O cercetare realizată de Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova arată că locurile de muncă nu sunt atractive pentru tineri, aceștia fiind descurajați de salariile mici, motiv pentru care mulți dintre ei aleg să emigreze. Într-o

la IPN, experta Centrului de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO), Mariana Iaţco, a afirmat că politicile statului privind orientarea şi susținerea tinerilor pe piața muncii sunt puțin cunoscute în rândul tinerilor, acestea având un impact nesemnificativ. O mare parte dintre tineri au o pregătire profesională necorespunzătoare cerințelor pieței muncii.

Studiul arată că 75% dintre studenți cunosc într-o măsură slabă despre politicile din acest domeniu, iar 25% – într-o măsură medie şi niciun student dintre cei care au participat la sondaj nu cunosc într-o măsură avansată despre strategia de ocupare a forței de muncă.

Strategia are drept obiectiv creșterea nivelului de ocupare, la general, a populației și, în special, a tinerilor, având ca punct de plecare principalele provocări: accesul limitat pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile, deficitul de locuri de muncă productivă şi deficitul de forţă de muncă calificată în mediul rural, ponderea mare a populației inactive şi a migraţiei de muncă.

Sondajul realizat în rândul studenților arată că 80% dintre respondenți sunt de părere că politicile în domeniul ocupării forței de muncă nu neapărat trebuie regândire, ci mai degrabă trebuie pus accentul pe calitatea implementării lor şi asigurarea unui dialog mai bun între factorii de decizie şi beneficiarii acestor politici.

Mariana Iațco a afirmat că este nevoie ca politicile educaționale ale statului să fie conectate cu cele legate de piața muncii. De asemenea, este necesar să se aplice pe piața muncii forme flexibile de ocupare, în special pentru femeile tinere. Totodată sunt necesare măsuri de stimulare a angajării tinerilor în câmpul muncii.

Cultura de salată extratimpurie câştigă tot mai mult teren în Republica Moldova. Totuşi, din cauza temperaturilor extreme, dar şi a lipsei unei tehnologii moderne, producătorii suferă pierderi enorme, ajungând până la compromiterea totală a culturilor. Pentru a evita această problemă, un antreprenor a găsit soluţia ideală pentru a furniza salată proaspătă, în decursul întregului an.

În epoca digitalizării, agricultura se modernizează cu paşi grăbiţi, iar antreprenorii din Republica Moldova încearcă să ţină pasul. În premieră, Dumitru Cojocari a construit o seră de cultivare a salatei, bazată pe un sistem inteligent. Seminţele au fost importate din Olanda, iar în urmă cu două luni, a fost culeasă şi prima recoltă.

Un alt avantaj al produsului cultivat în această seră, în comparaţie cu cel din câmp deschis, este că frunzele de salată sunt mereu curate.
 
Până s-o vedem pe raft frumoasă şi stufoasă, salata trece prin mai multe etape minuţioase de dezvoltare. Prima este semănarea.
 
Nutroţioniştii spun că ar fi bine să consumăm, zilnic, minim 150 de grame de salată.

Ninsoarea și ghețușul de pe carosabil s-au lăsat cu trei microbuze cu pasageri răsturnate în aceeași zi. După două accidente produse dimineață, la ora 07.30 și la 08.00, un al treilea microbuz s-a răsturnat în jurul orei 15.40, în apropiere de satul Sociteni, raionul Ialoveni. Microbuzul se deplasa pe ruta Beșalma – Chișinău și avea 14 persoane la bord.

Solicitată de IPN, ofițerul de presă al Inspectoratului de Poliție Ialoveni, Silvia Vetcu, a spus că șoferul microbuzului, în vârstă de 34 de ani, a pierdut controlul volanului, deși unitatea de transport avea pneuri de iarnă. Microbuzul a derapat de pe șosea și s-a răsturnat în șanț. Din fericire, nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Experții Mișcării „Profesionalism și Responsabilitate pentru Oameni” (PRO) susțin că firmele de microfinanțare din Republica Moldova își desfășoară activitatea cu rea credință, iar în consecință au de suferit agenții economici și oamenii simpli. Acestea se conduc de practici necivilizate, care sunt parte a unei mașinării de jaf legiferat. Mai mult, activitatea sectorului de microfinanțare nu este monitorizată de instituțiile statului responsabile de reglementarea domeniului și tot ele nu întreprind acțiuni pentru ameliorarea situației.

