Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a participat astăzi la ședința Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR), în cadrul căreia au fost aprobate trei proiecte de dezvoltare regională, în valoare de peste 60 de milioane de lei. Banii vor fi alocați din mijloacele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională, dar și din surse ale investitorilor privați.

Astfel, membrii CNDCR au decis finanțarea proiectelor investiționale: „Construcția capitală a drumului de ocolire a R1-R14, căii de acces spre subzonele Nr. 4 și 5 a Zonei Economice Libere Strășeni”, „Reabilitarea și modernizarea drumului regional L442-Strășeni-Voinova, raionul Strășeni” și „Dezvoltarea durabilă și competitivă a orașului Rezina prin amenajarea structurilor turistice aferente Complexului sportiv Rezina”.

Potrivit ministrului Chiril Gaburici, aceste proiecte vor contribui direct la dezvoltarea regională - una dintre prioritățile Guvernului Republicii Moldova. „Îmbunătățirea infrastructurii drumurilor în raionul Strășeni este o condiționalitate a investitorilor străini, care urmează să dezvolte afaceri în ZEL. Ministerul Economiei și Infrastructurii susține aceste inițiative. Noi trebuie să fim parteneri cu investitorii care vin în țara noastră. Investind în infrastructură, investim în dezvoltarea economică a Republicii Moldova”, a punctat Chiril Gaburici.

Construcția și reabilitarea drumurilor din raionul Strășeni este o condiționalitate a investitorului japonez „Sumitomo”, care construiește o nouă fabrică de producție în domeniul automotive, cu circa 4000 de locuri de muncă. Investițiile sunt de 50 de milioane de euro, compania urmând să-și înceapă activitatea în 2019.

Un manager în servicii de marketing și vânzare în Republica Moldova poate fi remunerat cu 66 mii lei. Acest salariu este oferit de Reprezentanța Turk Hava Yollari AO.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a făcut publică Lista celor 100 cele mai bine plătite locuri de muncă vacante, înregistrate la 15 mai 2018, conform informaţiei prezentate de agenții economici.

Următorul în topul celor mai mari salarii este cel de 30 mii lei, oferit pentru funcția de programator de către Pentalog. De asemenea, cu un salariu de 25 mii lei vor fi remunerați cei 10 șoferi de autocamion căutați de Orom-Impexpo.

Salarii maxime de 20 mii lei sunt promise pentru funcția de manager general la Orbico, manager în servicii de marketing și vânzare la Beauty SRL și lăcătuș auto la Ad Rem SRL. Operatorii la telecomunicații solicitați de ICS Top Studiomoderna pot fi remunerați cu un salariu de 19,5 mii lei. În același timp, un șef secție telecomunicații ce urmează a fi angajat de Serviciul Național de Management al Frecvențelor Radio și Securității Cibernetice poate fi remunerat cu 15 mii lei.

Salarii între 10-14 mii lei se oferă pentru posturi vacante de muncă pentru contabil-șef, maistru, coordonator proiecte, cercetător științific în informatică, confecționar carcase, șef agenție comercială, referent, inginer la organizarea lucrărilor de exploatare și reparații etc.

Cu salarii de 9 mii lei vor fi remunerați cei care se vor angaja în calitate de croitor în industria confecțiilor la Terentiev Benefis-Art și tehnolog la Pire Construction.
Salarii de circa 8 mii lei sunt promise de către agenții economici pentru funcții vacante de dulgheri, șoferi autocamion, agenți de vânzare, ofițeri bancari credite, consultanți bancari, bucătari etc.

Topul celor mai bine plătite locuri de muncă vacante este încheiat cu salariul maxim de 7 mii lei, înregistrat pentru funcția de inginer în telecomunicații la ICS Ericsson Telecomunications și cea de medic de familie în cadrul Centrului de Sănătate Căușeni.

