CE banner 1160x100 NEW

e68f909abd91e174dcc86eeba32ea702În Moldova, protecția cetățenilor va fi sporită atunci când se cumpără bunuri imobile în construcție și vor fi impuse restricții privind efectuarea plăților pe contractile pentru construcția de locuințe.

Acestea sunt amendamentele la Codul civil și alte acte legislative, pe care Parlamentul le-a aprobat în prima lectură. În special, în Codul civil se introduce o nouă secțiune privind cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare, ale căror articole vor reglementa cumpărarea și vânzarea de bunuri imobile fără a indica suprafaţa și indicând suprafaţa, transferul de proprietăți imobiliare, întocmirea unui contract de vânzare a imobilului în timpul construcției, conținutul contractului cumpărarea și vânzarea de bunuri imobile în construcție și obligația vânzătorului de a informa, înregistra preliminar proprietățile și tranzacțiile la dispoziția cumpărătorului.
Un articol separat prevede restricții privind punerea în aplicare a plăților în temeiul contractului. În special, se prevede că plățile efectuate de cumpărător în cadrul acordului nu pot depăși următoarele limite: 5% din costul total - după înregistrarea preliminară, dar înainte de finalizarea fundamentului clădirii în care se află imobilul; 35% din costul total - după finalizarea fundației; 70% din costul total - după instalarea pereților, acoperișului și a pereților exteriori ai clădirii; 95% din costul total - după darea in exploatare a clădirii; 100% din costul total - după dovedirea dreptului de proprietate sau în cazul în care cumpărătorul a înaintat cereri motivate pentru deficiențe ale bunurilor imobile, după eliminarea deficiențelor.
Un articol separat este dedicat protejării cumpărătorului în cazul insolvabilității unui vânzător. Astfel, dacă a fost inițiat un proces de insolvabilitate împotriva vânzătorului înainte de înregistrarea preliminara a dreptului de proprietate al cumpărătorului, cumpărătorul are posibilitatea: să solicite justificarea înregistrării preliminare a proprietății imobiliare și a părții comune în statul în care se află; să declare despre anularea contractului de vânzare și să solicite returnarea sumelor plătite și a altor sume asupra cărora are drepturi.

18004691 big1528116841

Uniunea Europeană examinează majorarea cotelor la export pentru agenții economici din Republica Moldova. Declarația a fost făcută astăzi de către Comisarul european pentru comerț, Cecilia Malstrom, în cadrul unei întrevederi de lucru la Geneva cu ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, transmite MOLDPRES citând Serviciul diplomație publică, comunicare strategică și interacțiune cu presa al MAEIE.

Comisarul european Cecilia Malstrom a subliniat imperativitatea alinierii amendamentelor legislației naționale în domeniul comerțului la cerințele și principiile sistemului mondial de comerț, stipulate în cadrul acordurilor internaționale ale Organizației Mondiale a Comerțului, consolidând dezvoltarea liberalizării comerțului și transpunerii în practică a celor mai performante politici în asigurarea securității alimentare.

Oficialul european a invitat Republica Moldova să participe în luna septembrie, la Bruxelles, împreună cu Georgia și Ucraina, la reuniunea de evaluare a prevederilor Acordurilor de Liber Schimb, semnate de către UE cu statele din cadrul Parteneriatului Estic.

„Diversificarea exportului, liberalizarea comerțului și consolidarea economiei Republicii Moldova va crea premizele necesare dezvoltării climatului investițional al țării noastre, ceea ce va accelera dialogul politic și va asimila alinierea la standardele și valorile Uniunii Europene”, a menționat ministrul Tudor Ulianovschi.

Abordând acţiunile întreprinse de ţara noastră în vederea implementării prevederilor Acordului de Asociere, cu referire la Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător, ministrul Ulianovschi a pledat pentru majorarea cotelor la exporturile pe piaţa Uniunii Europene a anumitor produse agricole, precum merele, strugurii și diverse produse de origine animalieră.

Totodată, interlocutorii au abordat problematica reformelor în sistemul sanitar și fito-sanitar, eliberarea certificatelor SPS pentru agenții economici ai țării noastre care intenționează să extindă operațiunile de export către statele Uniunii Europene, precum și prevederile cadrului normativ al reglementării comerțului la nivel național.