Într-o la IPN, liderul Mișcării PRO, Gheorghe Costandachi, a menționat că o analiză desfășurată de organizație arată că oamenii sunt mințiți. Unii au fost nevoiți să plece peste hotare pentru a putea întoarce creditele, care într-un final s-au dovedit a fi de cel puțin cinci ori mai mari decât suma ridicată. În ultimii opt ani, numărul firmelor de microfinanțare, dar și volumul creditelor acordate a crescut de mai bine de patru ori, iar veniturile acestora au atins o creștere de opt ori mai mare.

Potrivit lui Gheorghe Costandachi, clauzele contractuale propuse de companiile de microfinanțare sunt abuzive. Dobânda este exagerată, există taxe aferente contractului, comisioane de leasing și alte plăți. Acesta a mai spus că procentele pentru microcreditele accesate de la firmele de microfinanțare ating peste 1000%. „Orice continuare a situației duce spre lichidarea mediului de afaceri mic și mijlociu, sărăcirea populației și alungarea ei peste hotare”, a spus Gheorghe Costandachi.

Comparând legislația națională din domeniu cu cea europeană, Alexandru Gamanji, expert al Mișcării PRO, a spus că observă lacune mari. Aplicarea prevederilor legale are loc formal, din acest motiv nu se cunosc proprietarii reali ai firmelor de microfinanțare și nici proveniența resurselor financiare. Alexandru Gamanji a mai spus că în majoritatea statelor UE se practică plafonarea ratei dobânzilor în acest domeniu și că ar fi bine ca această practică să fie implementată și în Moldova.

Iulian Ucraineț, director de programe în cadrul Mișcării PRO, a spus că sunt utilizate metode și practici neomenești, amorale și care încalcă orice principiu creștinesc.

Potrivit experților Mișcării PRO, Comisia Națională a Pieței Financiare ar trebui să facă o analiză și să facă publice numele companiilor care practică acțiuni abuzive, iar Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței să facă publice drepturile utilizatorilor de credite și să elaboreze un contract tip a unui contract de microfinanțare.

Un celebru tablou de Picasso furat de românii din Olanda a fost găsit în România. Tabloul a fost furat în urmă cu 5 ani de zile dintr-un muzeu din Olanda.

Feticu, care este autoarea unui roman intitulat Tascha inspirat din furtul a şapte tablouri din muzeul Kunsthal comis de nişte români în 2012, romanul fiind publicat în 2015, a declarat telefonic pentru www.nrc.nl că în urmă cu zece zile a primit o scrisoare anonimă în limba română în care i se ofereau indicaţii pentru a găsi tabloul.

"Scrisoarea era în limba română şi conţinea o adresă unde pânza ar fi ascunsă, precum şi indicaţii pentru găsirea ei. În scrisoare se spunea că este vorba despre Cap de arlechin. Imediat după ce am citit-o, l-am sunat pe detectivul din Rotterdam cu care am colaborat pentru cartea mea. După câteva zile, m-am urcat în avion", a afirmat ea.

Ea a relatat şi că, la sosirea la adresa indicată, a căutat, iar sub o piatră a găsit un pachet învelit în plastic conţinând tabloul.

"Când l-am văzut, am început să plâng. Nu sunt specialist, dar părea a fi lucrarea lui Picasso. Cred că aparţine Olandei, aşa că am predat-o imediat  ambasadei din Bucureşti", a povestit Mira Feticu.

Ea a declarat sâmbătă seară că este audiată la Poliţie. Conform publicaţiei online, Ministerul de Externe olandez ar fi confirmat că lucrarea a fost predată, urmând să i se verifice autenticitatea.

Cele şapte tablouri furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012, au fost aduse în România în perne, prin Vama Nădlac, şi au stat o perioadă în portbagajul unei maşini, după care, mama unuia dintre cei care u participat l furt le-ar fi ars la locuinţa sa din Carcaliu, judeţul Tulcea.

