Uniunea Europeană va proteja frontiera Republicii Moldova, pentru a reduce migrația ilegală
Un program lansat de Uniunea Europeană prevede supravegherea cu drone, în mod coordonat, a granițelor unor țări membre UE, inclusiv a României, precum și a graniței Republicii Moldova.
Uniunea Europeană finanțează cu aproape șapte milioane de euro un proiect denumit BorderUAS, menit să crească gradul de protecție al teritoriului Europei în fața migrației ilegale, scrie romanialibera.ro.
Interesant este faptul că urmează a fi protejate nu doar țări UE, ci și câteva țări din afara Uniunii, dar care au o tendință de apropiere de UE. Autoritățile de la Bruxelles par că vor să creeze o barieră, în exteriorul UE, care să stopeze fluxurile de migranți.
Proiectul urmărește ca, până în anul 2023, Poliția de Frontieră din șase țări să poată primi date furnizate de drone (vehicule aeriene fără pilot) echipate cu radare. Cele șase țări beneficiare sunt următoarele: Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina și Belarus. Implicarea în acest program UE a Belarus pare surprinzătoare, dar trebuie amintit că proiectul BorderUAS a fost conceput înainte de înrăutățirea gravă, din ultimele săptămâni, a relațiilor dintre statele democratice și regimul de la Minsk.
Un leu din cinci, luat de la bancă, a fost pentru achiziţia de imobil
După criza bancară din anul 2014, creditele acordate de bănci s-au redus dramatic şi au atins minime istorice. Băncile au devenit mult mai atente în acordarea împrumuturilor pe fundalul condiţiilor mai riguroase impuse de Banca Naţională a Moldovei, dar şi a transparentizării acţionarilor. În anul 2020 portofoliul de credite acordat de bănci a ajuns la nivelul de dinaintea crizei bancare.
„După anul 2014, timp de trei ani şi jumătate, a fost înregistrată o scădere continuă, din contul agenţilor economici, cu aproape 18 miliarde de lei, a volumului creditelor oferite. Totodată, creditele acordate persoanelor fizice au înregistrat o uşoară creştere, dar nu au compensat prăbuşirea creditelor oferite agenţilor economici. Totodată, după februarie 2018, din 15,8 miliarde de lei, care a fost creşterea timp de trei ani şi jumătate a portofoliului de credite din sistemul bancar, 10 miliarde de lei au revenit persoanelor fizice, iar 5,8 miliarde de lei – persoanelor juridice”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă în analiza săptămânală, scrie capital.market.md.
Criza din 2014, oportunitate de creştere pentru bănci
În opinia economistului, după criza din 2014, care a afectat sectorul bancar, pentru sectorul nebancar a fost o oportunitate de creştere, din contul preluării cotei de piaţă de la bănci. Acesta s-a ridicat în 2019 la 20%, de trei ori mai mult decât avea în general. Însă în anul 2020 băncile au reuşit să recupereze o parte din cota de piaţă pierdută, iar creşterea volumului de credite oferite în anul 2020 se datorează exclusiv sectorului bancar şi faptului că cel mai mult au crescut în această perioadă creditele imobiliare. Unul din 5 lei oferit de către bănci în 2020 a fost dat fie unei companii de construcţii, fie unei persoane fizice, la luarea unui credit imobiliar.
În prezent, volumul de credite oferite este estimat la 58,8 miliarde lei. Cel acordat de către bănci se ridică la aproape 48 de miliarde de lei, restul – de către sectorul nebancar, care este format din companiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, companiile de leasing. Acestea, după criza din 2014, s-au pornit bine, deoarece Banca Naţională a Moldovei a fost foarte riguroasă, a înăsprit reglementarea băncilor, pentru a face ordine în sectorul bancar, astfel băncile au devenit foarte rigide în tot ceea ce înseamnă oferirea de credite. După 2018 băncile au constatat că cei mai buni clienţi pot fi persoanele fizice, care erau orientate spre a lua împrumuturi pentru consum, procurarea de imobil şi iniţierea unei afaceri, dar erau considerate şi cei mai buni platnici. Dacă în cazul persoanelor juridice creditele neperformante sunt la nivel de 10,15% chiar 20%, în cazul persoanelor fizice acestea sunt la nivel de 2-3%. Astfel, băncile, începând cu 2019-2020, au devenit agresive privind atragerea persoanelor fizice în calitate de client al lor. Au redus dobânda, au devenit deschise către cetăţeni şi în prezent asistăm la un atac al sectorului de creditare a persoanelor fizice, iar sectorul nebancar, cu dobânzile sale ridicate şi capacităţile reduse, în 2020 a cedat în faţa băncilor.