Ministrul Ulianovschi a prezentat Comisarului european pentru comerț, elementele revitalizării activității UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare), precum și rezultatele întrevederilor avute cu înalții oficiali ONU de la New York în contextul sporirii vizibilității acestei organizații internaționale ONU în dezvoltarea politicilor comerciale globale.

s1200Persoanele cu naţionalitate română au devenit a doua cea mai comună populaţie non-britanică din Marea Britanie, scrie BBC.

Biroul Naţional de Statistică britanic spune că numărul de români care trăiesc în Marea Britanie a crescut cu 25% în 2017, faţă de anul precedent, ajungând la 411.000 de persoane.

La 1 ianuarie 2014 toate televiziunile britanice pândeau aeroporturile Heathrow şi Luton din Londra în aşteptarea “invaziei”. Marea Britanie nu mai putuse amâna regulile europene şi trebuise să accepte deschiderea pieţei muncii pentru români.

Fusese, vreme de un an, o campanie furibundă în presa britanică împotriva românilor care se pregăteau să invadeze Regatul, după deschiderea pieţei muncii.

Când o cursă Bucureşti – Londra a ajuns la destinaţie, pe Luton, din avion a coborât un singur român, ajuns celebru şi mort, între timp.

Victor Spirescu era atunci întâmpinat de jurnalişti şi s-a întreţinut cu deputaul laburist Keith Vaz, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Interne din Camera Comunelor.

De atunci au trecut ani, interesul presei britanice faţă de subiect a scăzut, dar datele statistice arată că temerea nu era chiar nejustificată.

money.ro

green energy transition moldova 28320664338 o

Întrucât Statele Membre ale Uniunii Europene marchează Săptămâna Energiei Durabile a UE, părțile interesate discută și își împărtășesc experiența în domeniul surselor de energie regenerabilă, strategiilor de securitate energetică și problemelor de mediu. În acest articol, analizăm câteva exemple de afaceri în domeniul energiei regenerabile, dezvoltate în Moldova cu sprijinul fondurilor UE, inclusiv un întreg parc de energie solară înființat într-un mic sat rural.

De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a susținut și a contribuit la dezvoltarea proiectelor legate de eficiența energetică și reducerea emisiilor de carbon în Moldova.  În fiecare an, primăriile din Moldova primesc sprijin financiar din partea Fondului pentru Eficiență Energetică din Moldova pentru a-și moderniza clădirile corespunzător standardelor mai înalte de eficiență energetică.  Fondul pentru Eficiență Energetică a fost sprijinit atât financiar cât și tehnic de către UE.  Între timp, datorită programului EU4Energy finanțat de UE, prin discuții privind politicile la nivel înalt este dezvoltat cadrul legislativ pentru sectorul energetic.

Un efort important pentru UE implică sprijinirea țărilor în tranziția lor la energie regenerabilă. Proiectul Energie și Biomasă este unul dintre cele mai semnificative proiecte ale UE din sectorul energetic din Moldova, contribuind la implementarea utilizării energiei verzi în țară. Aproximativ 140.000 de moldoveni au beneficiat deja de acest proiect.

“Ușa care duce la sala de sport a școlii era acoperită cu gheață și brumă în timpul iernilor grele”

În cei șapte ani de implementare, Proiectul Energie și Biomasă în Moldova (PEBM) al UE a ajutat 300 instituții publice să treacă la încălzire cu energie verde la cost redus.

Printre acestea se numără gimnaziul din satul Bălțata, un liceu din raionul Criuleni, unde 156 de copii frecventează orele în fiecare zi. De ani de zile, un cazan de gaz a fost singura sursă de încălzire pentru școală. “Temperatura maximă în interiorul școlii era de 12 °C, iar ușa care duce la sala de sport era acoperită cu gheață în timpul iernilor grele,” își amintește Galina Todoriuc, directoarea școlii. Din bugetul școlii urmau să fie achitați 200.000 MDL [€10.000] pentru încălzire în fiecare an.

În 2014, consiliul raional a alocat 450.000 MDL [€23.000] pentru a înlocui caloriferele școlii, precum și sistemul de încălzire. În același timp, școala a fost selectată să participe la Proiectul Energie și Biomasă în Moldova: a primit un grant UE de 66.000€ [1.3 milioane MDL] pentru instalarea a două cazane pe bază de biomasă.

“Acum, în timpul iernii, temperatura ajunge la 22 °C,” spune Todoriuc. Schimbările au fost benefice și pentru bugetul școlii.  “Anul acesta, de exemplu, am plătit doar 70.000 MDL [3.500€] pentru tot anul,” adaugă directoarea.

