Guvernul interimar a aprobat astăzi Procedura de realizare a controlului de stat asupra activității agențiilor private și a intermediarilor nelicențiați care desfășoară activitatea ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova, în baza analizei riscurilor specifice activității acestora, transmite MOLDPRES.

Procedura respectivă este o modificare a unei Hotărâri de Guvern din 2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii.

„Prezenta Procedură stabilește: modalitatea de control asupra activității ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova; criteriile de risc specifice domeniului de activitate;  procedura de analiză a criteriilor de risc stabilite în funcție de specificul activității de intermediere a muncii în străinătate”, indică documentul.

În vederea realizării controlului de stat asupra activității ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova, Inspectoratul de Stat al Muncii poate realiza controale planificate, în baza criteriilor de risc stabilite, precum şi controale inopinate.  

Criteriul de risc în contextul prezentei Proceduri sumează un set de însușiri ale subiectului pasibil controlului ori de circumstanțe referitoare la raporturile precedente dintre subiectul supus controlului și Inspectorat, ale căror existență şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune, inclusiv materiale, vieții şi sănătății persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate, precum și a încălcării procedurilor de plasare în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova, stabilite prin acte normative.

Inovațiile digitale și startup-urile tehnologice pot contribui considerabil la creșterea economiei Republicii Moldova. În acest sens, ATIC a creat  Fundația „Startup Moldova” – o entitate independentă care va susține  dezvoltarea companiilor inovatoare -  startup-urile din sectorul TIC, prin acordarea de servicii și consultanță. De asemenea, Fundația va îmbunătăți nivelului de calificare a specialiștilor prin promovarea  programelor de creștere a abilităților digitale și impulsionarea colaborării în cadrul comunității de afaceri din industrie, va încuraja investițiile, precum și va colecta fonduri și oferi finanțare pentru proiectele de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor bazate pe TIC.

De ce a fost creată Fundația „Startup Moldova”?

Necesitatea creării fundației a reieșit din provocările și necesitățile identificate în  domeniul TIC: insuficiența angajaților calificați, cunoașterea superficială a mediului de reglementare și a cadrului legal, acces limitat la finanțare și expertiză pentru dezvoltarea ideilor, necesitatea mentoratului și a instruirilor etc. Acestea au fost identificate în baza interviurilor  cu companiile tehnologice, părțile interesate din sector, precum și rezultatelor studiului efectuat de compania de consultanță PwC Moldova, la inițiativa Proiectului Tekwill, implementat de ATIC, susținut de USAID și SIDA.

Alex Gozun, senior manager PwC Moldova: „În baza activităților convenite cu ATIC, PwC Moldova a realizat o analiză cu privire la identificarea opțiunilor și a formelor instituționale pentru implementarea Programului Startup Moldova, fie sub umbrela proiectului Tekwill, gestionat de ATIC, fie prin înființarea unei entități separate de către ATIC. Având în vedere scopurile prevăzute pentru Programul Startup Moldova, astfel cum acestea au fost statuate de către ATIC și alte părți interesate (de ex. colectarea de fonduri, asigurarea accesului la educație, accesul la finanțare etc.), alte aspecte analizate și reieșind din opțiunile selectate de ATIC și membrii săi, s-a constatat că este posibilă operarea Startup Moldova printr-o fundație înființată de ATIC.”  

Cum va fi gestionată activitatea fundației?

Fundația „Startup Moldova” este condusă de către un Consiliu, care a fost ales de către Adunarea Generală a ATIC în urma unei serii de consultări interne, fiind format din:

• 2 reprezentanți numiți de către fondatorul fundației – ATIC;
• 1 reprezentant delegat de către Administrația Parcului pentru Tehnologia Informației ”Moldova IT Park”;
• 1 reprezentant delegat de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM);
• 1 reprezentant delegat de către Instituția Publică Centrul de Instruire și Inovații TIC – ”TEKWILL”.