Creditele acordate – 28% din PIB
“Raportat la PIB, în 2014 a fost atinsă maxima istorică de aproape 39% din volumul de credite oferite. Pentru economii ca a R. Moldova, una slabă şi fragilă, se considera normal ca volumul de credite raportat la PIB să fie la nivelul de 60%. După aceasta, a avut loc o prăbuşire până în 2018, iar în prezent avem o uşoară recuperare, ne apropiem de 28% din volumul de credite oferite, raportat la PIB. Ca volum de bani am ajuns încă anul trecut la nivelul anului 2014, dar ca valoare reală, procesul de recuperare poate dura încă cel puţin 3-4 ani”, a mai spus Ioniţă.
R. Moldova a avut o scădere a portofoliului de credite bancare de trei ori în istoria sa. Criza din 1999, criza din 2009 şi criza din 2014. Cea mai lungă ca timp şi ca volum a fost criza din 2014, care a ţinut aproape trei ani şi jumătate, iar scăderea a fost de aproape 16 miliarde de lei. De la 48 de miliarde de lei în 2014 la 32 miliarde de lei în 2018, recuperarea a avut loc în cea mai mare parte din contul persoanelor fizice. Creditele oferite persoanelor juridice au scăzut de la 42 de miliarde de lei în 2014 la 24,4 de miliarde de lei în 2018, iar acum a crescut până la 30 de miliarde de lei. Însă, la valoarea reală comparativ cu PIB-ul, creditarea persoanelor juridice are nevoie de cel puţin 7-8 ani ca să se ajungă la nivelul din 2014.
Persoanele fizice, trag în sus băncile
Din 2014 şi până în prezent, potrivit expertului IDIS Viitorul, cei care au setat jocul în domeniul financiar au fost persoanele fizice, care aveau credite luate la nivelul de 10%, iar acum au ajuns la 40%. Dacă în 2014, volumul total de credite acordate persoanelor fizice doar din sistemul bancar era de 5,8 miliarde de lei, acum este de trei ori mai mare şi însumează 17,8 miliarde de lei.
Expertul mai susţine că după criza din 2014 a apărut neîncrederea cetăţenilor în tot ceea ce se întâmplă pe piaţa bancară şi a fost înregistrată cea mai puternică creditare în valută străină. Însă din 2018 şi până în prezent, în urma deschiderii către cetăţeni a sectorului bancar, acordarea creditelor în valută a atins cifra de 13,9 miliarde de lei, iar toată creşterea din ultimii trei ani şi jumătate a fost asigurată exclusiv de creşterea creditelor oferite în lei moldoveneşti. Rata dobânzii este mică, riscul valutar nu este foarte ridicat, astfel că leul moldovenesc a devenit valuta de circulaţie în R. Moldova, iar activitatea economică din ţară se concentrează pe leu.
80 de miliarde de lei din bănci stau neutilizaţi
Situaţia în R. Moldova, spune economistul, rămâne critică în ceea ce priveşte surplusul de lichidităţi. În prezent avem 31 de miliarde de lei surplus în sistemul bancar. Depozite sunt de 79 de miliarde de lei, credite acordate – de 48 de miliarde de lei. Însă, potrivit lui Veaceslav Ioniţă, BNM întreprinde acţiuni pentru a ameliora situaţia care, de la începutul anului 2021 faţă de anul trecut, s-a îmbunătăţit cu trei miliarde de lei. „Este o politică activă pe care o duce BNM, prin înăsprirea poziţiilor legate de depozitele în valută şi facilitatea creditelor în lei moldoveneşti. În felul acesta în câţiva ani problema legată de surplusul de lichidităţi se va rezolva”, afirmă expertul.