“Noi am produs brichete chiar și din papură”

Pentru un număr de companii private din Moldova, biocombustibilul, precum și Proiectul Energie și Biomasă, au devenit o oportunitate de afaceri profitabilă. Doi antreprenori bazați în Chișinău, Serghei Alexei și Dmitri Asoscov, au decis să deschidă împreună un atelier de tâmplărie.  La scurt timp după aceea, ambii și-au dat seama că simpla aruncare a gunioului, în cazul lor a rumegușului, nu face bine afacerii.   

Curând au început prelucrarea deșeurilor din producție în brichete și au creat o nouă companie, numită Bioflame. Cu sprijinul UE, antreprenorii au cumpărat echipament de prelucrare sofisticat, care le permitea să producă brichete și din alte materiale.  Acum, compania produce brichete din coji de hrișcă, coji de migdale și nuci, și coji de floarea-soarelui.

Potrivit lui Dmitri, principalii lor clienți în prezent sunt proprietari de gospodării private și distribuitori din întreaga țară. Bioflame reușește să vândă până la 2.000 tone de brichete în fiecare anotimp.

Există, de asemenea, companii specializate exclusiv în producția de brichete în Moldova. Ludmila Abramciuc, directoarea Ecobricheta, a lansat producția brichetelor și peletelor în orașul său natal Bălți în anul 2008.

Abramciuc spune că compania a achiziționat marea parte a echipamentului său sofisticat cu sprijinul proiectului Energie și Biomasă în Moldova, finanțat de UE. Capacitatea de producție a Ecobricheta a fost amplificată și compania a început să găsească clienți – la început case particulare, urmate de instituții publice precum grădinițe și școli.

Abramciuc este încrezută că există un beneficiu dublu în utilizarea brichetelor și peletelor pentru încălzire în loc de lemn, cărbune sau gaz. “În primul rând, facturile lunare după trecerea la biocombustibil sunt de două și jumătate până la trei ori mai mici.  Al doilea beneficiu constă în sensibilizarea cu privire la mediu: reducerea emisiilor de carbon și utilizarea deșeurilor,” spune Abramciuc.

“Participarea la proiectele de energie verde mobilizează și inspiră comunitatea”

O abordare destul de cuprinzătoare a eficienței energetice și a utilizării surselor regenerabile de energie a fost aplicată în satul Feștelița, raionul Ștefan Vodă.  În 2013, Nicolae Tudoreanu, primarul satului, a făcut din Feștelița un semnatar al inițiativei Convenția Primarilor Est, sprijinită de UE.

“Participarea la proiecte mobilizează și inspiră comunitatea,” crede Tudoreanu.  În 2015, datorită unui grant din partea Guvernului României, administrația locală a reușit să repare sediul grădiniței din sat, care este frecventată de 166 copii.  După cum spune Liuba Vozian, directoarea grădiniței, “diferența a fost simțită imediat”; era mai cald și totuși facturile pentru încălzire au fost reduse cu 30%.  Acum, izolarea termică și ferestrele noi ajută la economisirea a până la 6.000 MDL [300€] pe lună.

În același an, Feștelița a devenit parte a unui proiect mai amplu, cofinanțat de PNUD.  Unele dintre sistemele de iluminare stradală din sat, precum și din satele vecine, Ermoclia și Popeasca, au fost echipate cu becuri economice LED.  Doar 3 km de iluminare stradală nouă au contribuit la reducerea cu 50% a cheltuielilor satului Feștelița pentru iluminarea stradală.

În 2018, satul Feștelița a fost selectat împreună cu alte trei sate din Moldova pentru a primi asistență din partea UE pentru implementarea unei strategii de dezvoltare energetică ca parte a inițiativei “Convenția Primarilor – Proiecte Demonstrative”, care face parte din Convenția Primarilor Est.

Tudoreanu spune că, cu sprijinul experților, autoritățile locale au elaborat un plan destul de ambițios. Clădirile consiliului local, grădiniței, școlii și casei de cultură vor fi echipate cu sisteme de încălzire pe bază de biomasă, iar luminile stradale vor fi înlocuite cu becuri LED unde va fi necesar. Proiectul prevede că Feștelița va pilota producerea propriei energii din surse durabile, atât biomasă cât și mai ales energie solară. “Panourile solare ne vor oferi șansa de a distribui energie în toate rețelele și de a câștiga venituri în bugetul local [de] până la 1 milion MDL [51.000€] pe an și de a cheltui aceste fonduri suplimentare pentru dezvoltarea satului,” spune Tudoreanu.

