„Trebuie să dezvoltăm și să dotăm Serviciul 112 cu tehnologii și sisteme complexe, pentru că asta va permite mai multă eficiență și mobilitate echipelor. Viața fiecărui cetățean este extrem de importantă. Vom depune eforturi ca să implementăm și în Republica Moldova sistemele care sunt utilizate în țările europene”, a declarat Chiril Gaburici.

De asemenea, în cadrul ședinței s-a discutat despre extinderea sistemului informațional automatizat al Serviciului 112, prin dotarea cu terminale mobile a unităților de intervenție a serviciilor specializate de urgență. Scopul acestor terminale mobile este de a facilitata comunicarea dintre dispeceratul serviciilor specializate de urgență și echipele de intervenție, prin transmiterea directă a fișei cazului de urgență către echipele de intervenție, astfel fiind evitată comunicare verbală.

Excluderea acestor comunicări verbale va duce la reducerea timpului de alertare a echipajului, eliminarea factorului uman în transmiterea datelor asociate cazului de urgență, evidența automată a etapelor de intervenție la cazul de urgență, etc.

În cadrul ședinței, a fost prezentat și Raportul anual de activitate privind realizarea programului național de implementare a Serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112. În acest sens, Chiril Gaburici a menționat că apreciază progresele înregistrate, și anume micșorarea timpului de reacție la apelurile de urgență. De asemenea, utilizarea numerelor de urgență 901, 902 și 903 este în scădere, tot mai mulți cetățeni formează numărul 112.

noi.md

Artă din rădăcinile copacilor. Un bărbat din Căuşeni adună buturugile smulse de angajaţii primăriei după tăierea arborilor. Le curăţă şi le prelucrează în adevărate opere de artă ce sunt expuse apoi pe străzile oraşului.

"Aceasta este prima mea buturugă. Am adus-o acasă, am cumpărat-o. Am curăţit-o asta mi-a luat aproximativ trei săptămâni de zile. Pe urmă, iată, vedeţi, am plantat flori în ea şi mai pun flori împrejurul ei", a spus Sergiu Morcan, gospodar.

Bărbatul are 42 de ani şi este pasionat de lemn încă de mic copil. După ce o parte din plopii din oraş au fost defrişaţi, ca urmare a sutelor de plângeri din partea localnicilor afectaţi de puful arborilor, bărbatul a decis să le dea rădăcinilor o nouă viaţă.

"Am scos trei dar nu e atât de uşor de ridicat fiindcă în tulpinile acestea sunt aranjate lângă tulpinile cu canalizare, cu apeduct şi avem foarte mari probleme. Dacă ne permite anotimpul săptămâna viitoare mai ridicăm trei care într-adevăr trebuie urgent care stau alături de trotuar unde vrem să amplasăm pavaj", mai spune meşterul.

Până la sfârşitul anului, autorităţile locale speră să scoată din pământ 30 de plopi.

"Această galerie de artă va fi un bun accesoriu pentru gazoanele noastre din Căuşeni. Vor fi instalate în spetele meu, unde a fost reîmprospătat, a fost retezat pământul vechi şi împrospătat cu pământ nou. Vor fi plantate flori", a spus Nicolae Poznanschi, specialist în secţia gospodărie, Primăria Căuşeni.

Locuitorii oraşului sunt de acord cu ideea:

"O să fie frumos, eu sper că o să fie un lucru frumos. Am mai văzut în alte părţi şi foarte bine o să fie."

Cheltuielele pentru defrişarea copacilor, transportarea şi prelucrarea acestora sunt suportate de primăria din Căuşeni.

publika.md

Dacă am întreba o mie de moldoveni ce este criptomoneda, cel mai probabil se va găsi doar doi-trei să-ţi dea un răspuns.

În schimb, bitcoinul şi alte criptomonede dau frisoane reci pe spinarea instituţiilor noastre financiare. Chiar săptămâna trecută, într-o şedinţă la Ministerul Finanţelor, s-a afirmat că fenomenul criptomonedei ar putea ameninţa securitatea naţională a Republicii Moldova. Şi chiar s-ar putea întâmpla. Cum avem noi, moldovenii, un talent deosebit la a ne tăia creanga de sub picioare, unii s-ar putea pomeni în mreaja celor care promit profituri de milioane. Asta, chiar ştiind la ce am ajuns cu unele „piramide financiare” în trecut.

