Acum 125 de ani, un student roman din Berlin sintetizează prima substanţa cu efect stimulator-excitant, care mai târziu ajunge să fie prelucrată în laboratore ilegale, fiind considerată drog.

Lazăr Edeleanu, specialist în medicina al Universtităţii Humboldt, Berlin, a reuşit pentru prima dată să sintetizeze o mică cantitate din substanţa în cauza, în timp ce efectua experimente chimice pentru lucrarea sa de doctorat. La acea vreme el nu bănuia ce se va întâmpla mai târziu cu descoperirea lui şi întrerupe experimentele. În 1908, Edeleanu pune la punct o metodă de prelucrare a ţiteiului şi producerea maselor plastice. Aceasta noua metoda a lui şi-a gasit repede aplicabilitatea în practică, amfetamina find trecută sub uitare. Chimistul român moare la Bucureşti in 1941, dar prima sa descoperire nu va avea acelaşi traseu, scrie Deutsche Welle.

Potenţialul substanţiei descoperite de Lazăr Edeleanu ajunge cunoscut în SUA, la distanţa de 40 ani de la data cand românul a reuşit să sintetizeze amfetamina. Alergologul american George Piness şi biochimistul Gordon A. Alles sesizează potenţialul tămăduitor al amfetaminei, şi produc un substitut mult mai eficient şi ieftin al celebrei efedrine, un medicament contra astmului produs din plante. Alles Gordon este şi cel care a dat numele medicamentului, "amfetamina". În anii '30 firmele farmaceutice descopera potenţialul amfetaminei şi dezvolta o gama larga de produse pentru astm, de la inhalante până la pastile de ingerare. Amfetaminele sunt produse în mod legal - ca medicamente şi ilegal - în laboratoare secrete. Sau, ca şi drogul tânărului - Speed, Pep, Crystal Meth, Extasy. Amfetaminele nu produc halucinaţii. Ele devin o problemă letală atunci când se obişnuiesc, precum şi atunci când sunt combinate cu alte medicamente, cum ar fi alcoolul sau medicamentele.

capital.ro

Plăcinta moldovenească cu brânză de oi ar putea apărea în meniul celor mai bune restaurante franceze. Plăcinta "Domnească" l-a inspirat pe unul dintre cei mai cunoscuți bucătari francezi Marc Foucher, care spune că aceasta ar putea concura cu pizza italiană.

Deținătorul titlului de "Cel mai bun bucătar din Franța" a venit pentru prima dată la Chișinău, cu un master-class pentru studenții Universității Tehnice.

Marc Foucher spune că vrea să introducă în meniul restaurantului său din Paris, care are o stea Michelin, un nou fel de mâncare. El a rămas fascinat de gustul plăcintei "Domneşti".

"Vreau să preiau rețeta plăcintei, pe baza căreia să experimentez puțin și să încerc să fac ceva interesant", a spus Marc Foucher, bucătar francez.

Renumitul bucătar francez a gătit pentru Casa Regală din Suedia și cea din Monaco, iar zilele acestea pregăteşte bucate alese împreună cu viitori bucătari de la noi.

"Crema este foarte fină pentru că nu are făină, doar ouă ca agent de îngroșare. De aceea, trebuie să respectăm regimul termic de 80 de grade",  a spus Marc Foucher, bucătar francez.

Marc Fousher i-a învățat pe studenții moldoveni să gătească diferite preparate din ingredientul său preferat - ouăle, despre care a scris și o carte.

"Ouăle pot fi pregătite în diverse moduri. Azi, învăţăm să facem cinci feluri de mâncare. În cartea mea am descris 20", a spus Marc Foucher, bucătar francez.

În 2004, Marc Foucher a obținut titlul de "Cel mai bun bucătar din Franța".

publika.md

În acest an, agricultorii vor recolta, în medie, până la 3,1 tone de grâu la hectar. Cel puţin această cantitate este prognozată de specialiştii Serviciului Hidrometeorologic de Stat, relatează Radio Moldova Actualităţi.

R. Moldova şi România vor extinde colaborarea în domeniul turismului şi vor lansa mai multe trasee turistice comune. Procesul de implementare este discutat în perioada 10-12 mai, la Bucureşti, de către Stanislav Rusu, director general al Agenţiei Turismului, şi Bogdan Gheorghe Trif, ministrul Turismului din România, transmite MOLDPRES.

În cadrul vizitei şefului Agenţiei Turismului în România a fost format un grup de lucru în vederea implementării traseelor turistice: "Ruta Vinului”, "Ruta Cetăților” și "Ruta Mănăstirilor”. Totodată, a fost dat startul rutelor comune și anunțate proiectele care urmează a fi realizate până la sfârșitul anului 2018.