Potrivit lui Tudoreanu, fără sprijinul acordat de UE, asemenea planuri ar fi fost imposibil de implementat.

Două alte comunități – Călărași și Cantemir – au primit, de asemenea, sprijin din partea inițiativei “Convenția Primarilor – Proiecte Demonstrative” finanțată de UE.  Cele două primării vor folosi sprijinul UE pentru a-și implementa Planurile de Acțiune privind Energia Durabilă.  În Călărași, mai mult de 21 km de sistem de iluminare stradală vor fi renovați, în timp ce în Cantemir, 4 clădiri educaționale vor fi reabilitate conform celor mai bune standarde de Eficiență Energetică.

Prin proiectele sale, UE intenționează să ajute Moldova să-și dezvolte resursele energetice interne, dezvoltând în același timp accesul la energie mai sigură și mai accesibilă. Proiectele deja implementate ajută Moldova să reducă dependența energetică și consumul de energie la nivel național, acestea contribuie la alimentarea cu energie mai transparentă și mai eficientă, reducând astfel sărăcia energetică și facturile la energie pentru cetățenii țării.

Autor: Olga Gnatcova

12 bigO nouă tranzacție de milioane cu acțiuni ale SA ”UNIC”. Peste 2.000 de hârtii de valoare au fost comercializate pentru puțin peste 2 milioane de lei, adică aproximativ 121 de mii de dolari SUA. Prețul per acțiune a fost de 1.020 lei, pe când valoarea nominală a hârtiilor de valoare a fost stabilită la 115 lei.

În total au fost realizate 18 tranzacții prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei. În mare parte au fost achiziționate cote nesemnificative și într-un singur caz achiziția depășește 2% din emisie. Tranzacțiile au avut loc în cadrul unei oferte publice pe piața secundară.

În luna aprilie acționarul majoritar al Magazinului ”UNIC” a lansat o ofertă pentru ceilalți proprietari. Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare a aprobat atunci prospectul ofertei de preluare benevolă, iniţiată de ofertantul FPC ”Rogob” SRL, obiectul căreia îl constituia procurarea a 5.421 acţiuni ordinare nominative emise de SA ”Magazinul Universal Central UNIC”, la preţul de 1.020 lei per acţiune.

Cu doi ani în urmă, ”Rogob” a achiziţionat pachetul majoritar al ”Magazinului Universal Central UNIC” în cadrul unei licitaţii cu strigare, organizată de Agenţia Proprietăţii Publice. Este vorba despre 68.174 de acţiuni, ceea ce constituie 85,45% din întregul pachet. Tranzacţia a fost efectuată cu suportul a două bănci comerciale din Moldova, iar prețul achitat a fost de peste 252 de milioane de lei.

Ulterior, Consiliul Concurenței a decis să aplice o amendă de 46 de mii de lei companiei ”Rogob” pentru că a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni fără a primi acordul instituției.

Recent, presa a scris că proprietarii centrului comercial încearcă să privatizeze terenul de 1,38 hectare aferent magazinului, apelând în instanţele de judecată. ”UNIC” a acţionat în judecată Consiliul Municipal şi Primăria municipiului Chişinău după ce administraţia locală i-a respins solicitarea de a privatiza terenul aferent edificiului şi de a lua în arendă un alt teren din preajmă. Ambele terenuri aparţin municipalităţii, dar de mai mulţi ani sunt date în folosinţă Magazinului ”UNIC”. Primele două instanţe de judecată au dat dreptate centrului comercial, obligând Primăria Chişinău să vândă la preţ normativ sub cel de piaţă terenul care, potrivit ultimei evaluări în 2009, valorează peste 28 de milioane de lei.