Este sigur cineva că am învăţat acea lecţie amară care i-a lăsat pe mulţi fără nici o leţcaie în buzunare şi i-a purtat pe dumuri şi în instanţe în speranţa că vor recupera banii pierduţi?

„Reieşind din amploarea şi impactul riscurilor şi consecinţelor negative aferente tranzacţiilor cu criptomonede, Viorica Pricop, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, a accentuat importanţa intervenirii autorităţilor şi instituţiilor de rigoare în vederea luării de atitudine şi întreprinderii măsurilor ce se impun în raport cu fenomenul criptomonedei, fapt ce ar asigura securitatea naţională a Republicii Moldova”, se menţiona într-un comunicat emis după şedinţa de la Ministerul Finanţelor care a vizat tranzacţiile cu aşa-numitele criptomonede.

Deşi nu se oferă multe detalii în comunicatul ministerial, mai ales despre amploarea fenomenului, mesajul este clar, „în cadrul discuţiilor s-au identificat potenţiale soluţii şi măsuri necesare de întreprins în vederea reglementării fenomenului criptomonedei în Republica Moldova, în scopul prevenirii şi evitării riscurilor de evaziune fiscală, de spălare a banilor şi finanţare a terorismului”.

Despre importanţa ce se dă fenomenului “criptomonedei” în Republica Moldova au menţionat şi instituţiile reprezentate la discuţie, în special Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Justiţiei, Banca Naţională a Moldovei, Inspectoratul General de Poliţie, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Serviciul Fiscal de Stat.

Avertismentul BNM: Implică riscuri înalte

Deja de doi ani, Banca Naţională a Moldovei ne avertizează că investiţiile în criptovalute sunt riscante.

„În contextul utilizării tot mai frecvente a unor scheme de monedă virtuală (Bitcoin, Litecoin, Ethereum, precum şi altele), atât pe piaţa internaţională, cât şi pe piaţa serviciilor de plată din Republica Moldova”, Banca Naţio­nală a Moldovei a precizat, în câteva rânduri, că moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii şi nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală sau o autoritate publică. Nu este în mod obligatoriu ataşată unei monede naţionale, dar este utilizată de persoane fizice sau juridice ca alternativă a mijloacelor băneşti. Aceasta poate fi transferată, stocată sau tranzacţionată în mod electronic.

Utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova. Acestea nu reprezintă o formă de monedă electronică în sensul Legii nr. 114 din 18.05.2012 privind serviciile de plată şi moneda electronică, iar activitatea privind emiterea şi tranzacţionarea lor nu este supusă supravegherii de către organul abilitat. Din aceste considerente, utilizatorii monedelor virtuale sunt expuşi la o serie de riscuri, ne prevenea BNM.

Care sunt, totuşi, riscurile?

“Criptovalutele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate ca mijloc de plată şi prezintă un grad de investiţie extrem de speculativ. Investitorii în aceste active sunt expuşi unui risc ridicat de pierdere a mijloacelor investite, fără nicio garanţie sau protecţie a acestora”, susţine BNM.

Există riscuri şi pentru integritatea sistemului financiar şi anume riscurile de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, cele referitoare la crime financiare: utilizarea monedelor virtuale pentru vânzarea bunurilor interzise.

„Monedele virtuale şi metodele de schimb aferente nu sunt supuse reglementării pe teritoriul Republicii Moldova. Respectiv, fondurile utilizatorilor nu sunt protejate. Conform legii, pentru a integra orice valută electronică în economia ţării, regulatorul trebuie să o înregistreze. Orice alte cazuri sunt decizii individuale ale persoanelor fizice, care îşi asumă riscurile legate de criptomonedă. Adică ele nu pot aştepta din partea statului nicio protecţie contra escrocilor. În acest caz, persoanele fizice nu pot fi protejate şi trebuie să înţeleagă asta”, atenţiona şi expertul în economie Sergiu Gaibu.

„Maşina” de „criptomenede” din regiunea trasnistreană

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a făcut publică în săptămâna trecută investigaţia despre „afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană”. Aceasta, potrivit autorilor, are ca beneficiar principal holdingul Sheriff şi un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federaţiei Ruse.

Compania Tehnopark îşi are sediul în Centrul de afaceri „Rossia”, una dintre cele mai moderne clădiri din Tiraspol. Potrivit autorilor investigaţiei, câteva mii de computere stau îngrămădite în şapte containere lungi de circa 10 metri fiecare. Fiecare container vine echipat complet cu computerele necesare mining-ului (producerii criptomonedelor – n.r.). „Prin aceste fire, curentul este transportat spre transformator, care oferă energie de joasă tensiune computerelor. Calculatoarele minează zi şi noapte, aşa funcţionează ferma (maşina de criptomonede – n.r.)”, explică unul din responsabilii companiei.