O rețea de români au dat cea mai mare spargere din istorie. Șapte tablouri celebre au fost furate din Olanda

15 octombrie 2012. În muzeul Kunsthal din Rotterdam doi bărbaţi cu feţele acoperite dădeau cea mai mare spargere din istorie. În acea noapte au dispărut şapte picturi semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud.

Poliţiştii olandezi au intrat în alertă, dar aveau puţine indicii. După câteva săptămâni nu exista niciun suspect. Au intervenit, atunci, poliţiştii români de la crimă organizată. Au filat o reţea şi au aflat că în spatele furtului din Olanda ar fi câţiva conaţionali. I-au găsit repede, iar judecătoria sectorului cinci i-a arestat.

Au urmat ore întregi de audieri, teste cu poligraful, dar niciunul dintre suspecţi n-a recunoscut. Dovezile erau din ce în ce mai clare. Tablourile au fost ascunse în România, într-un sat din Tulcea. În urma percheziţiilor, indiciile au început să apară, dar picturile erau de negăsit. Suspecţii le-ar fi dat foc.

Tinerii din arest ar fi fost ajutaţi chiar de unele rude. Anchetatorii au făcut alte percheziţii şi au găsit probe noi, iar din Olanda, au apărut poze cu suspecţii în vizită la muzeul Kunsthal. Au negat orice implicare. Înregistrările telefonice îi contrazic, însă, pe suspecţi.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată, în 15 iulie 2013, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Procurorii DIICOT arătau, în rechizitoriu că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Radu Dogaru şi Adrian Procop au intrat prin efracţie în muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Eugen Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

"Inculpaţii au decis ca tablourile să fie scoase din ramă şi să fie aşezate în feţe de pernă. În acest scop au achiziţionat două perne umplute cu bucăţi mici de burete. Le-au desfăcut la unul din capete, au introdus 3, respectiv 4 tablouri în aceste perne, după care le-au cusut la loc", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Ulterior, tablourile au fost duse la locuinţa lui Radu Dogaru, din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Mama lui Radu Dogaru le-a spus anchetatorilor că mai întâi a îngropat tablourile în curtea unei case părăsite, apoi le-a scos şi le-a îngropat în cimitirul din apropierea casei sale, iar în final, după ce la locuinţ sa au avit loc percheziţii, le-a dezgropat şi le-a ars în soba locuinţei sale din Carcaliu.

Un producător de fructe din Republica Moldova a obţinut două certificări internaţionale, care îi permit să exporte produsele în Uniunea Europeană. Reuşita lui s-a datorat şi susţinerii USAID. Până acum, agricultorul era nevoit să-si vândă marfa doar pe piaţa din Est. Prunele sale au ajuns deja în supermarketurile din Europa, iar de anul viitor va exporta şi caise, şi cireşe.
Familia Ionaş se poate lăuda cu o afacere prosperă. Produce fructe, le păstrează în depozite frigorifice, apoi le exportă. Până acum piaţa de desfacere era doar Federaţia Rusă. De curând însă, cu ajutorul USAID, a reuşit să obţină două certificări internaţionale, care îi permit să exporte şi în Uniunea Europeană. Prunele sale au ajuns deja în magazinele din România, Germania şi Polonia.
 
Pe lângă această certificare, producătorul din Costeşti implementează şi un standard ce confirmă responsabilitatea socială a întreprinderii.
 
Compania exportă, anual, 2 mii de tone de fructe.
 

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor.

Documentul a fost elaborat în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 118 din 5 iulie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost substituite noțiunile aferente dispozitivelor și sistemelor pentru înregistrarea operațiunilor în numerar cu noțiunea echipamente de casă și de control.

Prin acest proiect Ministerul Finanțelor propune trei regulamente ce vor asigura reglementarea efectuării decontărilor în numerar prin diferite dispozitive electronice destinate pentru înregistrarea operaţiunilor de casă.

Astfel, Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control este elaborat în scopul stabilirii formelor, funcțiilor, cerințelor pentru echipamentele de casă și de control destinate înregistrării operațiunilor de casă în numerar sau prin alt instrument de plată, precum și a mecanismului de aprobare a echipamentelor de casă și de control (ECC) utilizabile pe teritoriul Republicii Moldova.

Documentul stabilește elementele ce fac parte din ECC, principale funcțiile ale acestora, Registrul unic al echipamentelor, clasificarea și formele lor.