Bucuria noi mdO astfel de decizie a fost luată de acționarii fabricii la adunarea general anuală. Suma dividendelor va fi de 10 lei pe acțiune. Se preconizează că peste 10,01 milioane lei (37,79% din profitul net) vor fi redirecţionate în Fondul de rezervă pentru dezvoltarea producției întreprinderii, iar 24,5 mii lei (0,09%) - pentru acoperirea pierderilor asociate corecțiilor datelor din anii precedenți.
În cursul reuniunii, acționarii au examinat și aprobat raportul organului executiv și al Consiliului privind rezultatele activităților sale pentru anul 2017, raportul anual al Comisiei de audit, a revizuit raportul financiar anual și a ales un nou consiliu al societății pentru o perioadă de 2 ani. Din acesta fac parte: Igor Treachin. Rima Trecina, Titu Pleşca, Serghei Covtociuc, Natalia Zubereva. Trebuie menționat faptul că în 2017 “Bucuria” a decis să plătească dividende de peste 15,97 milioane de lei (48,73% din profitul net pentru anul 2016). Valoarea dividendelor a fost de 9,7 lei pe acțiune. “Bucuria” este cea mai mare fabrică de cofetărie din Moldova. A început activitatea în 1946 și produce peste 250 de tipuri de produse de cofetărie. În fiecare zi fabrică produce o medie de 37 de tone de produse de cofetărie. Anterior a fost raportat că societatea este controlată de compania rusă Trade House Valday, care deține 66,46% din acțiunile sale, o altă participație majoră fiind deținută de Legenda Invest - 12,67%.
Anterior a fost raportat că societatea este controlată de compania rusă Trade House Valday, care deține 66,46% din acțiunile sale, o altă participație majoră fiind deținută de Legenda Invest - 12,67%. Anterior s-a menţionat că societatea este controlată de compania rusă Trade House Valday, care deține 66,46% din acțiunile sale, o altă participație majoră fiind deținută de Legenda Invest - 12,67%.

news6 bigAdunarea generală extraordinară a acţionarilor societăţii Floarea Soarelui din Bălţi s-a terminat cu retragerea de la şedinţă a celui mai mare acţionar. O decizie importantă a fost adoptată cu voturile a trei mici acţionari ce deţine doar 4,45% din acţiuni, scrie mold-street.com.

Potrivit unui anunţ făcut public de companie, pe 11 mai 2018, în cadrul Adunării Generale urma să fie votată şi acceptarea de către acţionari, a unei decizii de acordare a unei garanţii şi a unui angajament de despăgubire (indemnity) pentru compania Aragvi Finance International DAC din Irlanda (controlată de Vaja Jhashi), care vrea să contracteze un împrumut de 300 de milioane dolari.

"Reprezentantul proprietarului a 368.629 acțiuni nominative ordinare cu drept de vot, a declarat un conflict de interese în tranzacție, a părăsit sala de ședințe și nu a participat la reuniune şi nici la vot", se arată în avizul publicat de Floarea Soarelui.

E vorba de compania Amableus Limited din Cipru, care deţine o cotă de 51,19% din acţiunile Floarea Soarelui şi a cărui beneficiar final este Vaja Jhashi.

În consecinţă Adunare la care au participat acţionari ce deţin 55,77%, a adoptat decizia de a elibera garanţia, cu votul a trei mici acţionari ce deţin doar 33.017 de acţiuni, adică mai puţin de 4,5% din capitalul SA Floarea Soarelui.

De notat că cea mai mare fabrică de producere a uleiului din Moldova, Floarea Soarelui din Bălţi a înregistrat în anul 2017 o scădere cu 31,5% a veniturilor din vânzări, de la 1,2 miliarde lei la 821 milioane lei. În acelaşi timp profitul întreprinderii s-a majorat de şapte ori şi ceva şi a constituit în anul 2017 35,7 milioane lei, arată raportul anual al companiei.

HjHtRodsMKc

Deja al doilea an la rând, Magenta Consulting, în calitate de membru MSPA, participă la studiul internațional „The Smiling Report”, un studiu realizat de Better Business World Wide. Raportul este bazat pe informația pe care o furnizează agențiile de Mystery Shopping din Europa, Africa, Asia, America de Sud și de Nord. Raportul din 2018 reprezintă un sumar al 1,009,457 de răspunsuri la întrebări care se axează pe trei componente de bază: zâmbet, salut și vânzări complementare. Datele au fost colectate pe parcursul anului 2017, iar raportul din acest an compilează rezultatele din cele 50 de țări participante la studiu.

Media pe toate țările participante în studiu arată că 82% din clienți au primit un zâmbet, cu 86% s-au salutat și doar la 52% din clienți li s-a sugerat să mai cumpere ceva, pe lângă cumpărătura deja efectuată. Vedeți mai jos ce rezultate a înregistrat Moldova și pe ce locuri se clasează.