Oricine vrea să investească în producerea de criptovalută în Transnistria trebuie să ajungă mai întâi la Tehnopark OJSC. De aici, potenţialul investitor este preluat de directorul Veaceslav Cernikevici, care se ocupă de toate diligenţele. Mai precis, această companie de stat intermediază vânzarea de curent electric produs de Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan (Moldavskaya GRES), deţinută de compania rusă Inter-Rao, şi centrala Sheriff-ului, Tirotex-Energo.

„Pe gazul furnizat de Moldovagaz, pe datorie, Tiraspolului, autorităţile autoproclamate de la Tiraspol spun potenţialilor investitori că oferă „cele mai bune condiţii din lume” pentru minare de criptovalută. „Investitorii pot să lucreze individual aici sau să colaboreze cu agenţii noştri locali. E important că această activitate poate să fie desfăşurată fără deschiderea unei entităţi juridice pe teritoriul republicii noastre”, declară reprezentantul Tehnopark.

Minining-ul este permis pe tot teritoriul RMN. Zona economică liberă pentru această activitate – blockchain – este toată republica. Veaceslav Cernikevici declara, în octombrie 2018, în cadrul unui forum investiţional organizat la Tiraspol, că în Transnistria funcţio­nează şapte ferme (de producere a criptomonedei – n.r)– la Râbniţa, Bender şi Tiraspol – deţinute de şapte investitori străini şi alţi doi locali. Toate acestea aveau atunci 32 de angajaţi. Acum, în domeniul mining-ului sunt angajaţi 50–60 de muncitori.

Tiraspolul a legalizat minarea de criptomonede în ianuarie 2018, după adoptarea Legii cu privire la dezvoltarea tehnologiei blockchain, se mai arată în investigaţia realizată de „Expert-Grup”. La acest lucru a contribuit şi Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei – Iuri Ceaika – în calitate de ambasador al Uniunii Antreprenorilor din Rusia „Delovaia Rossia” în Moldova şi Transnistria. După adoptarea Legii despre dezvoltarea tehnologiilor informaţionale în aşa-numita republică moldovenească nistreană, la 31 ianuarie 2018, într-un interviu pentru publicaţia rusească „Kommersant”, Ceaika a afirmat că cinci-şase investitori ruşi şi-au exprimat interesul faţă de acest proiect, apreciind faptul că în stânga Nistrului există toate condiţiile pentru mining: internet rapid şi energie electrică ieftină.

Pe lângă Tirastel GmbH, cu afacerea cu criptomonede se ocupă şi alţi actori ruşi. La 24 ianuarie 2018, un offshore din Insulele Virgine Britanice, Goweb International LTD, a semnat un contract de livrare de echipament pentru mining, în valoare de aproape 8.700.000 de dolari, întreprinderii transnistrene Tirsteklo. Tranzacţia a fost efectuată prin intermediul băncii letone ABLV Bank AS, implicată în „furtul miliardului” şi alte scheme mai largi descrise în afacerea „Landromatul rusesc”.

Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului Republicii Moldova a precizat că activitatea de mining în Transnistria se află sub atenta supraveghere a autorităţilor de resort de la Chişinău.

Ce este criptomoneda?

Criptomoneda sau criptovaluta este un tip de monedă digitală, virtuală, o monedă surogat, nebancară, folosită ca mijloc de plată, (Bitcoin, Ethereum, Bitcoin Cash, Ripple, Litecoin, Dogecoin, Anacoin).

Denumirea de criptomonedă indică faptul că acest mijloc de plată utilizează criptografia şi este descentralizat pentru a controla tranzacţiile şi preveni dubla cheltuială, o problemă curentă pentru valutele digitale.

Plafonul pieţei de criptare a fost proiectat să atingă până în 2007 un nivel de 1-2 trilioane de dolari.

Un portofel digital este, în general, echivalentul unui cont bancar: permite primirea de criptomonede, stocare şi trimitere către alte conturi. Portofelele stochează parola privată necesară pentru a accesa adresa bitcoin. Fiecare utilizator instalează o aplicaţie software, care este un fişier portofel digital, pe calculator, pe telefonul mobil sau de pe o pagină web. Folosindu-se de acest portofel digital, utilizatorul poate să trimită sau să primească criptomonede de la alţi utilizatori.