Statutul Fundației Startup Moldova permite includerea în Consiliul fundației a reprezentanților din partea fondurilor internaționale, ca membri adiționali cu drepturi depline în Consiliu. Totodată, în Consiliul fundației fot fi incluși reprezentanți din partea donatorilor si/sau partenerilor Fundației și din partea companiilor sau startup-urilor TIC, inclusiv experți din partea fondurilor internaționale, care vor avea drept de vot consultativ în Consiliul fundației. ATIC și Consiliul Fundației vor întreprinde acțiunile necesare pentru a identifica organizațiile care își pot delega reprezentați în Consiliul fundației.  

Vitalie Tarlev, membru al Consiliului Fundației:„ Având în vedere dorința ATIC de a combina eforturile sale cu cele întreprinse de sectorul public în domeniul dezvoltării și creșterii TIC, deschiderea autorităților spre colaborare cu mediul privat, precum și limitările legale existente cu privire la colaborarea dintre autoritățile publice și mediul privat, ATIC, împreună cu o serie de  organizații publice au convenit să participe împreună la administrarea fundației. Respectiv, în urma analizei și a opțiunilor exprimate de ATIC și membrii săi în cadrul ședințelor de lucru și a Adunărilor Generale, a fost înființată Fundația Startup Moldova, care este administrată de ATIC, împreună cu reprezentanți ai mai multor instituții publice, precum Moldova IT Park, ODIMM etc.”

Consiliul Fundației va întreprinde acțiuni pentru a identifica și reprezentanți ai fondurilor internaționale în calitate de membri,  precum și pentru dezvoltarea unor consilii reprezentative de susținere și incluziune a comunității, investitori și startupuri.

Ce presupune activitatea Fundației?

Pentru implementarea proiectelor, organizația va numi un director executiv (administrator). Ales prin concurs deschis, primul director al Fundației „Startup Moldova” a  devenit Serge Smigaliov, profesionist cu o experiență vastă în dezvoltarea business-ului în IT, ultimii 10 ani activând în compania Microsoft.

Serge Smigaliov, Director al Fundației „Startup Moldova”: „Pentru atingerea scopurilor și obiectivelor sale, Fundația „Startup Moldova” va participa la inițierea, elaborarea și dezvoltarea programelor de dezvoltare și susținere a sectorului TIC și ecosistemului pentru inovare digitală în Republica Moldova și va contribui la elaborarea și implementarea strategiilor naționale de dezvoltare în domeniul TIC. De asemenea, va colabora cu organizații internaționale care au obiective și activități similare, va participa la  finanțare programelor TIC, în țară și în străinătate, prin acordarea de granturi, burse, ajutoare materiale și financiare, dar și va organiza evenimente dedicate domeniului TIC, sau concursuri și activități de formare și îmbunătățire a aptitudinilor studenților și tinerilor specialiști în domeniul TIC.”

În următorii ani, treptat, fundația va prelua proiectele aflate în cadrul programului național Startup Moldova, și și-a propus să atingă următoarele obiective:

• să contribuie la dezvoltarea ecosistemului pentru inovare digitală în Republica Moldova și să consolideze sectorul TIC;
• să sporească investițiile în companiile cu valoare adăugată și de risc major din sectorul TIC, bazate pe produse din domeniul tehnologiilor informaționale;
• să contribuie la crearea unor mecanisme de colectare de fonduri și finanțare a inițiativelor și proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor bazate pe TIC;
• să sporească nivelul de cooperare între membrii comunității de afaceri din Republica Moldova, în limitele legale;
• să consolideze ecosistemul IT din Republica Moldova prin conectarea la inițiative și rețele internaționale ce promovează investițiile în startup-uri tehnologice, rețele de „Business Angels” și altele similare;
• promovarea imaginii pozitive a startup-urilor tehnologice pe plan național și internațional;
• facilitarea relațiilor dintre investitori și companii care dezvolta produse tehnologice, sau oricare alte obiective conexe sau care pot rezulta din îndeplinirea scopurilor statutare.

Bugetul Fundației „Startup Moldova” va fi format reieșind din prevederile statutare: donații, granturi, sponsorizări, parteneriate, atrageri de fonduri de la investitori internaționali, și altele.

Ministerul Finanțelor desfășoară consultări publice cu privire la mai multe proiecte legate de implementarea monitorizării electronice a vânzărilor.