Consultanții moldoveni zâmbesc mai mult decât anul trecut

Dacă în anul precedent 83% dintre consultanți zâmbeau clienților, în 2017 rata a crescut la 90% - situând Moldova pe locul 4, comparativ cu locul 8 pe care l-a obținut în 2016. Se vede că moldovenii au înțeles că un zâmbet nu doar că poate face ziua cuiva mai bună, dar poate aduce și o vânzare în plus. În general, cel mai mult zâmbesc vânzătorii din Marea Britanie, care au înregistrat un punctaj de 94% și s-au clasat pe locul 1. Pe locul 2, cu același punctaj de 93% s-au poziționat Grecia, Puerto Rico și, spre mirarea unora – Rusia. Cele mai mici scoruri le-a luat Pakistan, cu un punctaj de 19% și Morocco, cu 42%.

Moldovenilor nu le place să se salute

Știți senzația când intri într-un magazin și te saluți, iar ție nici nu ți se răspunde? Se întâmplă cam des la noi, și studiile Mystery Shopping au demonstrat-o. Anul acesta, consultanții din Moldova au acumulat un punctaj de 78%, ceea ce ne clasează tocmai pe locul 26, la același nivel cu Puerto Rico. Însă, surpriză! Comparativ cu anul precedent, am înregistrat una dintre cele mai mari creșteri dintre toate țările participante, tocmai cu 16 puncte procentuale. Cel mai mult le place să se salute celora din Cehia, care au acumulat 95%. Rusia a luat locul 6, 92% din consultanții de acolo se salută cu clienții. Morroco și aici e la coadă, consultanții lor se salută în proporție de doar 48 la sută – poate din cauza că sunt atâția turiști, încât consultanții nu mai reușesc să se gândească la calitatea deservirii.

Trebuie să luăm exemplu de la Rusia ca să vindem mai mult?

Moldovenii nu sunt atât de iscusiți în vânzări complementare. Doar în 52% din cazuri cineva ar merge la cumpărături cu scopul să cumpere o pereche de pantaloni și i se propune o cămașă, un sacou și o pereche de pantofi.  Anul acesta Moldova s-a clasat pe locul 13 și acesta este un rezultat foarte bun, comparativ cu rezultatele din anul trecut, când Moldova a luat doar 40 de puncte și s-a clasat printre ultimele locuri. Rusia este liderul la cross-sales și în 79% din cazuri consultanții din Rusia propun ceva adițional la cumpărătura planificată din start. Probabil, acolo consultanții sunt mai focusați pe tehnici de vânzări mai agresive, în timp ce în țările europene se atrage atenția la construirea unei relații calde cu clientul. Aceasta se vede și din scorurile obținute de țări ca Germania, Franța sau Belgia, care s-au situat la coada clasamentului. Cel mai mic scor l-au obținut grecii.

Magenta Consulting este prima companie din Moldova certificată MSPA (Mystery Shopping Proffesionals Association) pentru calitatea Mystery Shopping. Acest certificat înseamnă că Mystery Shopping pentru noi nu e un simplu hobby. Suntem furnizori confirmați de cumpărături misterioase după cele mai riguroase reguli și care livrează rezultate de calitate privind experiența clienților. În anul 2016 și 2017 am efectuat peste 3500 de vizite de Mystery Shopping.

consulting.md

Resp. stadion

Guvernul vrea să vândă Stadionul Republican. Potrivit unui proiect de lege, terenul de peste 5 ha din centrul orașului Chișinău ar putea ajunge în proprietatea Statelor Unite ale Americii, care vor construi un nou sediu pentru misiunea diplomatică.

Proiectul prevede că, prin derogare de la art. 23 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, se permite transmiterea cu titlu oneros, la preț de piață, a terenului cu suprafaţa de 5,1814 ha din str. Tighina, 12, municipiul Chişinău, proprietate publică a statului, domeniul privat, pentru construcția sediului Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

Pentru asigurarea transmiterii cu titlu oneros a bunului imobil în proprietatea Statelor Unite ale Americii, Guvernul va asigura determinarea valorii bunului imobil și negocierea prețului, dar și semnarea contractului de vânzare-cumpărare a bunului.

Autorii inițiativei susțin că Statele Unite ale Americii și-au anunțat intenția de a cumpăra terenul la sfârșitul anului trecut.