Un clasament al împrumuturilor arată că din anul 2018 până în prezent cele mai multe împrumuturi au fost direcţionate la procurarea şi construcţia de imobil, pentru consum, comerţ, agricultură, afaceri, industria productivă, APL.
În această perioadă, creditele nebancare oferite s-au menţinut la nivelul de 10,5 miliarde de lei. Cel mai multe le-au oferit companiile de microfinanaţare – 8,1 miliarde de lei, urmează companiile de leasing – 1,4 miliarde de lei şi asociaţiile de economii şi împrumut – 960 de milioane de lei. Veaceslav Ioniţă afirmă că dacă aceste instituţii nebancare nu vor deveni mai atente în relaţia cu clienţii, riscă să piardă piaţa, deoarece băncile foarte puternic atacă sectorul nebancar.
Economistul a mai precizat că în prezent rata de îndatorare a persoanelor fizice este egală cu 12,4% din PIB, de trei ori mai mult decât acum zece ani. Media europeană este 56%, iar cea regională variază între 16-18%. Astfel, moldovenii au un grad de îndatorare faţă de sistemul financiar, fie bancar sau nebancar, de aproape cinci ori mai mic decât media europeană şi cu 50% mai mic decât media regională.
„În următorii ani, sectorul nebancar trebuie să-şi rezolve problema legată de calitatea serviciului prestat, ca să nu fie nevoit să cedeze din piaţă. Sectorul bancar trebuie să fie mai departe agresiv, în sensul bun al cuvântului, în creditarea persoanelor fizice pe toate dimensiunile. Atât sectorul bancar, cât şi sectorul nebancar trebuie să vadă cum ar putea să-şi îmbunătăţească marketingul şi politicile”, a conchis Veaceslav Ioniţă.
ANSA: Republica Moldova va putea exporta produse lactate în UE
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a anunțat astăzi că a fost informată de către Comisia Europeană referitor la aprobarea deciziei privind posibilitatea exportului produselor lactate fabricate în Republica Moldova, comunică MOLDPRES.
Potrivit conducerii ANSA, în urma conlucrării eficiente cu serviciile competente ale Comisiei Europene, Uniunea Europeană a decis să includă Republica Moldova în Colonița C a Anexei nr. I a Regulamentului 605/2010 care se referă la cerințele sanitar-veterinare pentru domeniul sănătății animalelor și pentru certificare la importul produselor lactate în UE.
Recent, planul național de monitorizare a reziduurilor pentru laptele de bovină a Republicii Moldova a fost aprobat de către Comisia Europeană cu modificarea anexei Deciziei Comisiei Europene 163/2011. Astfel, Republica Moldova dispune de un plan național de monitorizare a reziduurilor pentru lapte, obiectiv care necesită a fi îndeplinit în cazul exportului/tranzitului produselor lactate.
”Reieșind din condițiile situației pandemice, Comisia Europeană va aplica principiul de prelistare a unităților pentru exportul produselor lactate moldovenești, la propunerea ANSA și în baza garanțiilor oferite de către aceasta. După finalizarea procedurii de listare a unităților și aprobarea listei unităților de către Comisia Europeană și publicarea acesteia pe site-ul DG SANTE, exporturile vor putea fi efectuate”, a declarat directorul ANSA, Vladislav Cotici.
Comisia Europeană a aprobat un plan de relansare economică pentru Republica Moldova de 600 milioane de euro
Un plan de relansare economică istoric, de 600 de milioane de euro, a fost aprobat de Comisia Europeană pentru Republica Moldova. Anunțul fost făcut de către eurodeputatul Siegfried Muresan.