Notă: La 7 mai curent în baza de date ANOFM erau înregistrate 12464 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind destinate lucrătorilor din industria textilă și confecții.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM)

Ofertele de creditare a 23 de organizații sunt plasate pe prima platformă online gratuită GetCredit.md, lansată în Republica Moldova. Pe viitor, lista companiilor va fi extinsă cu toate companiile de creditare, înregistrate în țară, inclusiv băncile comerciale, informează MOLDPRES.

Un comunicat al companiei precizează că scopul proiectului este de a îmbunătăți nivelul de educație al cetățenilor în domeniul creditării și de a crea un serviciu convenabil pentru căutarea celei mai avantajoase oferte de împrumut. Sistemul colectează, analizează și sortează toate ofertele care corespund solicitării utilizatorului. Proiectul vizează simplificarea interacțiunii dintre debitor(client) și creditor.

Platforma GetCredit.md operează în doua versiuni: în limba romană și rusă și este separată în patru compartimente pe tematici corespunzătoare, care treptat vor fi completate cu informații adiționale: împrumut (oferte ale organizațiilor de micro-finanțare pentru sume de până la 20 mii de lei), credit bancar, leasing și ipotecă.

Serviciul este gratuit absolut pentru toți. În câteva secunde, platforma sortează automat până la 80 cele mai profitabile oferte. Utilizatorul poate vedea suma plăților lunare, rata dobânzii (care include toate taxele), suma finală de plată de credit.

Portalul a fost dezvoltat cu sprijinul Centrului de inovare IT Tekwill. Activitatea GetCredit este bazată pe date publice.

moldpres.md

Vânzătorii moldoveni zâmbesc mai mult faţă de cei din alte ţări. Şi dacă la acest capitolul consultanţii noştri stau bine, atunci aflaţi că ei nu prea preferă să salute clienţii. Sunt concluziile unui studiu realizat în peste 50 de ţări.

Aşadar, se pare că vânzătorii noştri au înțeles că un zâmbet nu doar că face ziua cuiva mai bună, dar poate aduce și vânzări. Dacă anul trecut peste 80% dintre consultanți zâmbeau clienților, în 2017 rata a crescut la 90% - situând Moldova pe locul 4, comparativ cu locul 8 pe care l-a obținut în 2016. În general, cel mai mult zâmbesc vânzătorii din Marea Britanie, care s-au clasat pe locul 1. Pe locul 2 s-au poziționat cei din Grecia, iar pe poziţia a treia - Puerto Rico.

În schimb, comercianţilor moldoveni nu le place să îşi salute clienţii. Studiul arată că Moldova a acumulat 78 la sută din punctaj, ceea ce ne-a clasat tocmai pe locul 26. Însă... surpriză! Comparativ cu anul 2016, anul trecut, la acest capitol, ai noştri au înregistrat cele mai mari creşteri dintre toate ţările participante - tocmai cu 16 puncte procentuale. Cel mai mult le place să se salute celor din Cehia. Pe locul doi este Ungaria, iar pe poziţia a treia - Slovacia.

Este al doilea an când Moldova este inclusă în acest studiu realizat în baza informaţiilor furnizate de agenţiile de Mystery Shopping din mai multe state.

publika.md

“Serviciul Fiscal de Stat - în serviciul contribuabilului” – este sloganul campaniei inițiate de SFS cu scopul de a crește gradul de informare, dar și de conformare fiscală a comercianților de flori. În perioada campaniei, care se va desfășura între 14-31 mai, angajații SFS se vor deplasa în locurile amenajate pentru comerțul cu flori și le vor explica vânzătorilor prevederile legislației fiscale, vor demonstra modul de utilizare al mașinii de casă și control, dar și vor răspunde la întrebări.

Startul campaniei a fost dat de directorul SFS, Serghei Pușcuța, care a discutat cu mai mulți comercianți de flori din municipiul Chișinău despre specificul activității lor, dar și despre prevederile legislației fiscale ce le reglementează activitatea.  