În special, ministerul a elaborat un proiect de regulament privind schimbul de date între echipamentele de casă și control (ECC) și Sistemul informațional ”Monitorizarea electronică a vânzărilor” (MEV); proiectul de Regulament privind certificarea ECC, proiect de Regulament privind funcționarea Centrului de certificare al ECC, precum și o listă de servicii și tarife pentru certificarea ECC. Totodată, a fost propusă modificarea cerințelor tehnice pentru ECC, iar după 1 octombrie va fi imposibilă înregistrarea în Registrul unificat al ECC a echipamentelor de casă care nu îndeplinesc noile cerințe tehnice. În același timp, un ECC deja utilizat care nu îndeplinește noile cerințe poate fi aplicat pentru o perioadă limitată, conform programului aprobat, în funcție de model, anul de înregistrare și domeniul de aplicare, scrie infomarket.md.

De exemplu, un ECC neconform utilizat în domeniul transportului de călători prin servicii de taxi poate fi operat până la sfârșitul anului 2023, în case de schimb valutar - până în 2024, iar vechile modele ECC înregistrate în perioada 1998-2004, utilizate în domeniul comerțului sau serviciilor, pot fi aplicate până la sfârșitul anului 2021. În același timp, proiectul prevede că nu este încă necesară înregistrarea sistemelor de informații cu/fără dispozitive electronice în Registrul unificat al ECC-urilor, destinat pentru înregistrarea tranzacțiilor în numerar fără imprimante fiscale care sunt integrate în sistemul fiscal Gateway sau MEV. Se preconizează ca Centrul pentru Tehnologii Informaționale în Finanțe va asigura activitatea Centrului de certificare ECC și va furniza servicii în conformitate cu tarifele aprobate.

Până la 1 iunie, este planificată lansarea sistemului informațional MEV și asigurarea accesului la acesta pe site-ul SFS - www.mev.gov.md. Din 1 octombrie, schimbul de date între ECC și sistemul de informații MEV va fi asigurat prin intermediul platformei de interoperabilitate MConnect.

Consultările asupra proiectelor vor avea loc până pe 17 mai: https://mf.gov.md/ro/content/proiectele-regulamentului-privind-certificarea-echipamentelor-de-cas%C4%83-%C8%99i-de-control-0

Autoritățile din Japonia au luat o decizie ce vizează toate persoanele care s-au vaccinat anti-COVID. Astfel, cei vaccinați nu mai au voie să doneze sânge până când specialiștii nu vor avea rapoarte concrete în legătură cu starea sangvină și diferențele de la nivelul sângelui după primirea serului.

Autoritățile din Japonia au adoptat interdicții pentru persoanele vaccinate anti-COVID. Concret, oamenii care au primit serul nu vor putea să doneze sau să transfere sânge altor persoane, conform informațiilor postate pe site-ul Societății de Cruce Roșie din Japonia, scrie capital.ro.

Astfel, autoritățile vor reveni asupra deciziei după ce vor exista mai multe date concrete în legătură cu influența vaccinării anti-COVID asupra sângelui.

Mesajul transmis de autorități

„Dorim să exprimăm recunoștința noastră sinceră pentru înțelegerea și cooperarea dumneavoastră în ceea ce privește donarea de sânge. În ceea ce privește criteriile de acceptare pentru donarea de sânge în cazul celor care au fost vaccinați împotriva noului coronavirus, suntem în proces de a-l evalua și eventual, lua în considerare în țară, așa că vă rugăm să înțelegeți că ne vom abține de la a dona sânge până când vor fi arătate criteriile. Vă mulțumim pentru cooperare.

În plus, standardul va fi decis până la începerea vaccinării pentru publicul larg și, odată ce va fi decis, vă vom informa pe site din nou. Așteptăm cu nerăbdare sprijinul dumneavoastră continuu în viitor”, este scris în mesajul postat pe site-ul oficial al Societății de Cruce Roșie din Japonia.

