Nu există dispute în care toate părţile să aibă dreptate. La fel e şi în cazul controalelor de stat, unde, deşi după decapitarea mai multor organe de control, care au fost reduse de la 62 la 13, oricum agenţii economici se mai plâng de povara grea a controalelor. Dar, mai ales, de unele nedreptăţi care, în opinia lor, li s-a făcut în urma unor verificări, inopinate sau planificate, a activităţii lor. Şi atunci apar dispute. Câştigă, de regulă, cel care e cu pâinea şi cuţitul.
Guvernul a decis să pună capăt acestei practici. Disputele în domeniul controlului de stat vor fi soluţionate de un Consiliu naţional. Cabinetul de miniştri a aprobat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea acestui Consiliu Naţional de Soluţionare a Disputelor în Domeniul Controalelor de Stat.
Ce prevede documentul? În primul rând, procedurile de desemnare şi selecţie a membrilor Consiliului, procedura de examinare de către acesta a carenţelor în lege sau aplicării defectuoase a legii, deciziile care pot fi adoptate, elaborarea de recomandări în domeniul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător cu implicarea organelor de control.
Care însă e garanţia că se va face dreptate în cazul unei dispute? Este vorba, în primul rând, de componenţa Consiliului. Din el vor face parte conducătorii autorităţilor de supraveghere a controalelor, care şi vor prezida şedinţa. În al doilea rând, „vor judeca” contradicţiile apărute reprezentanţii organelor de control, dar şi ai asociaţiilor de întreprinzători (sau din mediul de afaceri).
Din start nu se va da prioritate unei sau altei părţi, care, în caz contrar, ar înclina balanţa în favoarea unei părţi, indiferent că are sau nu dreptate, pentru asigurarea realizării principiului de paritate, numărul asociaţiilor de întreprinzători, desemnate în calitate de membri în Consiliul naţional, este egal cu numărul organelor de control reprezentate în Consiliul naţional.
O asociaţie de întreprinzători (sau din mediul de afaceri) este desemnată pe un termen de doi ani şi poate avea un singur loc de membru în Consiliul naţional, indiferent de faptul în câte consilii de soluţionare a disputelor în cadrul organelor de control face parte, se menţionează în Regulament.
Antreprenorii trebuie să opteze pentru includerea în consiliile de soluţionare a disputelor în cadrul organelor de control pentru a fi selectaţi. În cazul în care, respectând principiul de paritate, numărul membrilor în Consiliul naţional din partea asociaţiilor de întreprinzători (sau din mediul de afaceri) nu este suplinit din numărul asociaţiilor incluse în consiliile de soluţionare a disputelor în cadrul organelor de control, locurile vacante de membru din cadrul Consiliului naţional vor fi ocupate de către asociaţiile, selectate în ordine alfabetică, care au optat pentru includerea în consiliile de soluţionare a disputelor în cadrul organelor de control şi au acumulat cel mai mare număr de voturi per organ de control.
E ca şi în cazul candidaţilor supleanţi la funcţia de deputat în Parlament. În orice moment aceştia pot lua locul dacă acesta devine vacant. Cancelaria de Stat va asigura crearea listei asociaţiilor care au optat pentru includere, dar care nu au fost selectate şi incluse în componenţa consiliilor pentru soluţionarea disputelor în cadrul organelor de control. Asociaţiile respective vor fi incluse în listă în ordine alfabetică, conform celui mai mare număr de voturi obţinut.
Membrii Consiliului vor fi desemnaţi pe o perioadă de doi ani. Deciziile Consiliului Naţional se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă. Fiecare membru are un vot. Informaţia despre activitatea Consiliului Naţional, deciziile, procesele-verbale ale şedinţelor şi agenda şedinţelor se publică pe pagina-web oficială: controale.gov.md şi/sau pagina-web oficială a Cancelariei de Stat.
În ultimii doi ani numărul organelor cu funcţii de control a fost redus cu 70 la sută, de la 62 la 13, iar agenţii economici au nevoie cu 300 de acte permisive mai puţin pentru a-şi dezvolta afacerile legal.
Câte controale a efectuat fiscul în 2018?
Cel mai vizibil şi omniprezent în domeniul controalelor este Serviciul Fiscal de Stat (SFS). Pe parcursul anului 2018, acesta a efectuat 1261 de controale fiscale în baza planului de control, în urma cărora au fost calculate la buget, suplimentar, 223,9 milioane de lei, dintre care au fost încasate 86,36 milioane de lei, potrivit Raportului de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2018.