Criptomoneda poate fi cumpărată, dar şi creată. Procesul de creare a monedei se numeşte „minerit”. Participanţii în reţea sunt cunoscuţi sub numele de mineri. Aceştia verifică, datează tranzacţiile şi le partajează într-o bază de date publică, numită blockchain (lanţ de blocuri).

Operaţiunea de minerit este deosebit de complexă şi este foarte dificil de realizat pe cont propriu, de un singur utilizator. Astfel, s-au dezvoltat grupuri de mineri, numite mining pools. Un grup de mineri combină puterea lor de procesare pentru rezolvarea algoritmilor producători de criptomonede. Mineritul de criptomonedă presupune folosirea puterii de calcul a sistemelor PC pentru operaţiunea de mining. Sunt dezvoltate mai multe sisteme dedicate pentru mineritul de criptomonede. Aceste dispozitive se numesc ASIC (Application Specific Integrated Circuit) şi reprezintă nişte circuite integrate cu cipuri programate în mod permanent şi cu o aplicaţie integrată în cipurile respective.

În timp ce procesul de minerit în sine este făcut de hardware, este nevoie de software special pentru a conecta minerii la block­chain şi mining pool. Software-ul poate să ruleze pe aproape orice sistem de operare, cum ar fi Mac OS X, Windows, Linux.

Există mai mult de 700 de criptomonede disponibile pentru comerţul pe pieţele online, dar numai aproximativ 20 dintre acestea au avut capitalizări de piaţă de peste 10 milioane USD.

Activităţile criminale legate de criptomonedă se centrează în general în jurul furtului de capital, a utilizării agenţilor software pentru minerit şi a sponsorizării de activităţi ilicite sau teroriste cu ajutorul criptomonedelor. Anumite ţări consideră că utilizarea acestora în activităţi de pariere este ilegală, iar unele guverne încearcă să le controleze pentru a diminua activitatea infracţională, pentru a proteja consumatorii şi pentru a avea un control asupra capitalului.

Vlad Bercu

Republica Moldova va implementa în perioada 2019-2022 proiectul – EU4Environment – care își propune să îmbunătățească calitatea mediului, să asigure utilizarea durabilă a capitalului natural și să stimuleze creșterea economiei verzi, - comunică mybusiness.md.

La evenimentul de lansare a proiectului, Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova, Lilia Palii, a declarat: „Acest proiect este extrem de semnificativ pentru țara noastră. Uniunea Europeană vine să acorde sprijin Guvernului Republicii Moldova în consolidarea eforturilor de a asigura dreptul fundamental la un mediu sănătos și sigur. Ne vom implica activ în realizarea activităților. „EU4Environment” ne va permite să beneficiem de expertiza internațională valoroasă, să căpătăm experiența țărilor membre ale UE și să împărtășim bunele practici între țările Parteneriatului Estic”.

„Înverzirea economiei este o prioritate strategică a Ministerului Economiei și Infrastructurii, ce derivă atât din angajamentele reflectate în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030, cât și din Planul de acțiuni și obiectivele specifice ale Programului de promovare a economiei verzi în Republica Moldova pentru anii 2018-2020”, a menționat Iulia Costin, Secretar General de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Proiectul „EU4Environment” va sprijini eforturile Republicii Moldova în planificarea politicilor și a investițiilor ecologice, va sprijini stimularea utilizării tehnologiilor inovatoare, va reduce costurilor întreprinderilor printr-o mai bună gestionare a resurselor și deșeurilor, în vederea obținerii profitului și competitivității pe termen lung. Totodată, va crește gradul de conștientizare privind principiile economiei verzi și stimularea aplicării noilor modele de afaceri și crearea locurilor de muncă mai sănătoase.

Proiectul „EU4Environment”, finanțat de Uniunea Europeană, acordă asistență țărilor din Parteneriatul Estic: Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia. Bugetul proiectului este în valoare de 20 milioane euro.

Un număr de 21 de producători care au inițiat afaceri în agricultură au solicitat subvenții din partea statului în valoare de 12 mln lei. Cererile au fost depuse până la 8 aprilie curent, atunci când s-a încheiat cea de-a treia etapă de recepționare a dosarelor pentru obținerea subvențiilor în avans, informează MOLDPRES.