În funcție de sfera de utilizare, ECC se împart în universale şi specializate. Cele universale sunt destinate pentru exploatarea la întreprinderile comerciale şi prestării serviciilor, condiţiile de funcţionare ale cărora nu necesită schimbarea algoritmilor de lucru ale ECC pentru înregistrarea şi evidenţa informaţiei despre circulaţia mărfuri-bani. Echipamentele specializate sunt destinate pentru exploatarea în întreprinderile sferei prestării serviciilor, particularităţile tehnologice de funcţionare a cărora necesită aplicarea unor algoritmi specializaţi de lucru ai ECC pentru înregistrarea şi transmiterea informaţiei.

De asemenea, echipamentele se mai clasifică în funcție de plasarea lor (portative și staționare) și de posibilităţile funcţionale (autonome și de sistemă).

Cel de-al doilea document – Regulamentul cu privire la Comisia interdepartamentală pentru echipamente de casă și de control prevede drepturile și responsabilitățile Comisiei.

Potrivit Regulamentului, sarcinile principale ale Comisiei sunt stabilirea ECC admise pentru utilizare pe teritoriul Republicii Moldova, soluţionarea problemelor legate de implementarea, utilizarea lor și crearea Registrului unic al ECC.

Comisia coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale referitor la implementarea și utilizarea ECC, punerea în aplicare de către organele sus-numite a unei politici tehnice şi fiscale unice, examinează adresările contribuabililor cu privire la utilizarea echipamentelor respective, prezintă Guvernului informaţii şi propuneri referitoare la utilizarea ECC pe teritoriul Republicii Moldova.

Comisia va fi formată din 9 membri, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Serviciului Fiscal de Stat (inclusiv directorul), Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Consiliului municipal Chişinău, Instituţiei publice „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe” și al Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova.

Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată prevede obligațiunile utilizatorilor, drepturile plătitorului, încălcările și responsabilitățile părților.

La efectuarea decontărilor băneşti în numerar sau prin alt instrument de plată pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze ECC, eliberând plătitorilor bonurile de casă sau documentele fiscale emise de acesta, sau să transmită în formă electronică la numărul de telefon sau adresa electronică, în cazul prezentării până la momentul achitării de către plătitor a datelor privind acestea.

Această obligativitate se extinde asupra tuturor unităţilor structurale (oficiu, magazin, secţie, depozit, unitate comercială, automat pentru vânzări (denumit conform uzanţelor internaţionale vending machine), terminal cash-in, aparat de schimb valutar, unitate de prestări servicii, inclusiv unitate de transport-taxi etc.).

Acest Regulament conține și o anexă cu lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control. Lista conține următoarele 19 genuri de activitate:

1. Comercializarea de către populație a produselor agricole crescute de agenţii economici, care nu sunt plătitori ai TVA, pe terenurile proprii sau arendate – în pieţe, iarmaroace şi alte locuri autorizate de organele administraţiei publice locale.
2. Comercializarea de către gospodăriile ţărăneşti a produselor agricole altor agenţi economici, precum şi serviciile pentru agricultură prestate de acestea, cu eliberarea bonurilor de plată.
3. Comercializarea obiectelor de cult religios şi a literaturii religioase, ritualurile şi ceremoniile efectuate de către organizaţiile religioase în lăcaşurile de cult.
4. Comercializarea ziarelor, revistelor, biletelor de loterie.
5. Serviciile prestate de transportul în comun urban în baza biletelor şi/sau abonamentelor de călătorie
6. Serviciile veterinare, serviciile de reparare urgentă a spaţiului locativ, instalaţiilor inginereşti, mobilierului, cu eliberarea bonurilor de plată.
7. Desfăşurarea activităţii farmaceutice în punctele medicale din localităţile rurale în care nu sunt farmacii, cu eliberarea bonurilor de plată.
8. Activităţile desfăşurate de titularii patentelor pe baza patentei de întreprinzător.
9. Activităţile pentru care sistemele de evidenţă şi gestiune computerizată asigură emiterea facturilor fiscale pe hârtie specială cu însemne de protecţie
10. Activitatea băncilor care se licenţiază şi se reglementează prin actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv operaţiunile de schimb valutar cu persoanele fizice, efectuate prin intermediul birourilor de schimb valutar ale băncii licenţiate.
11. Recepţionarea plăţilor fiscale obligatorii, precum şi a plăţilor nefiscale de către SFS sau primării, cu eliberarea documentelor de evidenţă strictă ale SFS
12. Prestarea serviciilor de către avocaţi.
13. Activitatea notarială.
14. Activitatea executorului judecătoresc.
15. Activitatea de mediator.
16. Asigurarea alimentaţiei elevilor şi personalului din instituţiile de învăţământ primar şi secundar general pe durata anului de studii. La finele gestiunii zilnice se întocmeşte documentul primar cu regim special – bonul de plată, care conţine totalitatea operaţiunilor economice efectuate.
17. Comercializarea către populaţie a bunurilor şi serviciilor de alimentaţie publică, în perioada desfăşurării iarmaroacelor, expoziţiilor şi diverselor măsuri cultural-sportive – în parcuri şi străzi, precum şi în alte locuri publice, autorizate de autorităţile publice, cu informarea SFS. La finele gestiunii zilnice se întocmeşte documentul primar cu regim special – bonul de plată, care conţine totalitatea operaţiunilor economice efectuate.
18. Încasarea taxelor de aderare, cotizaţiilor/cotizaţiilor de membru, cu eliberarea bonului de plată.
19. Încasarea amenzii la locul constatării contravenţiei, cu eliberarea chitanţei.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