Așadar, acestora le este interzis să mai doneze sânge până când autoritățile în cauză nu vor avea rapoarte concrete în legătură cu starea sangvină și diferențele de la nivelul sângelui după vaccinarea împotriva noului coronavirus a unui pacient. Amintim că decizia respectivă este prima de acest fel. Niciun alt stat nu a mai impus o astfel de interdicție în cazul persoanelor vaccinate anti-COVID.

România va vinde lunar Republicii Moldova câte 200.000 de doze de vaccin AstraZeneca, a anunțat premierul Florin Cîțu, scrie profit.ro.

Guvernul a aprobat miercuri donarea a 100.000 astfel de doze statului vecin, dar ulterior, potrivit premierului, dozele vor fi vândute. ”Începând de săptămâna aceasta, cred că mai era doar o semnătură, dar putem să vindem doze de vaccin AstraZeneca în Republica Moldova, 200.000 de doze lunar cu Republica Moldova”, a afirmat Florin Cîțu.

În Republica Moldova, un angajat din sectorul real al economiei întreține două persoane: fie că este vorba despre un bugetar, pensionar sau un beneficiar de prestații și alocații sociale. Republica Moldova la cei 75 de ani de la introducerea sistemului de pensii, pe care îi va marca la 9 mai, arată mai mult tristă decât veselă. Republica Moldova se poate angaja să asigure unui om o bătrânețe decentă, doar dacă semnează Convenția Organizației Internaționale a Muncii, care prevede asigurarea unei pensii egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie și nu 20% cum este în prezent.

„O țară este sau nu civilizată în funcție de atitudinea pe care o are față de copii și față de bătrâni. O țară care nu-și poate respecta bătrânii, nu poate să le garanteze un trai decent, să le ofere o pensie de circa 40% din salariul mediu lunar pe economie este departe de a fi una civilizată. Din nefericire, acest lucru se întâmplă, deoarece în Republica Moldova numărul celor care lucrează este cu mult mai mic decât numărul celor pensionați. Anual, 35 de mii de cetățeni decid să părăsească țara. La fiecare moldovean care lucrează în țară, în sectorul real al economiei, avem doi moldoveni care muncesc peste hotare”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize Economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 1952 OIM a aprobat Convenția prin care țările semnatare s-au angajat să ofere cetățenilor la bătrânețe 40% din veniturile ratate de pe urma pensionării. La această Convenție România a aderat în 2009, Federația Rusă în 2019, alte 55 de țări au aderat pe tot acest parcurs. Republica Moldova încă nu este gata să adere la Convenția care asigură cetățeanului moldovean un trai decent la bătrânețe.

„Noi nu trebuie să spunem că pensia în Republica Moldova trebuie să fie ca în Elveția sau ca în Germania. Cetățeanul Republicii Moldova trebuie să se simtă confortabil în țara lui. Pe lângă salariul pe care îl avem noi în Republica Moldova, oamenii au și alte venituri, de până la 10%. Respectiv, dacă în prezent salariul mediu lunar pe economie este de circa 8 mii de lei, alte 10%  - 800 de lei, 40% din 8800 de lei sunt aproape 3500 de lei. Asta trebuie să fie pensia medie în Republica Moldova. Ea, din păcate, este de două ori mai mică, este de  2 mii de lei”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în Republica Moldova sistemul de indexare al pensiilor este unul foarte vicios. Doar modificarea lui în 2017 a dus la aceea că în 2021 pensia medie lunară a ajuns să fie mai mică cu 200 de lei, față de pensia care trebuia să fie conform sistemului vechi de indexare. Astfel, anul acesta cetățenii Republicii Moldova vor primi cu 2400 de lei mai puțin decât ar fi primit până la modificările din 2017.