„Cea mai bună veste pe care cetățenii Republicii Moldova au primit-din partea Uniunii Europene de la liberalizarea regimului de vize este planul de relansare economică de 600 de milioane de euro pentru următorii 3 ani anunțat astăzi de Comisia Europeană, scrie paranteze.md.
Republica Moldova beneficiază de un plan de relansare economică la fel cum beneficiază toate țările membre ale Uniunii Europene. Este singurul astfel de pachet economic acordat de Uniunea Europeană unei țări din Vecinătatea estică.
Planul de relansare economică pentru Republica Moldova nu ar fi fost posibil fără colaborarea extrem de strânsă dintre președinta Maia Sandu și instituțiile Uniunii Europene.
Banii vor merge, în primul rând, în conectivitate, adică investiții în infrastructura rutieră, digitală, energetică, apoi în competitivitatea economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, dar și în reformele pe care le așteaptă cetățenii Republicii Moldova în administrația publică, domeniul bugetar, justiție și combaterea corupției.
Ne bucurăm să vedem că acest ajutor a fost anunțat de Comisia Europeană la fix o săptămână de la vizita de lucru pe care am efectuat-o în Republica Moldova alături de președintele delegației Parlamentului European la Adunarea parlamentară Euronest, Andrius Kubilius, și de vicepreședintele delegației Parlamentului European la Adunarea parlamentară Euronest Andrzej Halicki”, a scris Mureșan pe facebook.
O modalitate inedită de a se plimba cu caiacul. Bloggerul Vladimir Carmanov povestește despre călătoria subterană
Pandemia şi restricţiile de călătorie impuse i-au făcut pe moldoveni să găsească modalităţi de distracţie în ţară. Amatorii de aventuri extreme au găsit o modalitate inedită de a se plimba cu caiacul: prin mina de piatră situată la 50 de metri adâncime în sectorul Râşcani al Capitalei. Bloggerul Vladimir Carmanov ne-a povestit mai multe despre această experienţă şi impresiile sale despre călătoria subterană.
"Tot timpul există riscul să te răstorni, aşa că vesta nu e deloc inutilă. Totuşi, sper că adâncimea nu este prea mare. Şi regula de securitate: fără cască nu poţi merge.", scrie publika.md.
Ideea aventurii prin subterane le-a venit întâmplător. Vladimir spune că tinerii au aflat că mina e pe jumătate inundată şi au căutat o posibilitate de a organiza o cursă de caiace.
titre "Pentru noi s-a făcut o excepţie. Totuşi, noi ne gândim acum la măsurile de securitate și căutăm posibilităţi să organizăm excursii pentru turişti."
Caiaciştii au navigat pe sub străzile Florilor, Studenţilor, bulevardele Moscova şi Matei Basarab. Vladimir povesteşte că apa din mină este atât de clară încât a putut filma până la 7 metri adâncime. Iar timpul trece foarte repede: cele cinci ore petrecute în subteran li s-au părut doar o oră jumătate.
titre "E ca şi cum te-ai afla într-o altă realitate. Dar ne-am descurcat bine. Puţin ne-am enervat când am aşteptat maşina aproximativ o oră, dar în general totul s-a terminat bine."
La numai 4 ani, o fetiță din Marea Britanie are un IQ comparabil cu al lui Einstein
Micuța Dayaal Kaur nu are decât 4 ani, dar impresionează deja prin inteligența și umorul său.
Se spune că savanții Stephen Hawking și Albert Einstein au avut un IQ de 160, dar la numai 4 ani, fetița de origine indiană care trăiește în Marea Britanie a ajuns deja la un scor al inteligenței de 142 și a fost inclusă în clubul exclusivist MENSA, al persoanelor considerate deosebit de inteligente, transmite Digi24.ro.
Raj și Sarbjit Singh locuiesc în Great Barr, un cartier din nordul Birmingham-ului. Nici nu bănuiau potențialul intelectual al fiicei lor atunci când s-a născut, dar acum se pare că trăiesc în casă cu un adevărat geniu, scrie presa britanică.