Beneficiarii au planificat investiții în sectorul agricol de peste 18 mln lei ce vor genera crearea a peste 70 locuri noi de muncă. Cele mai multe dosare de solicitare a subvențiilor - 62% - au fost depuse de femei. Restul 38% din afaceri urmează a fi administrate de tineri fermieri.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a anunțat că nouă proiecte investiționale din totalul celor prezentate vizează înființarea plantațiilor multianuale. Alți patru solicitanți de subvenții vor procura familii de albine cu utilaj specializat de producere a mierii. Totodată, trei dosare vizează investiții în construcția serelor și alte trei proiecte prevăd investiții în dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare. Alți doi producători agricoli intenționează să-și lanseze afaceri în domeniul creșterii animalelor.

Cele 21 dosare urmează a fi examinate de oficiul central al AIPA și remise Comisiei de evaluare și selecție pentru evaluarea planurilor de afaceri.

Membrii comisiei privind utilizarea stabilă și protecția bazinului fluviului Nistru au prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, principalele decizii adoptate la ultima ședință a Comisiei  moldo-ucrainene. Potrivit oficialilor este sistată efectuarea oricăror lucrări referitor la construcția hidrocentralelor în cascadă pe Nistru, până la evaluarea strategică de mediu în context transfrontalier a „Schemei utilizării complexe a resurselor hidroenergetice în Ucraina”.

”Principalele decizii adoptate în cadrul ședinței se referă la sistarea oricăror lucrări referitor la construcția hidrocentralelor în cascadă pe Nistru, extinderea cooperării în domeniul monitoringului calităţii şi cantităţii apei fluviului, crearea unui Grup de lucru cu specific juridic, care va contribui la examinarea documentelor, inclusiv determinarea statutului juridic al Regulilor de exploatare a Complexului hidroenergetic Nistrean. De asemenea s-a menționat necesitatea continuării activității grupurilor de lucru cu îndeplinirea sarcinilor trasate în cadrul ședinței. Totodată, am solicitat documentația tehnică şi de mediu ce ţine de aprobarea proiectării, construcţiei şi exploatării Complexului hidroenergetic Nistrean, inclusiv ce ţine de modificările aduse la proiect”, a comunicat în cadrul conferinței, Co-președintele Comisiei, Secretar de Stat în domeniul protecției mediului și resurselor naturale, Valentina Țapiș.  

În contextul regulilor de exploatare a nodului hidrotehnic, directorul adjunct al Agenției Apele Moldovei, Radu Cazacu a menționat că: ”S-a convenit de comun acord ca partea ucraineană să prezinte calculele la metodologie și datele a debitului apei, în funcție de situația hidrologică”.

Reprezentanta Asociației Obștești „Centrul Național de Mediu”,  Iuliana Catarangiu, s-a referit la regulile de exploatare și statutul juridic al acestora: “ Este important ca aceste reguli să fie parte componentă a Acordului privind asigurarea funcționării nodului hodroenergetic Nistrean, ce se află în proces de negociere dintre Republica Moldova și Ucraina. Documentul va oferi o garanție țării noastre că debitele de apă, incluse în regulament vor fi respectate, factor ce influențează ecosistemele acvatice și asigurarea cu apă a populației din Republica Moldova”.

Menționăm, consolidarea colaborării în domeniul utilizării durabile a bazinului fluviului Nistru a fost subiectul principal al celei de-a doua întâlniri a Comisiei privind utilizarea stabilă și protecția bazinului fluviului Nistru, ce a avut loc săptămâna trecută la Kiev, Ucraina.  

Micro-verdețurile sau micro-plantele sunt incluse de nutriționiști în categoria de superalimente, datorită conținutului ridicat de substanțe nutritive.

Pe parcursul ultimilor ani micro-plantele sau micro-verdețurile au câștigat multă popularitate. Aceste verdețuri aromatice sunt bogate în arome și dau un plus de culoare bucatelor noastre. Dar în primul rând ele sunt o sursă de sănătate, conținând cantități similare și adesea mai mari de nutrienți esențiali (vitamine, minerale și compuși vegetali benefici) decât plantele mature. Microplantele joacă un rol important în curele și tratamentele complexe, inclusiv și în dietele naturiste.