Economistul afirmă că în Republica Moldova 40% din bugetul asigurărilor sociale este subvenționat din bugetul de stat, ceea ce înseamnă că banii colectați de la oamenii care lucrează nu ajung pentru a plăti pensia. Din acest motiv, bugetul de stat este nevoit să banii prevăzuți pentru alte cheltuieli și să-i dea pentru pensii. „În Republica Moldova o persoană care lucrează în sectorul real al economiei trebuie să întrețină alte două persoane”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță mai spune că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova, aparent, a crescut constant. În 2010 era 800 de lei, în prezent este 2067 de lei, ceea ce înseamnă că a fost majorată mai puțin de 2,5 ori. Însă, spune Veaceslav Ioniță, în 2010 salariul mediu pe economie în Republica Moldova era de 2972 de lei, în 2020 acesta a ajuns la 8100 lei. O creștere de 2,75 ori. Iar pensia a crescut doar de 2,34 ori. „Avem o scădere a pensiei comparativ cu salariul, lucru care face ca pensionarii noștri să o ducă din ce în ce mai greu. Situația s-a agravat după anul 2017, când la noi s-a modificat sistemul de indexare al pensiei. Anul trecut, după două indexări, pensia a crescut cu 5,2%, iar dacă era legea veche trebuia să crească cu 9,9%”, a spus economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, sistemul actual de indexare al pensiilor presupune racordarea acestora la rata inflației. Astfel, dacă se ia inflația pentru trei ani este ca și cum statul ar spune că „vă garantăm doar  că veți trăi nu mai rău ca anul trecut”. „De fapt, statul în 2017 a constatat că el nu mai asigură o creștere a pensiilor din cauza că nu sunt bani și asigură o ușoară creștere la cei care au cea mai mică pensie”, a spus Veaceslav Ioniță.

Chiar dacă în prezent se face indexarea pensiilor după rata inflației, totuși în 2021 este o situație favorabilă. În 2020 a fost cea mai mică rată a inflației. Și dacă este 3,89% creșterea pensiilor în comparație cu rata inflației de 0,4%, pensionarii vor avea o creștere reală a pensiei în 2021. Iar dacă vom avea o inflație mare anul viitor și din nou se va lua în calcul inflația din 2020 atunci riscul e ca anul viitor pensia să crească mai puțin decât rata inflației și pensionarii vor deveni și mai săraci. „Pe pensionarii noștri, în fiecare an de aflare la pensie, această indexare îi face din ce în ce mai săraci, iar asta duce la aceea că la noi pensia comparativ cu salariul scade cu fiecare an”, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că în Republica Moldova are loc o discriminare a pensionarului în funcție de numărul de ani aflați la pensie. Cel care a ieșit la pensie în 2010 și avea o pensie egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie, acum din cauza indexării, pensia lui comparativ cu salariul mediu pe țară scade. „Când un pensionar se află în a doilea an la pensionare, pensia lui este egală cu 38% din salariul mediu lunar pe economie, când este în al optulea an - el primește 30%. În 10 ani de pensionare - el ajunge să primească 27%, iar în al treisprezecelea an la el pensia ajunge să fie de 2 ori mai mică decât salariul mediu lunar pe economie. Cu cât mai mulți ani omul se află la pensie cu atât pensia lui este mai mică”, susține Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, statul Republica Moldova parcă ar spune că „dacă ai ieșit la pensie ai grijă și să mori mai repede, că noi avem grijă să-ți micșorăm pensia”. Totuși, anul 2021 este pentru prima dată când pensia medie în Republica Moldova, în valori reale, va depăși pensia maximă care a fost vreodată în Republica Moldova, cea din 1985, când pensia cetățeanului moldovean, recalculată în lei la valoarea zilei de astăzi, constituia 2103 lei. Potrivit economistului, în anul 1970 un moldovean primea o pensie egală cu 1195 de lei, deoarece pe timpul URSS se încerca ca pensia să ajungă lunar la nivelul de 40% din salariul mediu pe economie.