Campania se va desfășura pe parcursul a două săptămâni (14-31 mai), pe întreg teritoriul țării și are drept scop conformarea fiscală a agenților economici ce comercializează flori în piețe autorizate.

Acțiunea este organizată în contextul creșterii sezoniere a cererii de flori vii, fapt ce duce la sporirea riscului de evaziune fiscală prin practicarea activităților ilicite de întreprinzător sau prin documentarea parțială a vânzărilor cu scopul  de a diminua cuantumului impozitelor și taxelor aferente Bugetului public național.

Prin urmare, Serviciul Fiscal de Stat va întreprinde o serie de acțiuni de prevenire a cazurilor de abatere de la legislația fiscală, în special,  întruniri cu contribuabilii – comercianți de flori vii în incinta piețelor.

Pe parcursul campaniei, inspectorii fiscali vor oferi informații despre:

- deținerea unei forme organizatorico-juridice permisive pentru activitate de întreprinzător din domeniul comerțului cu flori;

- respectarea regulilor de utilizare a mașinilor de casă și control, inclusiv cu instruirea utilizării corecte și depline a dispozitivelor;

- deținerea documentelor de proveniență a mărfii supuse spre comercializare;

- deținerea notificărilor/autorizațiilor necesare.

De asemenea, administrațiile piețelor și comercianții vor fi informați și despre faptul că până pe 01.06.2018, pe teritoriul piețelor de flori vor fi instituite posturi fiscale staționare, în cadrul cărora se va acorda ajutorul practic comercianților de flori întru respectarea legislației fiscale și de protecție a drepturilor consumatorilor, iar în cazul stabilirii abaterilor de la legislație, entitățile economice și persoanele fizice responsabile vor fi sancționate conform normelor în vigoare.

realitatea.md

Mihai Sava este un mic producător de vinuri din satul Costești, raionul Ialoveni. După ani la rând în care și-a vândut vinul direct din beci, a reușit, cu ajutorul USAID, să-și lanseze propriul brand de vinuri, câștigând de câteva ori premiul „Polobocul de Aur”.

Vinificatorul a obținut un grant de 20 de mii de dolari, în urma căruia a învățat cum să producă vinuri calitative, dar și să le vândă la un preț de 4 ori mai mare.

Totul a început în anii 2003-2004, când a plantat un hectar de struguri Cabernet și livra marfa la o fabrică de vinuri. După o perioadă, fabrica a falimentat, iar asta l-a făcut pe Mihai Sava să nu caute o altă fabrică, ci să facă propriul vin.

„Un kilogram de struguri costă 3-4 lei, dar când transformi strugurii în produsul final și obții un vin bun, deja poți conta pe un beneficiu mai mare”, spune Mihai Sava.

A început prin a vinde vinul la litru, cum fac unii gospodari de prin localități. Asta până acum trei ani, când vinul său a fost descoperit de cei de la Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.  

Zilele trecute, vinificatorul a fost vizitat de Brock Bierman, şeful Biroului Europa şi Eurasia al USAID, care își are originile în Republica Moldova: bunelul său este din Soroca. Acesta spune că este fascinat de vinurile moldovenești și de frumusețea Republicii Moldova.

În urma ajutorului primit, vinificatorul a trecut de la vânzarea de la gura beciului la lansarea propriului vin îmbuteliat, sub propriul brand.

„Acum trei ani, un specialist de la Proiectul de Competitivitate mi-a sugerat să facem un pas înainte. Eu produceam vinuri țărănești, dar mi-a propus să facem vinuri de calitate.

În primul rând, în cadrul proiectului am primit în permanență consultanță, cum să producem, cum să culegem, când să strângem și așa mai departe. Totodată am primit și utilaj de performanță cu care poți să faci un vin de calitate.