Știa alfabetul la 14 luni
Părinții au remarcat inteligența fiicei lor la numai câteva luni după naștere. Împlinise un an și o lună, iar tatăl său i-a spus într-o zi cifra „1” . Ea a răspuns imediat „2”, apoi tatăl a spus „3”, fetița a continuat cu „4” și tot așa până la 15, a povestit tatăl.
O lună mai târziu, când avea 14 luni, putea spune alfabetul, iar până la 2 ani știa deja numele tuturor planetelor și punea adesea întrebări al căror răspuns părinții trebuiau să-l caute de Google!
Însă fetița nu era doar un burete care absorbea informațiile din jur, ea a dovedit foarte timpuriu că înțelege lumea înconjurătoare, că poate socializa. Asimila cuvinte cu ușurință și putea să dialogheze cu părinții săi. „Cu Dayaal am vorbit mereu ca adulții, fără a folosi limbaj de bebeluși, indiferent ce i-aș fi zis, ea înțelegea, fie că era vorba de pus ceva la gunoi sau de a merge la culcare”, spune tatăl.
Putea să urmărească filme precum „Marțianul”, îi înțelegea subiectul și momentele comice.
Sociabilă și cu simțul umorului
Odată, erau la supermarket și a Dayaal a început să intre în vorbă cu oamenii, întrebându-i despre copiii lor și câți ani au. „Oamenii se întorceau către mine și mă întrebau câți ani are și eu le spuneam că 2”, a povestit bărbatul.
Când a ajuns la creșă, diferența enormă dintre ea și copiii de vârsta ei a alarmat-o pe directoare, încât aceasta le-a scris părinților spunându-le că fetița este „deasupra tuturor posibilităților pe care creșa i le poate oferi”.
Directoarea a mărturisit că în 15 ani de experiență nu a întâlnit un copil asemănător, iar fetița nu numai că era foarte inteligentă, dar și sociabilă și cu simțul umorului.
O inteligență rară
Raj și Sarbjit, părinții fetiței, au încercat să găsească un cadru potrivit pentru a răspunde nevoilor sale și pentru a-i antrena abilitățile, dar și-au dat seama că întâmpină dificultăți. În aceste condiții, când erau în lockdown, părinții au decis să plătească un test online MENSA, o organizație specializată în evaluarea inteligenței.
Și de data aceasta micuța l-a impresionat pe psihologul de la MENSA.
„Stăteam afară din cameră, lângă scări, și o auzeam pe Lynn Kendall (psihologul de la MENSA) râzând cu Dayaal, iar când ne-am întors înăuntru, psihologul ne-a spus: trebuie să vă așezați ca să auziți ce o să vă spun”, a povestit tatăl.
Rezultatul testului a plasat-o pe Dayaal în „categoria superioară a celor superiori”. IQ-ul ei a fost evaluat la 142. Iar atunci când a făcut testul nici măcar nu împlinise 4 ani, avea 3 ani și 11 luni.
Dayaal face parte din acea proporție de numai 0,01 la sută din populație constituită din persoane cu inteligența mult peste medie.
În ciuda vârstei sale fragede, micuța are capacitatea de a recunoaște cuvinte și a face calcule ca un copil de 5 ani. Iar competențele sale continuă să se îmbunătățească. Astăzi știe deja să rezolve ecuații matematice simple.
Ar putea lua Nobelul sau ar putea lucra într-o cafenea
Un asemenea avans pe care Dayaal l-a luat în fața celorlalți este adesea dificil de administrat la această vârstă. Tatăl, care lucrează într-o școală, și mama, care este avocată, au căutat o instituție de învățământ potrivită pentru copilul lor prodigios. Li s-a propus un loc într-o școală privată, dar costurile acolo ar fi fost peste posibilitățile materiale ale familiei.
În cele din urmă, copilul a fost acceptat la o școală locală, iar părinții vor acum ca fetița să treacă într-o clasă mai mare, pentru a fi stimulată intelectual.