Stadionul Republican a fost demolat în vara anului 2007, la inițiativa prim-ministrului de atunci Vasile Tarlev. Acesta a declarat că în locul stadionului va fi construită o arenă modernă cu 20.000 de locuri, o parcare imensă și un hotel, dar lucrările de reconstrucție a Stadionului Republican așa și nu au mai început.

3594899 w0 h0 2007112116h30m18Compania ”Rolling International” SRL, care deține magazinele FoxMart, trebuie să achite o amendă de aproape 1 milion de lei. Firma a pierdut la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), într-un proces împotriva Consiliului Concurenței.

Mai exact, compania a depus cerere de chemare în judecată în 2015 pentru a fi anulată o decizie a autorității. Firma a fost amendată în 2015, împreună cu altele, pentru majorarea prețurilor la produsele electrocasnice.

În motivarea acesteia a indicat că printr-o dispoziție emisă de Plenul Consiliului Concurenţei s-a dispus de a iniția din oficiu o investigație referitor la semnele încălcării prevederilor Legii Concurenţei de către rețelele de magazine de produse electrocasnice privind majorarea exagerată şi concomitentă a prețurilor la electrocasnice.

Controlorii Consiliului Concurenţei au supus verificării ÎCS ”Rolling International” SRL la sediul acestuia din municipiul Chişinău, str. Calea Ieşilor nr. 10 şi subdiviziunea din mun. Chişinău, str. Petricani nr. 23. În rezultatul controlului au fost întocmite procesele-verbale privind efectuarea inspecției, prin care au fost ridicate o serie de acte şi informaţii. Prin aceste procese-verbale au fost sigilate o serie de încăperi a reclamantului (birouri şi sala de ședințe).

Ulterior, Plenul Consiliului Concurenței a constatat săvârșirea încălcării prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. d) al Legii Concurenţei, prin refuzul de a se supune inspecției şi a dispus de a aplica în mărime de 918.079 de lei, ceea ce reprezintă 0,45% din cifra totală de afaceri realizată în anul 2014.

Reclamantul mai indică că prin ordinele Consiliului Concurenței s-a dispus efectuarea inspecției la sediul SRL ”Profil-Construcţia” şi întreprinderile care fac parte din rețeauă, precum şi în orice alte încăperi aflate în proprietatea sau folosința acestora. În aceste ordine nu s-a indicat denumirea (numele) ÎCS ”Rolling International” SRL în calitate de persoană supusă controlului, însă acesta a fost exercitat la ÎCS ”Rolling International” SRL.

Reclamantul mai invocă că din moment ce în decizia de control figura o altă persoană juridică decât reclamantul, iar denumirea reclamantului şi codul său de identificare nu era inclus în decizia de control, era în drept să interzică accesul în incintă şi să refuze orice cooperare cu persoanele care se pretindeau a fi controlori.

La fel, reclamantul a mai indicat că inspecția a demarat controlul concomitent atât la sediul companiei reclamante din str. Calea Ieşilor nr. 10 cât şi la depozitul ei din str. Petricani nr. 23. Fiind doar un singur angajat al întreprinderii reclamante cu drept de reprezentare a acesteia în faţă terților, a durat până ce acesta s-a deplasat de la str. Calea Ieşilor nr. 10 până la str. Petricani nr. 23 pentru a semna delegația de control, însă încercarea unui reprezentant al reclamantului de a semna două delegații de control în două locuri de control diferite, nu poate fi catalogată ca fiind tergiversarea semnării actelor cu privire la desfășurarea inspecției.

În instanță ”Rolling Internaţional” SRL a solicitat anularea deciziei Consiliului Concurenței ca fiind ilegală. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinpu, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, firma a declarat recurs. În urma examinării solicitării de către CSJ, instanța a ajuns la concluzia că aceasta este inadmisibilă.

Amintim că, în martie 2015 Consiliul Concurenței a amendat patru agenți economici după ce au afișat concomitent prețuri exagerate la produsele electrocasnice. Întreprinderile au refuzat să ofere explicații care să le justifice deciziile de a scumpi mărfurile și au fost amendate cu 5,3 milioane de lei. Amenda a fost aplicată companiilor “Maxiteh – ST” (magazinele Maximum), “Rolling International” (magazine FoxMart), “BM Technotrade” (BOMBA) și “AV Electronic”.