Este vorba de ruta „Ștefan cel Mare și Sfânt” și deschiderea Birourilor de promovare turistică a României la Chișinău și a Republicii Moldova la București. Ruta „Ștefan cel Mare și Sfânt” va fi finanțată din bugetul Ministerului Turismului din România și va include cetățile și hrubele din perioada marelui Domnitor.

Proiectul "Ruta Vinului” va fi primul proiect realizat și implementat în comun cu partea română, destinat în special turiștilor din Asia, America de Nord și de Sud. "Ruta Vinului” este realizată în contextul deținerii de către R. Moldova a titlului de "Capitală Mondială a Turismului Vinicol a anului 2018”. „Ruta Vinului” va fi inclusă în "Drumul Vinului European”, proiect ce urmează să fie propus Organizației Mondiale a Turismului pe lângă ONU. “Ruta Vinului” poate ajunge un proiect relevant de valoare mondială, la fel cum este şi “Ruta Mătăsii”, a menţionat Stanislav Rusu, director general al Agenţiei Turismului.

moldpres.md

Discrepanța între datele indicate în actele prezentate de un agent economic a condus la relevarea unei tentative de contrabandă cu articole vestimentare, aduse din Turcia. Valoarea mărfurilor a fost evaluată la 731 926 lei.

Infracțiunea a fost raportată de către vameșii de la Giurgiulești, care au descoperit neconcordanțe ale datelor privind valoarea și numărul unităților transportate, fapt ce a determinat efectuarea unui control fizic. În rezultatul inventarierii întregului lot de marfă, ofițerii vamali au depistat 5 307 articole vestimentare, care nu erau incluse în declarația vamală.

Actualmente, cazul este examinat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, iar persoanele implicate riscă închisoare pe un termen de până la 10 ani, conform art. 248 alin. (5) lit. b,d) al CP al RM. Conform prevederilor aceluiași articol,  persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 11000 u.c., inclusiv cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea entității.

A vrut să-și facă dreptate, însă a pierdut în instanță. Compania The Adidas International Marketing B.V. A pierdut, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), procesul împotriva proprietarei unui butic din piața centrală, pe motiv că vindea produse inscripționate cu semnele identice cu mărcile companiei.

Compania Adidas s-a adresat în instanță și a invocat că i-au fost încălcate drepturile exclusive și a solicitat interzicerea folosirii neautorizată a mărfurilor. Compania a cerut ca pârâta să distrugă toate produsele și să-i achite despăgubiri morale în mărime de 110 mii lei, inclusiv onorariul achitat avocatului în valoare de 25 de mii de lei.

Adidas s-a plâns că pârâta, care deține un butic amplasat în piaţa centrală, a organizat comerţul cu amănuntul a articolelor de îmbrăcăminte sport care poartă mărcile companiei reclamante, fără a avea vreun contract de distribuţie cu produsele ce poartă mărcile Adidas. La fel, se mai spune că proprietara buticului nu este la prima abatere de acest fel. În 2015, a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 97 Cod contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 2.000 lei. Mărfurile ridicate în cadrul controlului au fost supuse confiscării speciale. În dosarul respectiv, a recunoscut că vinde produse contrafăcute ce poartă marca Adidas, precum şi a recunoscut vina.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, acțiunea înaintată de The Adidas International Marketing B.V. a fost respinsă ca neîntemeiată. Împotriva hotărârii instanței de fond, a fost depus apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei decizii prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. Curtea de Apel a menținut decizia instanței de fond. Judecătorii au precizat că nu există nici o probă care ar demonstra că întreprinderea reclamantă a suportat careva pagube (venit ratat). La fel, instanța de apel consideră că nu au fost stabilite nici unul din temeiurile expres prevăzute de lege care ar determina concluzia instanței referitoare la faptul că produsele inscripţionate cu semnele identice cu mărcile companiei The adidas International Marketing B.V., comercializate în buticul amplasat în piaţa centrală, încalcă drepturile exclusive ale companiei Adidas asupra mărcilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.

Decizia a fost menținută și de CSJ, care a precizat că nemulțumirea companiei și argumentele invocate în recurs nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

bizlaw.md

Un consorțiu internațional vrea să cumpere 41 la sută din acţiunile Moldova-Agroindbank.

Potrivit Băncii Naţionale, cele trei instituţii financiare străine au depus deja o cerere în acest sens.

Despre acest lucru a fost anunțat şi Comitetul Național de Stabilitate Financiară, care, la rândul său, a propus Guvernului să inițieze negocierile.

