Pentru amenajarea albiei rîului Bîc vor fi cheltuite milioane de euro
Pentru amenajarea albiei rîului Bîc, vor fi cheltuite circa 10 milioane de euro, bani acordați în formă de grant de guvernul României.Astfel, potrivit proiectului prezentat, cu ajutorul celor 10 milioane de euro, autoritățile locale își propun să curețe și să consolideze malurile rîului Bîc. Pentru a cotrola debitului apei, vor fi edificate 3 construcții hidrotehnice.
Pe Prutul de Jos va fi realizat un proiect de conservare a biodiversităţii
Un proiect de restabilire şi menţinere a ecosistemelor lacustre din lunca Prutului de Jos (Manta, Beleu) urmează să fie realizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, implicit Agenţia “Moldsilva”. Pentru aceasta Guvernul României va aloca 1,5 milioane de lei, transmite MOLDPRES.
Etapele proiectului au fost examinate în această săptămână, la Ministerul Apelor și Pădurilor de la București, care a găzduit o reuniune de experți din ambele state. Întrunirea s-a înscris într-o agendă complexă asupra punerii în aplicare a celui de-al treilea Protocol Adițional la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică şi financiară nerambursabilă de o sută de milioane de euro.
Solicitat de MOLDPRES, Nicolae Munteanu, inginer silvic-şef la Agenţia “Moldsilva”, a specificat că proiectul ce ţine de conservarea biodiversităţii din lunca Prutului de Jos este de o importanţă internaţională, nu doar regională, deoarece această arie protejată face parte din zona umedă RAMSAR (tratat interguvernamental sub egida UNESCO).
“Proiectul prevede reconstrucţia și refacerea regimului hidrologic al lacurilor Beleu și Manta, reducerea pierderilor de biodiversitate prin îmbunătățirea gestionării resurselor naturale, micşorarea variaţiilor de nivel din lacuri, a gradului de colmatare și păstrarea fluxului de păsări migratoare, prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru cuibăritul şi hrana acestora”, a explicat Nicolae Munteanu.
“Prutul de Jos” este prima Rezervaţie a Biosferei din Republica Moldova, devenind şi prima arie protejată din ţara noastră care a obţinut statut de importanţă internaţională în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). O decizie în acest sens a aprobat anul trecut Consiliul Coordonator al acestei structuri a ONU.
“Prima casă”, în cifre
În anul 2018 a fost lansat Programul de stat “Prima casă”. Implementarea acestuia este realizată prin intermediulOrganizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), delegată să emită garanții în numele și pe contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite persoanelor fizice pentru procurarea unei locuințe în cadrul Programului. La moment, în cadrul Programului participă 5 bănci comerciale: BC ”Moldova-Agroindbank” S.A., BC ”Moldindconbank” S.A., BC ”Victoriabank” S.A., BC ”Mobiasbancă- Groupe Societe Generale” S.A. și BC ”Eximbank” S.A.
Din momentul lansării Programului în luna martie 2018 și până la data de 11 februarie 2019 au fost înregistrate 1500 cereri privind acordarea creditului în cadrul Programului, din care:
1399 – garanțiile de stat active;
1 – garanție a fost stinsă pe motivul rambursării anticipate a creditului;
15 – cereri sunt acceptate și urmează să fie semnate contractele de credit;
14 – sunt depuse complet și prezentate comisiei spre examinare;
27 – cereri sunt în analiză;
4 – cereri au fost respinse pe motivul necorespunderii criteriilor de eligibilitate;
40 – cereri au fost retrase de bănci din diverse motive.
Suma totală a garanțiilor de stat emise este de 337,5 mil. lei.
Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 675,0 mil. lei.
Valoarea medie a locuințelor procurate este de 564,2 mii lei.
Din 1400 beneficiari 1021 sunt familii tinere, iar 379 sunt tineri necăsătoriți.
Suprafața medie a locuințelor procurate prin intermediul Programului este de 59,4 m.p.
Vârsta medie a solicitanților este de 31 ani.
Anul trecut s-a colectat cu o sută de tone de deșeuri electronice mai mult decât în 2017
Anul trecut, agenții economici au colectat 298 de tone de deșeuri electrice și electronice, cu 100 de tone mai mult decât în 2017. Aproximativ o treime au fost exportate în România pentru reciclare. Într-un răspuns oferit Agenției IPN, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului precizează că agenții economici autorizați și unele ONG-uri au amenajat 150 de puncte de colectare a deșeurilor electronice, 140 dintre care sunt în municipiul Chișinău.
Ion Gherman, consultant principal în cadrul Direcției politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice din cadrul MADRM, a declarat că cetățenii pot găsi punctele de colectare în principalele magazine care vând electrocasnice, precum și în incinta unor instituții publice, acestea fiind amplasate în locuri vizibile, la intrarea în clădire. Din decembrie 2018, sub patronajul Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului, Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor lucrează cu mai mulți agenți economici și cu conducerea unor instituții publice din capitală pentru a amenaja puncte de colectare a e-deșeurilor.
Din 23 septembrie anul trecut, a intrat în vigoare Regulamentul privind deșeurile de echipamente. La achiziționarea unui echipament nou, cumpărătorul poate solicita preluarea gratuită a unui echipament uzat, însă acesta trebuie să fie similar celui nou cumpărat. Agenții economici care plasează pe piață echipamente electrice și electronice și au un spațiu de comercializare mai mare de 200 m2 trebuie să preia gratuit deșeurile electronice de mici dimensiuni de la orice deținător, fără ca acesta să fie obligat să cumpere în schimb un produs similar. Inspectoratul Ecologic de stat este instituția care va monitoriza și va sancționa agenții economici care refuză să preia deșeurile electronice de la cetățeni. În prezent Inspectoratul lucrează la procedura care va fi aplicată.