Expertul mai menționează că în 2021, pentru prima dată, valoarea reală a pensiei plătită în Republica Moldova va depăși valoarea maximă din perioada Uniunii Sovietice. Din 1985 și până în anul 2000, în Republica Moldova s-a petrecut cea mai mare tragedie, atât la nivel de salarii, cât și la nivel de pensii, iar cei mai afectați au fost pensionarii. Timp de 15 ani pensia reală constant a scăzut, inclusiv în anul 2000, când pensia, recalculată la ziua de astăzi, era de aproape 380 de lei. Cea mai accelerată recuperare a fost asigurată în perioada 2000-2005. După a fost o creștere mai lentă a pensiilor, iar cea mai lentă creștere a fost în perioada 2010-2015. Acum pensia medie lunară este de 2067 de lei, iar până la sfârșitul anului aceasta va fi la nivelul de 2200-2300 de lei, estimează economistul. Potrivit lui, la baza creșterii se va lua indexarea din aprilie, apoi este vorba de noile categorii de pensionari care pentru început vor avea pensii mai mari și în felul acesta anul 2021 va fi primul an când puterea de cumpărare reală a pensionarului va depăși ușor nivelul maxim care a fost în anul 1985.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, faptul că pensionarii o duc greu se vede din bugetul asigurărilor sociale, care pentru acest an este de 25,8 miliarde de lei. Primele de asigurări sunt de doar 15 miliarde de lei. 10,5 miliarde de lei sunt banii care vin din bugetul de stat și reprezintă 40% din toți banii de care are nevoie bugetul asigurărilor sociale. Este un buget „găuros”, în timp ce numărul de salariați este micuț. „Eu îmi imaginez că avem 100 de salariați din sectorul real. La fiecare angajat din sectorul real al economiei revin 2 persoane întreținute, fie că este bugetar, fie că este pensionar sau este susținut social din partea statului. Nu este posibil în nici o țară din lume ca un om salariat să întrețină alte 2 persoane”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și compania franceză SEURECA au semnat un contract de consultanță pentru elaborarea studiului de fezabilitate și de impact pentru Stația de epurare a apelor uzate din municipiul Soroca.

Studiul de fezabilitate va fi elaborat cu scopul de a oferi o analiză complexă a situației privind starea sistemelor de canalizare, sanitația și gestionarea apelor uzate în municipiul Soroca. Până în luna august 2021, experții francezi vor prezenta cele mai optime soluții și măsurile necesare pentru îmbunătățirea serviciilor menționate și a mediului înconjurător în regiune.

În condițiile de respectare a tuturor clauzelor și în baza rezultatelor studiului de fezabilitate, începând cu luna septembrie a anului curent, ca etapă ulterioară va fi elaborat proiectul tehnic, după care vor demara lucrările de construcție a stației de epurare.

Semnarea contractului de consultanță a avut loc cu suportul grantului ECAPDEV, destinat elaborării proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Republica Moldova”, ce este implementat de I.P. „Unitatea de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului”.

Compania franceză SEURECA face parte din grupul VEOLIA (lider mondial în furnizarea serviciilor de apă, de energie şi de salubritate) și are experiență vastă în sector, fiind recunoscută pentru proiectarea soluțiilor adaptate provocărilor actuale în domeniul mediului.

madrm.gov.md

„Cum aceste determinante vor influența următorul val pandemic în țara noastră, depinde de noi, oamenii. Noi suntem cu pupitrul de comandă în mână. Dacă greșim butoanele – o să fim nevoiți să înfruntăm un tsunami. Și asta cu certitudine nu va fi o experiență plăcută...”

Ultimele două săptămâni întreaga lume a rămas îngrozită de imaginile parvenite din India, generate de un al doilea val pandemic, denumit tsunami, datorită vitezei mari de creștere și înălțimii atinse. Despre cauzele, care au determinat acest val, și ce avem noi în comun cu India acum, este acest material.

Cum a venit valul de tsunami pandemic peste India?

La sfârșitul lunii februarie, autoritățile electorale din India au anunțat alegeri cheie în cinci state cu o populație de 186 de milioane de oameni. Începând cu 27 martie, urnele au fost deschise pentru o lună în aceste state. Campania electorală începuse în plină forță, fără protocoale de siguranță și distanțare socială. La mijlocul lunii martie, autoritățile au permis ca mai mult de 130.000 de fani, majoritatea fără mască, să urmărească două jocuri internaționale de cricket între selecționatele din India și Anglia pe stadionul Narendra Modi din Gujarat. Peste trei milioane de credincioși hinduși s-au scăldat la 14 aprilie în râul Gange pentru a marca apogeul divin al unui festival religios de două luni. Hindușii cred că râul Gange este sfânt, iar o baie în apă îi va curăța de păcatele lor și va aduce mântuirea.