Recent, Banca Transilvania a devenit acționar al Victoriabank, a treia cea mai mare bancă din Moldova, având, împreună cu BERD, o participație de peste 72 la sută.

publika.md

Silvia Busuioc este o actriță și manechină originară din Republica Moldova, care în prezent activează în Italia, Londra și Hollywood. Actrița este prima basarabeancă dela Hollywood care a obținut opt roluri într-un singur an. Astfel, în anul 2018 se produc opt filme cu intervenția Silviei. De menționat că din cele opt producții, în patru actrița a obținut roluri principale.

Silvia are deja o carieră impresionantă, reușind să se remarce la Hollywood. Tânăra este membră a celui mai important club al actorilor din lume – Actors Studio.

Mai jos vă propunem să vedeți lista producțiilor din 2018, în care Silvia a obținut un rol.

#1. Print-Maker – rolul Margarete Schäfer (rol principal)

#2. The Game of the Cheetah – rolul Olivia Wells (rol principal)

#3. The Invisible Boy: Second Generation – rolul actriței

#4. Senior Entourage  – rolul Spy

#5. Bella Germania – rolul Giulietta (rol principal)

#6. The Next Cassavetes – rolul Silvia Loren

#7. La Déesse du Crépuscule – rolul Brigitte Artois (La Déesse) (rol principal)

#8. Adi Shankar’s Gods and Secrets – rolul actriței

Silvia Busuioc a mai jucat și în unul dintre cele mai premiate seriale de comedie din toate timpurile, „Veep”, de asemenea a avut roluri în serialul „Lethal Weapon”,  thriller-ul „The Snowman”, dar și alte producții cinematografice.

În urmă cu 10 ani, Silvia părăsea băncile Liceului Spiru Haret din Capitală, unde finaliza clasa a 11-a. Voia să-și urmeze studiile peste hotare și, pentru a ușura procesele birocratice, a decis să absolvească liceul în Italia, pentru ca ulterior să-i fie mai simplu să acceadă la o universitate italiană.

Întreaga istorie a Silviei o puteți citit într-un interviu realizat de echipa #diez.

diez.md

Constantin Sarcov este încă un moldovean care a fost inclus în lista Forbes România, „30 sub 30”, în care se regăsesc cei mai de succes tineri.

Constantin Sarcov s-a născut la Chișinău, unde a urmat și cursurile Facultății de Arte Plastice și Design, la specializarea design grafic. În studenție a venit la București pentru un internship în cadrul agenției de publicitate Cohn & Jansen JWT și pentru o vizită de studiu la Casa de Producție Carioca.

Și-a început cariera la editura tatălui său, pe poziția de junior graphic designer, însă a simțit întotdeauna că are o apetență către publicitate. A debutat în industrie pe poziția de copywriter, pe parcursul căreia și-a dezvoltat abilitățile de redactare: „Îmi plăcea să scriu și să vin cu idei, eram prea slab pentru a fi designer bun, în schimb partea cu ideile îmi ieșea bine“.

„Am fondat Piko în primul an de facultate, la sfârșitul anului 2007 și începutul anului 2008. Simțeam că trebuie să fac ceva. Împreună cu colegul meu Eugen Catruc și susținuți de tatăl meu am fondat o mică diviziune în cadrul editurii, ceea ce avea să se transforme ulterior în Piko.“

Compania a fost înființată din nevoia de a introduce proiecte mult mai avansate la nivel de creație publicitară, față de cele deja existente pe piața slab antrenată din Moldova. Ca model de inspirație, Constantin Sarcov se ghidează după activitățile marilor agenții internaționale precum Stefan Sagmeister, Snask, Doyle Dane & Bernbach sau Wieden & Kennedy.

„Nu suntem o agenție de branding, nu suntem o agenție de digital sau de advertising clasică – ci o agenție care se schimbă la fel de vertiginos cum se schimbă și lumea din jurul nostru“, precizează cofondatorul Piko.

Cifra de afaceri a organizației în 2017 a fost de aproximativ 160.000 de euro. Piko are momentan două birouri, cel din Chișinău și cel mai recent, din Amsterdam. În portofoliul actual de clienți se regăsesc nume mari ca EA Sports Bucharest, Parlamentul Republicii Moldova, Ducati Scrambler, Swiss Cooperation Office.

Cum ți-ai depășit limitele?

„Nu știu dacă mi-am setat ca scop să-mi depășesc limitele vreodată. Cred că nu am ajuns la limite nici în proporție de 35%, deci, mai am de explorat și muncit”.

bani.md