Creșterea microplantelor în Moldova

Avem și la noi în țară câțiva producători de micro-verdețuri, unul din aceștia fiind Dmitrii Pliușcicov, creatorul brandului Papa’s Greens. Acest tânăr pe parcursul întregii vieți a fost pasionat de creșterea plantelor. Lucrând în SUA, în domeniul alimentar, a descoperit micro-plantele care i-au plăcut în mod deosebit și pe care apoi a decis să la crească acasă. A început să le cultive în propriul apartament, iar cu timpul și-a amenajat o încăpere specială unde acum produce mai multe tipuri de micro-verdețuri, pe care la vinde rudelor, prietenilor și unor clienți fideli. În curând intenționează să se lanseze pe piață și să ajungă pe rafturile magazinelor din capitală.

La Papa’s Greens găsim o mare varietate de micro-plante cum ar fi floarea-soarelui, mazăre, ridiche, muștar, trifoi, lucernă, coriandru, borago, mangold, busuioc, arugula și altele. Însă cele mai populare în rândul clienților sunt mixurile, cum ar fi Mixul Calsic (floarea-soarelui, mazăre, trifoi și ridiche) si Mixul Spicy (floarea-soarelui, mazăre, ridiche și muștar).

Condițiile de creștere a micropalntelor

La Papa’s Greens este utilizat sistemul hidroponic de creștere a micro-verdețurilor. Este o metodă de cultivare care stimulează creșterea plantei prin controlul cantității de apă, săruri minerale și – cel mai important – al cantității de oxigen dizolvat în apă.

Este foarte importantă și microclima din încăpere: umiditatea trebuie să fie de la 55 la 60%, iar temperatura aerului să varieze între 16 și 21 C. Încăperea trebuie să fie bine aerisită și curată.

Materia primă, bineînțeles că joacă un rol esențial la creșterea microplantelor. Semințele sunt cumpărate de la producători de încredere, care dețin toate certificatele de calitate necesare. E vorba de parteneri din Ucraina, de asociația MOVCA (Alianța Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova) sau brandul autohton Pro Bio. Recent, a început colaborarea cu o companie locală care importă semințe ecologic curate din Italia.

De ce e bine să consumăm microplante

Micro-plantele (microgreens) sunt considerate "bebelușii" plantelor, situându-se undeva între germen și frunza tânără a unei plante. Dmitrii Pliușcicov consideră că ele reprezintă un mod de a lua mai multă sănătate din plante, conținând de la 4 până la 40 ori mai mulți nutrienți decât planta matură.

Micro-verdeţurile sunt recoltate în perioada 7-14 zile de la apariţie şi au dimensiuni mai mici de 8 cm. Ele nu trebuie confundate cu vlăstarii, structuri care nu au frunze și au un ciclu de creștere foarte scurt, de 2-7 zile, pe când micro-plantele sunt, de obicei, recoltate la 7-21 de zile după germinare, o data ce au apărut primele frunze adevărate ale plantei.

Acest produsul este asociat cu o nutriție sănătoasă, este o masă verde, ce are un efect benefic asupra sistemului digestiv. În cazul consumului de micro-verdețuri, corpul absoarbe circa 80% din nutrienți. Ele sunt considerate un aliment al viitorului: consumi puțin – primești mult.

Micro-verdețurile pot fi utilizate în supe, salate, în pasta, în sushi, pe tartine și în multe alte bucate. Din ele pot fi făcute sosuri sau smoothie-uri.

Din spusele lui Dmitrii Pliușcicov, principalii consumatori de micro-verdețuri sunt oamenii ce tind să ducă un mod de viață sănătos, cei ce suferă de diabet sau au zahărul ridicat, cei care au probleme cu hemoglobina, sportivii și toți cei care caută produse naturale, de calitate, bogate în nutrienți.

Tânărul antreprenor lucrează singur, fiind uneori ajutat de soție. Reușește să obțină aproximativ 20-25 kg de micro-verdețuri pe săptămână. Planifică să procure mai multe stelaje automatizate, ceea ce îi va permite să obțină o cantitate de 500 kg pe săptămână.

Cum se consumă și se păstrează mico-verdețurile

Doza recomandată pentru consumul de micro-palnte este de 50 de grame pe zi, din cauza concentrației mari de nutrienți pe care le conțin. După ce au fost tăiate micro-verdețurile pot fi păstrate la o temperatură de 1-4 grade timp de la 7 zile, și la temperatură de camera, timp de 48 de ore.

Antreprenorul ne-a mărturisit că toată viața a fost pasionat de plante și întotdeauna a încercat să cultive ceva. Cunoștințele despre creșterea micro-verdețurilor le-a acumulat pe timpul șederii sale în SUA, de la partenerii săi de din Ucraina, din Internet, dar și prin experimentare, prin metoda „încercărilor și erorilor”.