În mai puțin de o lună, lucrurile au început să se complice. India a intrat în stăpânirea unui al doilea val devastator de virus și orașele se confruntau cu restricții proaspete. Până la jumătatea lunii aprilie, țara avea în medie peste 100.000 de cazuri pe zi. La 30 aprilie India a înregistrat peste 400.000 de cazuri și peste 3.522 de decese, ambele înregistrări record într-o singură zi.

India se află acum în epicentrul unei urgențe de sănătate publică. Rețelele de socializare și canalele de știri sunt pline cu videoclipuri cu înmormântări la cimitirele aglomerate, rude deplângând morții în afara spitalelor, cozi lungi de ambulanțe care transportă pacienți gravi, pacienți, uneori doi la pat, pe coridoare și holuri spitale. Persistă apeluri frenetice de ajutor pentru paturi, oxigen, medicamente esențiale și teste. Sistemul de sănătate a clacat, medicamentele vitale sunt vândute pe piața neagră, iar rezultatele testelor durează câteva zile.

La sfârșitul lunii martie au apărut mai multe informații, precum că o nouă variantă "dublă mutantă" a coronavirusului a fost detectată din probele colectate în India. Oamenii de știință imediat au început să verifice dacă varianta, în care două mutații se reunesc în același virus, poate fi mai infecțioasă sau mai puțin afectată de vaccinuri.

Ce este o variantă „dublă mutantă”?

La fel ca toți virușii, coronavirusul se schimbă în moduri mici pe măsură ce trece de la o persoană la alta. Marea majoritate a acestor mutații sunt inconsecvente și nu modifică modul în care se comportă virusul. Dar unele mutații declanșează modificări ale proteinei spike pe care virusul o folosește pentru a se prinde și intra în celulele umane - aceste variante ar putea fi mai infecțioase, pot provoca boli mai severe sau se pot proteja de vaccinuri. Oamenii de știință au descifrat genomul Indian și au detectat o așa-numita „variantă dublă” (cu două mutații: E484Q și L452R) a noului coronavirus. De fapt, GISAID, o bază de date de partajare deschisă, listează 43 de viruși care au atât mutațiile E484Q și L452R, acum găsite și în India. Primele rapoarte despre aceste două mutații noi au apărut încă în decembrie 2020. Acum fracția acestor mutații a crescut în numărul cazurilor noi cercetate în India.

Astfel de mutații (duble) conferă evadarea imunitară și o infectivitate crescută, afirmă cercetătorii din diverse țări. Dacă se produc suficiente mutații într-un arbore genealogic viral sau într-o descendență, virusul poate începe să funcționeze diferit și descendența poate deveni o așa-numită „variantă de îngrijorare”. Varianta de India este la acest moment în studiu intens ca și o „variantă de interes”.

De notat, că mutația E484Q este similară cu mutația E484K - o mutație văzută în variantele B.1.351 (Africa de Sud) și P.1 (Brazilia), care au apărut independent de mai multe ori. În ceea ce privește mutația L452R - întâlnită și în „dubla mutație” din India, aceasta a primit mai întâi atenția ca parte a liniei B.1.427 / B.1.429 din SUA, care este uneori numită „varianta de California”.

Varianta de India conține două mutații „faimoase” deja, și anume aceasta a determinat denumirea ei ca și „dublu mutant”. În realitate, varianta de India are peste 10 mutații în total și este denumit în bazele de date științifice ca și B1.617.

Dovezile preliminare sugerează că B1.617 este mai contagioasă decât tulpinile anterioare ale virusului. Un studiu publicat recent a constatat că mutația L452R poate spori capacitatea virușilor de a infecta celulele umane în laborator. Varianta de California, care poartă aceeași mutație, este cu aproximativ 20 la sută mai transmisibilă decât tulpinile mai vechi ale virusului.

B.1.617 se răspândește foarte rapid în India. În ultimele luni, a devenit tulpina dominantă în statul Maharashtra, unul din cele mai afectate state indiene, a raportat recent un studiu publicat in revista Nature.