Deplin conștienți de-acum de potențialul intelectual al lui Dayaal, părinții ar vrea ca ea să crească normal, astfel încât să se dezvolte, dar fără a fi presată să-și folosească la maximum capacitățile.
„Dayaal ar putea deveni un viitor lider mondial sau ar putea câștiga un premiu Nobel pentru pace, dar la fel de bine ar putea lucra într-o cafenea sau și-ar putea face meseria pe care o visează, fie că ar fi vorba de a avea grijă de grajduri în spațiu! Este vorba despre ceea ce vrea ea și, atât timp cât are un zâmbet pe față, asta este tot ceea ce contează, nu IQ-ul ei”, spune tatăl.
Dayaal mai are o soră mai mică, Kalyaan, în vârstă de 18 luni, care pare să-i calce deja pe urme. Să fie vorba despre o generație de mici genii?
Hotărârea privind un program economic pentru tineri a fost publicată în Monitorul Oficial
Proiectul de Hotărâre care prevede extinderea cu un an a termenului de implementare a Programului „START pentru tineri: o afacere durabilă la tine acasă”, a fost publicat în Monitorul Oficial de vineri, 28 mai, transmite MOLDPRES.
Potrivit documentului, modificările prevăd și extinderea termenului de eligibilitate pentru aplicarea la Program până la doi ani de la înregistrarea sau înființarea întreprinderii, ceea ce va oferi posibilitatea unui număr mai mare de tineri să beneficieze de suport financiar în faza lansării și dezvoltării afacerii.
Conform Guvernului, până în prezent, s-a constatat că multe companii create de tineri nu au putut beneficia de oportunitățile Programului pe motiv de necorespundere a vârstei companiei. Respectiv, termenul de un an pentru întreprinderi limita participarea tinerilor care au inițiat o afacere și se află la stadiul incipient al dezvoltării acesteia.
Scopul Programului este de a crește impactul socio-economic, prin stimularea preluării şi aplicării bunelor practici în economie, crearea locurilor de muncă, sporirea volumului de investiții în economie etc. Sectorul alimentației publice a fost afectat considerabil de criza COVID-19, astfel Programul „Start pentru Tineri” va constitui un suport suplimentar pentru tinerii care au inițiat afacerile în acest domeniu.
Pentru anul 2021, în scopul implementării Programului, din bugetul de stat vor fi alocați 20 000,0 mii de lei.
Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Un vaccin chinezesc administrat și în Moldova, mai eficient decît Pfizer în reducerea mortalității
Vaccinul chinez CoronaVac împotriva COVID-19 reduce mortalitatea provocată de această boală cu 97%, în timp ce serul Pfizer are o eficacitate de 80%, potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu uruguayan publicat joi.
„Reducerea mortalităţii cauzate de COVID-19, la peste 14 zile după administrarea celei de-a doua doze de vaccin, este de 97% pentru CoronaVac şi de 80% pentru Pfizer”, se arată în studiul realizat de Ministerul Sănătăţii din Uruguay în rândul populaţiei locale în 2021, scrie cotidianul.md.
Conform acestui studiu, din numărul total de persoane imunizate cu CoronaVac până la 25 mai (712.716), 5.360 au fost testate pozitiv pentru coronavirus. Dintre acestea, 19 au fost spitalizate la terapie intensivă şi 6 au murit.
Potrivit aceleiaşi surse, din numărul total de persoane vaccinate cu Pfizer până la aceeaşi dată (149.329), 691 au fost infectate cu COVID-19, dintre care doar una a fost internată la terapie intensivă şi opt au murit. Studiul precizează că, în acest caz, toate aceste persoane aveau 80 de ani.
Astfel, reducerea numărului de cazuri după imunizarea cu CoronaVac este de 57%, în timp ce cu Pfizer este de 75%.
În ceea ce priveşte spitalizările la terapie intensivă, studiul a constatat o eficacitate de 95% pentru CoronaVac şi de 99% pentru Pfizer.