Când am început a lucra cu proiectul de competitivitate, chiar nu mi-am închipuit că poate să fie o atât de bună conlucrare. Dar iată că se poate! Totul se poate!”, se arată bucuros vinificatorul.

În urma grantului, Mihai Sava a primit trei butoaie performante, dar și o instalație frigorifică ce permite menținerea temperaturii la producerea vinului, ceea ce asigură calitatea înaltă a vinului. Proiectul l-a ajutat pe partea ce ține de marketing, brand, printare de etichete pe sticlă, design. Pe eticheta vinului au decis să imprimeze casa lui Mihai Sava, iar pe verso, unde majoritatea vinificatorilor scriu despre regiunea unde este produs vinurile, Mihai Sava a ales să scrie o poezie despre vinuri.

Acum, producătorul are două hectare plantate cu struguri și îmbuteliază anual circa 2000 de sticle pentru piața locală. El este cel mai mic dintre producătorii mici din Republica Moldova, însă are aspirații mari: tinde spre piața europeană, unde producătorii mici sunt la mare căutare.

Vinurile sale au fost apreciate la Vernisalui Vinului, care a avut loc acum câteva săptămâni, iar în curând, sticlele sale cu vin vor ajunge în wineshop-urile din țară.

Pentrul anul acesta micul producător are trei tipuri de vin alb: Bianca, Traminer și  Sauvignion, un Cabernet Rose și Sauvignion Rose, dar și un  Sauvignion roșu.

Grantul USAID îl ajută pe Mihai Sava să presteze și servicii de turism-vinicol.  Acesta și-a amenajat o sală de degustare și a beneficiat de o expertiză de design pentru spațiul de turism.

Cheia succesului unei afaceri este multă insistență, pasiune și dăruire.  „Tot ce  am făcut am făcut cu pasiune, împreună cu soția, împreună cu copii. Am două fiice, una intenționează să plece la muncă în Marea Britanie, iar pe cea mai mare, cred că o să o conving să rămână”, se arată optimist Mihai Sava.

Acționarii Băncii de Finanţe şi Comerţ (Fincombank) nu vor primi dividende. Decizia a fost luată la Adunarea generală anuală a acţionarilor ”FinComBank”, care a avut loc la sfârșitul lunii aprilie. La Adunarea generală sau înregistrat 29 participanţi care deţin 817.340 de acţiuni, ce constituie 68,24% din numărul total al acţiunilor cu drept de vot.

Potrivit unui comunicat de presă, aceștia au aprobat darea de seamă a Consiliului Băncii, rezultatele activităţii economice-financiare ale instituției în anul 2017, precum și darea de seamă şi avizul Comisiei de Cenzori. De asemenea, a fost aprobată Strategia de dezvoltare a ”Băncii de Finanţe şi Comerţ” S.A. pentru anii 2018 – 2020.

În același timp, la subiectul ce vizează repartizarea profitului net obţinut în anul 2017, Adunarea generală a hotărât șă confirme destinaţia a 9.314.912 lei pentru majorarea Fondul special pentru riscuri generale bancare, iar suma în mărime de 27.743.479 lei din profitul total obţinut în anul 2017 să fie lăsată nerepartizată.

Totodată, a fost anulată Hotărârea Adunării generale extraordinare a acţionarilor din 14 februarie 2018 privind plata dividendelor pentru anul 2016 în acţiuni.

Potrivit Raportului anual al băncii, anul trecut câștigul de bază pe acțiune a fost 45,39 lei, mai puțin cu 4 lei decât în 2016.

Conform datelor prezentate pe site-ul instituției, 19 acționari dețin cote substanțiale în capitalul social al băncii. Cel mai mare pachet de acțiuni este deținut de Western NIS Enterprise Fund – 13%. Oleg Voronin are în proprietate 12,47 la sută din bancă, iar mama sa, Taisia Voronin, puțin peste 4%. Două cote importante a câte 6,82% sunt deținute de companiile Avicomagro S.R.L și Biotex-Com S.R.L.

bizlaw.md

Unii moldoveni preferă să cumpere produse pentru uz personal din afara ţării. Puţini însă cunosc faptul ce bunuri intră în această categorie sau de cîţi bani se permite să cumpărăm produse fără ca acestea să fie vămuite, - scrie noi.md.