„Vreau să mulțumesc statului român pentru suport și prietenie. România este cel mai apropiat partener al Republicii Moldova şi un susținător ferm al parcursului nostru european, cu o relație de colaborare care trece dincolo de cuvinte și declarații”. Afirmația a fost făcută astăzi de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la semnarea Protocolului Comisiei interguvernamentale moldo-române de colaborare economică, sesiunea a XI-a, care s-a desfășurat în perioada 14-15 noiembrie curent, la Chișinău.

De asemenea, Chiril Gaburici a apreciat și mulțumit pentru colaborarea cu ministrul Ștefan-Radu Oprea și partea română pe platforma comisiei interguvernamentale și rezultatele cooperării din ultima perioadă a țărilor noastre. Referindu-se la schimburile comerciale în creștere în perioada anului 2018, ministrul Economiei și Infrastructurii a menționat: „România se situează pe locul 1 între partenerii cu care Moldova are relații comerciale, atât la exporturi precum și la importuri, deținând o pondere de 19,3% , dintre care la exporturi circa 28,7% din totalul exporturilor moldovenești, iar la importuri, de 14,9%. Totodată, mulțumim pentru asistența externă valoroasă acordată Republicii Moldova prin diverse proiecte de cooperare bilaterală”, a mai adăugat ministrul Chiril Gaburici.

În context, Ștefan-Radu Oprea, ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a menționat că această comisie Interguvernamentală moldo-română constituie un dialog deschis şi constructiv între țările noastre și servește drept o platformă eficientă pentru punerea în aplicare a acțiunilor social-economice comune.

„Astăzi este doar o continuare a lucrurilor bune pe care le facem împreună. Pe 22 noiembrie curent, Guvernul României și Republicii Moldova se vor întâlni la București. Sper ca acest cadru, pe care noi îl creăm în comisia mixtă, să fie unul care să aibă lucrări concrete, ca cetățenii din ambele țări să le simtă. Cred că discuțiile de astăzi vor fi exact în sensul acesta – de a crea cadrul prin care vom putea dezvolta și mai mult relațiile pe care le avem, de bună frăție”, a menționat Ștefan-Radu Oprea.

În  cadrul sesiunii plenare a celei de a XI-a Comisie au fost discutate subiecte de interes comun pentru ambele părți precum: construcția liniei de cale ferată de ecartament european 1435 MM de la stația Ungheni până la stația Chișinău; implementarea roaming-ului internațional la tarife naționale între Republica Moldova şi România; proiectul privind construcția podului rutier de frontieră peste râul Prut în regiunea Ungheni (RM) - Ungheni (RO); programul operațional comun România – Republica Moldova 2014-2020. Oficialii au vorbit și despre construcția podului rutier peste râul Prut în preajma localităților Leova (RM) - Bumbăta (RO), dar și despre proiectul cu privire la controlul persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat dintre Republica Moldova și România.