Cercetarea precizează că aceste cifre sunt preliminare şi „ar trebui interpretate cu prudenţă, deoarece ele nu iau în considerare vârsta pacienţilor, comorbidităţile lor şi grupurile cu expunere mare” la boală, precum angajaţii în domeniul sănătăţii.
Aceste detalii statistice vor fi comunicate în rapoartele viitoare.
Ţară de 3,5 milioane de locuitori, Uruguay nu a recurs niciodată la izolare şi îşi menţine o mare parte a activităţilor deschise. Guvernul preşedintelui Luis Lacalle Pou mizează pe campania de vaccinare, care a progresat într-un ritm constant de la lansarea sa pe 1 martie.
Până în prezent, 47% din populaţie a primit deja o primă doză de vaccin şi 28% a doua.
100 de mii de doze de CoronaVac au fost achiziționate de Guvernul Republicii Moldova de la compania chineză Sinovac. Până acum, în jur de 15 mii de doze au fost administrate.
R.Moldova: peste 640 de mii de moldoveni au cetățenia română
Numărul cetățenilor moldoveni care au cetățenia română a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani și a ajuns astăzi la peste 640 de mii. Datele se regăsesc într-un răspuns al Ministerului Justiției postat pe site-ul Camerei Deputaților, după o interpelare făcută de către deputatul Ștefan-Iulian Lorincz (USR PLUS) săptămâna trecută, informează portalul G4media. Acesta a explicat că a cerut datele pentru că sunt foarte multe restanțe.
Conform Ministerului Justiției, în total au fost depuse aproape 800 de mii de cereri ( 786.546) din care peste 140 de mii așteptau încă să fie soluționate la finele lui 2020, scrie europalibera.org.
Potrivit deputatului USR-PLUS care a cerut datele, restanțele se explică și prin lipsa de personal la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
„Noi am ridicat problema și am înțeles că unele dosare ajung să aibă și 14 luni întârziere, altele 12 și 10 luni. Deci, nu stăm foarte bine din punctul acesta de vedere”, a mai spus parlamentarul USR, citat de G4media.
Conform statisticilor, cel mai mare val de acordare a cetățeniei românești pentru moldovenii de peste Prut s-a produs în ultimii zece ani, este vorba de peste 580.000 de cetățenii române.
Pandemia de coronavirus a încetinit ritmul de depunere a cererilor cu 80%, în mare din cauza restricțiilor de circulație între România și Republica Moldova. Astfel, au fost depuse numai 17.549 de cereri. O pauza care a permis însă procesarea unui număr mare mare de dosare restante: au fost acordate peste 66 de mii de cetățeni române cetățenilor moldoveni.
În ceea ce privește cererile pentru copii minori pentru care se redobândește cetățenia există un salt mare și în 2020 față de 2019 de la 1.257 la 2.005 de cereri aprobate.
Populaţia a depozitat un miliard, dar a scos 10 miliarde de lei din conturile bancare
În luna aprilie a anului curent banii în circulaţie au constituit 31,6 miliarde de lei, majorându-se cu 1,8 miliarde de lei comparativ cu sfârşitul anului 2020, relevă datele Băncii Naţionale a Moldovei.
BNM explică majorarea volumului banilor în circulaţie ca urmare a depăşirii în perioada ianuarie-aprilie 2021 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 1 871,5 mil. lei, scrie capital.market.md.
Comerţul aduce cei mai mulţi bani la bănci
În perioada ianuarie-aprilie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 20,2 la sută faţă de perioada similară a anului precedent şi a constituit 43,6 miliarde de lei. Creşterea volumului încasărilor de mijloace băneşti a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 22,1 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care deţin cea mai mare pondere (de 56,1 la sută) din volumul total al încasărilor. Astfel, comerţul are şi cea mai mare pondere în aducerea banilor la bănci. În aprilie curent, volumul banilor încasaţi de bănci din comerţ a fost de 24,5 miliarde de lei.
Persoanele fizice au alimentat conturile bancare cu 3,7 miliarde de lei şi au cumpărat valută în sumă de 1,4 miliarde de lei.
