Joi, 08 Iulie 2021 13:27

S-ar putea să mai ţinem încă valizele-n depozit

covid parisParisul cu scaunele teraselor duse în depozite, Londra cu Ochiul de veghe al capitalei oprit din rotirea sa fermecătoare, Roma cu havuzurile ei care nu au mai ajuns în pozele vizitatorilor – aceste scene fără actori, nu puteau să nu ne convingă că şi noi, Republica Moldova, vom rămâne fără turişti într-un an în care cuvântul sănătate şi-a recăpătat valoarea de altă dată.

Doar că şi cei din Paris, şi cei din Londra, şi noi nu am crezut că această înţepenire, a economiei în general şi a turismului în particular, vor dura atât de mult. În anul trecut, unii considerau că acest an va fi unul al revenirii la normalitate şi că ne vom trezi iarăşi făcând poze pe itinerarele Europei şi ale lumii. Prognozele însă au fost mult prea forţate. Pensiunile sunt şi acum pustii aşa cum şi cuiburile caruselului londonez nu sunt mult prea solicitate, scrie capital.market.md.

Analizele făcute la Chişinău constată că anul trecut a fost totuşi anul de vârf al crizei care a afectat turismul.

Analistul Veaceslav Ioniţă spunea în cadrul unei emisiuni că în anul 2020 “a fost înregistrată cea mai mare scădere a numărului de turişti străini care au vizitat R. Moldova. Cu aproape 13 mii mai puţini decât în 2019”. Moldova încă nu are pretenţia de destinaţie turistică de mare calibru însă, tradiţional, R. Moldova a avut anual în jur de 20 de mii de turişti străini, care au venit în mod organizat”.

Ioniţă constată că „la cei 20 de mii de turişti (care se încadrează exact în noţiunea de turism) se mai adaugă alţii circa 130 de mii, care nu vin organizat, dar îşi planifică vacanţă de sine stătător. Aceştia se cazează la hoteluri, mănâncă în restaurante. Se comportă ca turiştii, doar că nu vin în mod organizat. „La noi, după ce s-a destrămat URSS, turismul organizat practic a murit. Ulterior, tot ce a fost – a fost turismul neorganizat, oamenii pur şi simplu veneau în R. Moldova în vizită”. Şi în marile destinaţii turistice ale lumii turismul neorganizat îşi însuşeşte o parte considerabilă din totalul vizitatorilor.

Potrivit expertului, în prezent, agenţiile de turism din întreaga lume au o provocare mare. Datorită tehnologiilor moderne, există foarte multe soluţii prin intermediul cărora cetăţenii multor state nu mai apelează la agenţii pentru a-şi organiza vacanţa, dar merg în aşa numitul turism neorganizat. „Există o tendinţă în întreaga lume şi agenţiile de turism încearcă să răspundă acestor provocări. Dacă în multe ţări acest proces a început, la noi de vreo 30 de ani este într-o formă moartă. De 30 de ani, cam 85% dintre turiştii care vin în Moldova vin neorganizat şi circa 15% organizat”, a spus economistul.

Totodată, Veaceslav Ioniţă afirmă că după anii 2002-2003 a devenit vizibilă tendinţa ca unui turist străin, care este adus de către o agenţie de turism, să-i revină câţiva moldoveni care pleacă peste hotare la odihnă. În prezent acest raport este de 1 la 15.

De asemenea, expertul menţionează că în 2020, pandemia de COVID-19 a lăsat cea mai mare amprentă asupra turismului receptor din R. Moldova, de după prăbuşirea URSS. Atunci prăbuşirea a fost de la 300 de mii la 20 de mii, iar pe parcursul a 25 de ani a oscilat între 15-25 de mii de turişti. Din ţările de unde veneau anual câte două-trei mii de turişti, în anul pandemic 2020 acest număr a fost semnificativ mai mic, cu excepţia României. În 2020 a fost mai mare cu 1,6 mii numărul turiştilor români care au vizitat R. Moldova. „Cred că şi românii neavând o altă posibilitate de a merge în alte părţi din cauza pandemiei, fiind ceva mai uşor de a ajunge în R. Moldova, au decis să viziteze ţara noastră. Dacă nu era România, în R. Moldova pur şi simplu nu venea nimeni. 2 din 3 turişti care au venit la noi erau din România”, a menţionat Veaceslav Ioniţă.

Referindu-se la profilul turiştilor care vin în R. Moldova în mod organizat, Veaceslav Ioniţă spune că, analizând situaţia din ultimii zece ani, pe primul loc se află România cu 3100 de persoane, apoi urmează Federaţia Rusă – 1600 de persoane; Ucraina – 1300 de persoane; Germania – 1000 de persoane; Polonia – 700 de persoane etc. „Cinci ţări din regiune ne asigură peste 50% din numărul total de turişti care vin să viziteze ţara noastră. Ucraina, pe vremea când R. Moldova avea până la 300 de mii de turişti, asigura anual circa 120-130 de mii de turişti. În ultimii ani numărul turiştilor care vin în Moldova din Ucraina ajunge cel mult de 1500 de persoane”, susţine analistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, începând cu 2010-2011 avem o intensificare sau o creştere a atenţiei turiştilor din România care vizitează R. Moldova, în 2020 au fost circa 5100 de turişti.

Unicul lucru pozitiv pe care l-a făcut pandemia în ramura turistică a fost că România a decis să descopere R. Moldova şi a asigurat 70% din toţi turiştii străini”, a afirmat Veaceslav Ioniţă.

În anul 2020, anul pandemic, susţine expertul, numărul moldovenilor care au plecat peste hotare a scăzut cu mult mai mult decât numărul străinilor care au venit în R. Moldova. Dacă în 2019 am avut 310 mii de turişti moldoveni plecaţi la odihnă peste hotare, în 2020 acest număr a fost de doar 75 de mii. Făcând un clasament al primelor zece ţări unde în 2020 a scăzut cel mai mult numărul turiştilor moldoveni, analistul a spus că este vorba de Bulgaria – unde a scăzut de la 86 de mii la 4 mii de persoane, Turcia – de la 98 de mii la 43 de mii, România – de la 42 de mii la 6 mii, Grecia – de la 20 mii la 600, Egipt – de la 24500 la 13300, Ucraina – de la 13300 la 3 mii, Ungaria – de la 3300 la 400 de persoane, Italia – de la 3200 la 500, Spania – de la 2500 la 200 şi Muntenegru – de la 2400 la 0.

Îndemnul “Stai acasă” de care ne-am legat speranţa că vom ieşi învingători în lupta cu pandemia ne-a convins până la urmă să ţinem uşile închise, să punem valizele în depozite şi să amânăm plecările noastre pentru timpuri mai bune. Oamenii din domeniul turismului speră, însă, că se va reveni la cifrele de altă dată, deşi există şi suficiente păreri că schimbările care s-au produs în modul nostru de a ne organiza viaţa nu sunt pentru un an-doi, ci vor determina un mod anume de gândire.