La finalul sesiunii, părțile au semnat Protocolul celei de-a XI-a Sesiune a Comisiei interguvernamentale moldo-române și obiectivele de colaborare economică ulterioară. De asemenea, s-a stabilit că reuniunea a XII-a va avea loc în 2019 la București.

În anul 2017 comerțul exterior dintre Republica Moldova şi România, a însumat circa 1 295.15 milioane dolari SUA, (+21,7% în comparație cu aceeași perioadă a anului 2016).  România şi-a reconfirmat poziția de principal partener comercial al țării noastre, situându-se pe locul I atât în derularea exporturilor, cu o pondere de 24.77% (600.62 mil. dolari SUA), din totalul exporturilor moldovenești, precum şi la importuri, cu o pondere de 14.38% (694.53 milioane dolari SUA) din totalul importurilor moldovenești. Volumul exportului s-a majorat în anul 2017 cu 17.07% faţă de anul 2016, iar importurile cu 25.93%.

Serviciul Fiscal de Stat adresează un mesaj de atenționare către toți contribuabilii: în cazul în care sunteți verificat de un inspector fiscal, fiți atenți la următoarele aspecte:

1.Un inspector fiscal este obligat să se legitimeze imediat ce intră în contact de serviciu cu contribuabilul. Legitimația reprezintă un document oficial ce adevereşte statutul juridic al funcționarului fiscal şi confirmă împuternicirile acestuia în exercitarea atribuțiilor. Ca excepţie este efectuarea cumpărăturii de control, exprimată în crearea artificială de către funcţionarul fiscal a situaţiei de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziţiona (consuma) sau de a le comercializa.

2.În conformitate cu Codul fiscal, controlul fiscal la fața locului poate fi efectuat doar în baza unei decizii scrise a conducerii SFS, iar agentul economic este în drept să ceară actul care confirmă această decizie. Respectiv, în scopul executării prevederilor menţionate, controalele fiscale se vor efectua numai în temeiul Deciziei privind iniţierea controlului.

3.La finalizarea controlului la faţa locului, inspectorul SFS întocmeşte un act de control fiscal în care sunt menționate rezultatele controlului, fiind specificate încălcările depistate. Acest act este semnat de ambele părți participante la control, iar un exemplar este prezentat agentului economic supus verificării.

4.După constatarea cauzei, bunurile materiale se restituie contribuabilului, iar mijloacele băneşti – funcţionarului împuternicit.

5.În cazul constatării unei fapte contravenționale inspectorul fiscal întocmește procesul-verbal cu privire la contravenție.

Parlamentul a aprobat astăzi în a doua lectură Proiectul legii privind procedura notarială. Legea aprobată instituie o nouă ordine juridică de desfășurare a activității notariale și a fost elaborată pentru a adapta procedura la noile reglementări în materie civilă.

Documentul oferă notarilor competențe lărgite prin instituirea de noi atribuții:

    autentificarea înscrisurilor și legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
    acțiuni legate de publicitatea imobiliară (înregistrări și mențiuni despre rezervarea înstrăinării);
    instrumentarea procedurii succesorale (noi reguli legate de schimbarea claselor de moștenitori și instituirea termenului de 3 luni de renunțare la succesiune).

Noua lege prevede și instituirea procedurii desfacerii căsătoriei de către notar și a fost aprobată pentru a diminua sarcina instanțelor de judecată și organelor de stare civilă în acest domeniu.

Astfel, cererea de desfacere a căsătoriei prin acordul soţilor poate fi depusă la orice notar, în baza acordului comun al soţilor și în prezența ambilor soți sau în prezența unuia dintre soți, dacă notarului anterior i-a fost comunicat acordul autentic al celuilalt soț de desfacere a căsătoriei şi examinare a cererii în absenţa sa.

Adiţional, în cerere, soţii pot opta pentru soluţionarea concomitentă pe cale amiabilă a modului de participare a părinţilor la educaţia copiilor, stabilirea locului de trai al acestora, plata pensiei de întreţinere sau partajul averii comune dobândite în perioada căsătoriei. În acest scop, părţile declară notarului pe propria răspunde despre existenţa copiilor minori sau concepuți.