Tocmai din acest motiv am apelat la responsabilii Serviciului Vamal, care ne-au specificat că, atunci cînd optăm pentru modul de transport terestru, suma bunurilor care nu au nevoie de vămuire nu trebuie să depăşească 300 de euro pentru o persoană. Iar dacă alegem să călătorim cu avionul sau cu mijloacele de transport maritim, fiecare persoană are voie să aducă în ţară obiecte pentru uz personal care nu vor depăşi 430 de euro.

Şi totuşi, ce ne este permis să transportăm sau care sînt acele bunuri pentru uz personal?

„Prin obiectele pentru uz personal se înţelege orice obiect destinat uzului sau consumului personal sau necesităţilor casnice, inclusiv haine şi încălţăminte personală, lenjerie de pat, echipament de uz personal sau de satisfacere a necesităţilor gospodăreşti, obiecte de parfumerie, cosmetică, igienă, medicamente, produse alimentare pentru necesitate personală, bunuri destinate cerinţelor familiale uzuale, animale de casă, precum şi instrumente portabile de care persoana are nevoie în exercitarea ocupaţiei sau profesiei”, a specificat şeful Secţiei destinaţii vamale a Serviciului Vamal, Valeriu Cozîrev, solicitat de Noi.md.

Există şi cazuri cînd o familie decide să-şi cumpere un bun, cum ar fi un frigider sau un aragaz, care însă depăşeşte suma de 300 sau 430 de euro. Ce paşi trebuie respectați pentru ca acest obiect pentru uz personal să nu fie vămuit?

„Dacă ambii membri ai familiei sînt indicaţi în factură şi sînt prezenţi la momentul traversării frontierei, atunci bunul care depăşeşte 300 de euro nu trebuie vămuit. El trebuie declarat, fără achitarea vreunei taxe. În acest caz, poţi avea bunuri de cel mult 600 de euro, doar ca să fie prezentat bonul şi factura unde să fie indicaţi ambii soţi”, a specificat şeful Secţiei destinaţii vamale.

noi.md

Au muncit și au fost răsplătiți pe măsură. Anul 2017 a adus mai mulți bani în buzunarele avocaților, iar venituri declarate sunt mai mari cu 73 la sută, comparativ cu anul 2016.

Mai exact, veniturile pentru anul 2017 ale avocaților, care au fost declarate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), au fost în mărime de 379 milioane 317 mii lei. Cifra este mult mai mare decât cea înregistrată în 2016, când avocații au declarat venituri de 220 milioane 277 mii de lei.

Potrivit datelor prezentate de către SFS pentru BizLaw, cea mai mare sumă a venitului declarată, pentru anul 2017, este de 9 milioane 678 mii de lei. Aceasta este mai mică, comparativ cu anul 2016, când cea mai mare venit declarat a fost în mărime de 15 milioane 882 mii de lei.

Prin urmare, în 2017, veniturile apărătorilor s-au înmulțit, întrucât suma totală declarată de către birourile asociate de avocați și cabinetul avocatului este cu 159 milioane 40 mii de lei mai mare decât cea declarată în 2016.

Datele SFS mai arată că pentru anul 2017 au declarat veniturile 1.732 de contribuabili – birouri asociate de avocați și cabinetul avocatului. Și această cifră este în creștere, întrucât în 2016 asemenea declarații au fost depuse de 1.213 apărători.

Amintim că, din 2017 avocații, dar și alte categorii de contribuabili din domeniul justiției sunt impozitați cu 18%.

bizlaw.md