Totodată, în anul 2018, Direcţiile control fiscal operativ din cadrul fiscului au efectuat 10 646 controale fiscale prin metoda de verificare operativă conform analizei riscurilor, cu aplicarea sancţiunilor în sumă de peste 31,91 mil. lei.
Astfel, ca rezultat al constatării activităţii ilicite de întreprinzător, au fost înregistrate 3564 de procese-verbale şi aplicate sancţiuni în valoare de 6,6 milioane lei.
Totodată, au fost desfăşurate 209 controale fiscale şi aplicate sancţiuni în sumă de 0,6 mil. lei în sectorul zonelor de agrement.
Inspectorii fiscali au mai desfăşurat 1814 controale fiscale operative şi au aplicat sancţiuni fiscale în sumă de 1,3 milioane lei, precum şi sancţiuni contravenţionale în valoare de 2,13 milioane lei în sectorul transportului în regim de taxi. În acelaşi timp, în domeniul transportului interurban s-au desfăşurat 279 controale fiscale operative şi au fost depistate 150 de cazuri ale încălcării legislaţiei. Au fost aplicate sancţiuni şi penalităţi în valoare de 460 mii lei.
În domeniul de activitate a organizaţiilor necomerciale au fost desfăşurate 14 controale fiscale.
Pe parcursul anului 2018, au fost emise 359 procese-verbale cu privire la contravenţie în comerţul electronic, alte 279 de controale au avut loc în saloanele de înfrumuseţare. În domeniul alimentaţiei publice au fost demarate 973 de controale fiscale şi au fost identificate 537 de încălcări ale legislaţiei.
Totodată, 189 controale fiscale cu constatarea a 149 de cazuri de încălcări ale legislaţiei au fost desfăşurate în domeniul spălătoriilor auto. Sancţiuni conform prevederilor Codului fiscal au fost aplicate în mărime de 432,5 mii lei, iar conform prevederilor Codului contravenţional – de 85,4 mii lei.
Conform Programului de conformare voluntară pentru anul 2019, în anul curent, domeniile prioritare pentru monitorizare sunt: construcţia, agricultura, restaurantele, transportul, serviciile de înfrumuseţare, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare.
Numărul controalelor realizate de APCSP s-a micşorat de 10 ori în ultimii ani
Numărul controalelor efectuate anual de Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei (APCSP) s-a redus de la aproape 2 600 de verificări, în 2013, la 203 – în 2017. Potrivit Raportului anual de activitate al Agenţiei, reducerea considerabilă a numărului de verificări efectuate în ultimii doi ani a fost generată de moratoriul asupra controalelor de stat, instituit în 2016, cât şi de ultimele modificări ale Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Astfel, pentru susţinerea mediului de afaceri, controalele de stat planificate la întreprinderile nou create, în perioada primilor trei ani de activitate, au caracter consultativ şi nu se soldează cu sancţiuni sau măsuri restrictive. O excepţie reprezintă cazurile când în cadrul controlului se depistează încălcări foarte grave.
Amintim că, după modificarea legislaţiei referitoare la delimitarea atribuţiilor structurilor cu funcţii de control şi excluderea dublării acestora, supravegherea pieţei produselor alimentare a fost transmisă în competenţa Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. Ca urmare, APCSP efectuează controlul respectării prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor şi supravegherii pieţei privind conformitatea produselor nealimentare, serviciilor prestate (inclusiv turistice), supravegherii metrologice şi a activităţii jocurilor de noroc.
În loc de concluzie
Ar fi, probabil, ingrată încercarea de a aprecia un organ sau altul de control după numărul de verificări pe care le face. Eficienţa lor contează. Şi faptul ca acestea să nu devină o povară pentru mediul de afaceri, să nu-l sufoce, deşi şi oamenii de afaceri s-au adaptat la năravurile de până la reforma sistemului de control, când în fiecare zi erau „vizitaţi” de diferiţi controlori, iar uneori chiar de la diferite organe în acelaşi timp. Reducerea organelor de control, instituirea Registrului de Stat al Controalelor din care poţi afla când vei fi vizitat, a redus din presiunea asupra antreprenorilor. Există, însă, probabil, multe dispute, ceea ce a şi determinat Guvernul să creeze un Consiliu naţional pentru soluţionarea lor.