Aurelia Bahnaru reprezentantă a Asociației pentru Valorificarea Deșeurilor, a declarat că, din decembrie până în prezent, în Chișinău au fost instalate 40 de puncte de colectare, în mai multe instituții publice, din cele 80 planificate. După finalizarea procesului, va fi prezentată și o hartă a acestora, pe site-ul managementuldeseurilormd.com
A fost semnat contractul pentru construcția drumului de acces spre Mănăstirea Chistoleni din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca
Contractul pentru lucrările de construcţie a drumului de acces spre Mănăstirea Chistoleni din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, a fost semnat astăzi, în prezenţa directorului ADR Sud, Maria Culeșov, a primarului satului Sadaclia, Vasile Baciu, şi a antreprenorului general - SC „Acit-Trans” SRL, reprezentată de directorul acesteia, Gheorghe Negură, - comunică mybusiness.md.Valoarea contractului semnat este de 8 milioane 924 170,22 de lei, iar perioada de execuţie a lucrărilor — de șapte luni. Garanţia lucrărilor este pentru o durată de cinci ani.
Drumul de acces spre Mănăstirea Chistoleni, care urmează a fi reparat capital, va avea o lungime de 6 km. Grație modernizării acestuia, va fi îmbunătățit accesul către sfântul lăcaș a unui număr de peste 30 de mii de cetățeni, dintre care circa 29 de mii sunt locuitori ai raionului Basarabeasca, ceilalți find din raioanele Cimișlia, Leova etc.
Fermierii au vizitat gospodăria agricolă a primului antreprenor din Moldova care a obţinut certificarea GRASP
Tot mai mulţi fermieri vor să-şi certifice producţia conform standardelor europene Global GAP şi GRASP. Acestea asigură accesul pe orice piaţă din lume, la preţuri mai mari cu 10 - 15 la sută. Agricultorii au vizitat gospodăria agricolă a primului antreprenor de la noi care a obţinut certificarea GRASP.
Ion Tulei a obţinut certificare internaţională pentru o mare parte din fructele pe care le produce. A fost condiţia pentru a putea exporta pe pieţele unde cerinţele sunt foarte stricte.
"Avem o trasabilitate totală la toate procesele care se întâmplă la producere. Suntem recunoscuţi la nivel mondial ca producători cu renume. Anul trecut am certificat prunele şi cireşele. Ne-a mai rămas să certificăm şi strugurii. Am exportat în Oman, Dubai, Bangladesh, Israel a fost acum recent şi desigur şi Rusia", a menţionat Ion Tulei, agricultor satul Olăneşti, raionul Ştefan-Vodă.
Zinaida Plămădeala din Călăraşi are 40 de hectare cultivate cu căpşuni. Cantitatea pe care o va recolta este prea mare pentru piaţa locală, aşa că vrea să-şi certifice producţia pentru a o putea exporta.
"Reprezintă o încredere a consumatorului faţă de producţia respectivă şi Global GAP este una din aceste certificări care ne-ar permite să penetrăm piaţa europeană, în primul rând pentru că acolo încercăm să ajungem", a declarat Zinaida Plămădeală, agricultoare din Călăraşi.
Certificarea Global GAP şi GRASP prevede alinierea la 218 cerinţe internaţionale.
"Primul standard se referă la cerinţele de securitate a muncii. Terenurile agricole, inspecţia internă la anumit interval de timp, utilizarea apei de irigare, utilizarea produselor de uz fitosanitar, fertilizanţilor, cât şi igiena producerii, cerinţele de recoltare, infrastructura", a declarat Andrei Cumpanici, specialist în siguranţa alimentară.
Până acum, 30 de fermieri au obţinut certificatul Global GAP şi doi producători, pe cel GRASP. Ţara noastră este singura din spaţiul CSI care are producători atestaţi GRASP.
publika.md
Compania elvețiană Mabanaft-Moldova își vinde participaţia de 95,95% în societatea mixtă Tirex-Petrol a întreprinderii moldovenești Estcon Construct
Consiliul Concurenței a aprobat această concentrare economică, identificând-o ca fiind comparabilă cu mediul concurențial.Ce mai intenționează să vîndă Guvernul Moldovei?
Pentru realizarea proiectelor economice comune ale companiilor din Moldova şi Ungaria a fost deschisă o linie creditară de 62 mil euro
Subiectul a fost discutat în cadrul întrevederii dintre prim-ministrul Pavel Filip și ministrul Afacerilor Externe şi Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó.Kombucha - o nouă băutură răcoritoare pe piața din Moldova
Compania din Ungheni, TIA bionatur a lansat o băutură special preparată cu ajutorul ceaiului și a zaharului, care se poziționează ca un produs naturist și sănătos.
Deocamdată TIA Bionatur a scos pe piață Kombucha cu 4 arome: ghimbir/lămâie, cătină/turmeric, lavandă/afine și hibiscus/lime. Prețul unei sticle de 300 de grame este de 25 de lei.
Acum produsul este disponibil în magazinele Rifero, însă compania este în negocieri și cu marile lanțuri de supermaket-uri din capitală.
