand-made încă din şcoală. A început să confecţioneze cărţi senzoriale pentru copii în urmă cu jumătate de an.

După ce a postat pe o reţea de socializare câteva imagini cu cartea, comenzile au început să vină.

Cărţile sunt potrivite pentru copiii începând cu vârsta de un an. Sunt binevenite şi pentru copiii cu nevoi speciale, întrucât încurajează dezvoltarea abilităţilor psiho-motorii. Totuşi, cele mai căutate sunt pentru cei care se pregătesc de şcoală. Prin intermediul lor, cei mici învaţă culorile, alfabetul, cifrele sau anotimpurile.

Preţul unei cărţi începe cu 300 de lei şi poate ajunge la 1000 de lei.