Majorarea încasărilor băncilor a fost susţinută de majorarea practic a tuturor surselor de încasări de numerar. Totodată, volumul încasărilor din vânzarea valutei persoanelor fizice s-a micşorat cu 16,4 la sută (ponderea fiind 3,1 la sută) comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Totodată, în luna aprilie 2021, volumul încasărilor a constituit 12 miliarde de lei (+1,5 la sută faţă de luna martie 2021 şi +75,1 la sută faţă de luna aprilie 2020).
Populaţia şi-a scos valuta de la ciorap
Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licenţiate în perioada ianuarie-aprilie 2021 s-a majorat cu 21,5 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent şi a constituit 45,5 miliarde de lei.
Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creşterea eliberărilor pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice cu 3,5 miliarde de lei (38,0 la sută), cifrându-se la 12,9 miliarde de lei (echivalentul a 733,8 mil. USD). Ponderea acestora a crescut cu 3,4 p.p. şi a constituit 28,4 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.
Majorarea cu 38% a vânzărilor de valută de către persoanele fizice se explică prin creşterea volumului remitenţelor moldovenilor. Datele BNM arată că în primele două luni din 2021, transferurile de peste hotare efectuate în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor au fost de 219 mil. USD, record absolut pentru R. Moldova. Precedentul record a fost stabilit în 2013, când remitenţele în primele două luni au fost de 203 mil. USD, precedat de anul 2008, când ele au fost de 194 mil. USD. „Prin intermediul băncilor moldovenii transmit acasă maximum 80% din bani, restul fiind transmişi prin rutiere, carduri bancare emise în străinătate sau rude şi prieteni. Altfel spus, volumul de bani trimişi acasă de moldoveni mai creşte cu încă 55 milioane USD”, explică economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Bancomatele, casieria moldovenilor
Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizice s-au majorat cu 14,1 la sută, constituind 10,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor.
O pondere semnificativă de 18,9 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie-aprilie 2021 cu 8,3 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent până la 8,6 miliarde de lei. În 2020, veniturile moldovenilor obţinute pe cardurile bancare au fost mai mari decât cele primite în numerar. Deşi cardurile bancare mai sunt utilizate ca mijloc de a retrage bani din bancomat pentru cheltuieli curente, tendinţa arată că sunt în creştere achitările cu cardul. Dacă piaţa online lipsea în R. Moldova acum zece ani, în prezent a devenit foarte puternică. Dacă ani la rând se făceau achitări cu cardul de 200-300 de milioane de lei anual, în prezent, doar online, se fac achitări de 9 miliarde de lei, iar în 2020 cea mai mare parte a achitărilor a fost efectuată în R. Moldova.
În luna aprilie volumul total al eliberărilor a constituit 13,3 miliarde de lei, depăşind cu 1,2 miliarde de lei volumul încasărilor. Comparativ cu luna martie 2021, eliberările de numerar s-au majorat cu 1,4 miliarde de lei sau cu 12,5 la sută.
Depozitele sunt în creştere, iar economia reînvie
Soldul depozitelor în monedă naţională s-a majorat cu 861,4 milioane lei comparativ cu luna precedentă şi a constituit 46,9 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 59,7 la sută din soldul total al depozitelor, cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a majorat cu 721,9 milioane lei, până la nivelul de 31,7 miliarde de lei, având o pondere de 40,3 la sută.
În ceea ce priveşte împrumuturile pentru economie, acestea au însumat 51 miliarde de lei, cu 1,3 miliarde mai mult ca urmare a creşterii cererilor faţă de economie, în monedă naţională cu 995,2 milioane lei (3,1 la sută) şi a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 340,3 milioane lei (2,0 la sută).
De menţionat că cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, s-au majorat pe parcursul lunii aprilie cu 30,5 milioane USD (3,2 la sută).
Creşterea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de majorarea soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 720,3 milioane lei (4,0 la sută), a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 259,8 milioane lei (2,0 la sută), a soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 31,9 milioane lei (5,3 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public s-a micşorat cu 16,8 milioane lei (2,5 la sută).