Dar, nimeni încă nu știe cu siguranță, dacă B.1.617 este mai transmisibil și astfel determină creșterea Indiei. Se cunoaște, că B.1.1.7 (varianta detectată pentru prima dată în Marea Britanie) circulă în India și că și P.1. (Varianta detectată pentru prima dată în Brazilia) circulă tot acolo, și ambele au un rol în această creștere bruscă.

Este prematur să facem concluzii despre toate cauzele fenomenului „tsunami pandemic” din India. Din media internațională se conturează preliminar următoarele:
 

• Un șir continuu de evenimente (alegeri, festival religios, evenimente sportive) au avut loc pe o durată de 2 luni cu participarea multor oameni în multe state indiene;
• Recomandările experților privind amânarea campaniei electorale au fost neglijate de politicieni;
• Protocoalele privind respectarea măsurilor de precauție, cum ar fi purtarea măștilor și distanța socială nu au fost aprobate și implementate în cadrul evenimentelor în masă;
• În India se confirmă circulația concomitentă a mai multor tulpini mutante, inclusiv a tulpinilor noi, cu „dublă mutantă”;
• Nivelul de vaccinare anti-Covid a populație este foarte redus (10% au primit prima doză; 2% au primit 2 doze), din cauza stocurilor limitate de vaccin;
• Numărul mare de îmbolnăviri a crescut foarte repede și a determinat colapsul sistemului medical pe toate dimensiunile.

Ce avem noi în comun cu India?

La momentul actual situația pandemică în țara noastră este diferită de cea din India la capitolul de cazuri noi. În mod normal, ar fi bine să depunem eforturi colective pentru a o menține așa și în continuare. Există aici, însă anumite semne precoce, care ne spun insistent să rămânem vigilenți.

Țara acum trece prin perioada sărbătorilor pascale, timp, în care se cumulează multe interacțiuni în grup. Suntem în pragul unei campanii electorale, care va dura următoarele 2 luni și va include multiple întâlniri electorale. Nu este exclus că tulpina cu „dublă mutantă” va ajunge în Moldova în timpul apropiat. În același timp avem deja în Moldova mai multe tulpini mutante, care circulă concomitent. Nivelul de vaccinare este foarte redus și în Republica Moldova. Sunt foarte mulți oameni, care nu poartă mască și nu respectă distanța socială. Deci, noi deja bifăm practic 5 din 6 cauze menționate mai sus pentru India, ca fiind existente aici.

Cum aceste determinante vor influența următorul val pandemic în țara noastră, depinde de noi, oamenii. Noi suntem cu pupitrul de comandă în mână. Dacă greșim butoanele – o să fim nevoiți să înfruntăm un tsunami. Și asta cu certitudine nu va fi o experiență plăcută.

Ala Tocarciuc

Deputaţii au votat un pro­iect de lege în susţinerea în­treprinderilor din sectorul HoReCa, în perioada stării de urgenţă în sănătate publică.

Documentul prevede reduce­rea până la 6% a cotei TVA pentru produsele alimentare şi băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pen­tru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, re­alizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasi­ficatorului activităţilor din econo­mia Moldovei în perioada stării de urgentă şi a stării de urgenţă în sănătate publică, scrie vocea.md.

Autorii proiectului, argumen-tează instituirea unui regim special de impozitare pentru agenţii economici din sectorul HoReCa prin faptul că, în urma multiplelor restricţii impuse la desfăşurarea diverselor activi­tăţi, prestatorii au suferit pierderi enorme, care s-au reflectat inclu­siv în micşorarea salariilor sau în general în reducerea locurilor de muncă.

Proiectul de lege cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităţilor atribuite la secţiunea I a Clasifica­torului activităţilor din economia Moldovei a fost aprobat în două lecturi, cu voturile a 53 de depu­taţi.

În opinia Valentinei Chiriac, președinta Federației „Sind-LUCAS”, decizia Parlamentului este binevenită, dar pentru ca sectorul HoReCa să revină la o activitate normală trebuie să fie anulate și restricțiile impuse de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, deoarece până în prezent nu a fost depistat vreun caz care să demonstreze că cineva s-a îmbolnăvit pentru că a luat masa într-un restaurant sau cafenea.