Un american care avea de plătit 50.000 de dolari, în urma pierderii unui pariu pe Super Bowl, a decis să-și însceneze propria răpire pentru a scăpa de plata datoriei. Bărbatul s-a legat singur și a stat ascuns în camionul său. După două zile a declarat polițiștilor că a fost răpit și jefuit de doi bărbați înarmați.

Robert Brandel, în vârstă de 60 de ani, din statul New York, a fost găsit legat în camionul său. El le-a declarat polițiștilor că doi bărbați înarmați l-au răpit cu două zile înainte. A mai spus că bărbații i-ar fi furat 16.000 de dolari în numerar şi l-au forțat să-i ducă cu mașina în vestul statului New York timp de două zile, înainte a-l lega şi lăsa într-un parc auto, conform BBC.com.

Anchetatorii au început să suspecteze că ceva nu este în regulă după ce au văzut că presupusa victimă era proaspăt bărbierit şi calm, deşi era răpit de trei zile. Ei cred că Brandel încerca să scape de plata sumei de de 50.000 de dolari pe care o datora după ce pierduse un pariu online.

Anchetele şi interviurile ulterioare au arătat că această poveste elaborată a fost fabricată”, a indicat poliția într-o declarație. Brandel urmează să apară în faţa instanței la sfârșitul acestei luni pentru acuzații de fraudă şi mărturie falsă.

evz.ro

În luna ianuarie 2019, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 61,2%, comparativ cu 73,4% în luna decembrie 2018. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a scăzut cu 20,7 milioane USD (-13,3%), iar cererea netă de valută din partea agenţilor economici a crescut cu 8,4 milioane USD (+3,9%), potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

Urmare a cererii sporite de valută, BNM a intervenit cu vânzări de valută în sumă de 92,7 milioane USD pe piaţa interbancară locală.

În luna ianuarie 2019, leul moldovenesc s-a apreciat uşor, în valori medii, cu 0,5% în raport cu dolarul SUA, până la 17,1468 USD/MDL, comparativ cu 17,2264 USD/MDL în luna decembrie 2018. Potrivit valorilor de la finele lunii, moneda naţională s-a apreciat mai puţin – cu 0,2%. În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (69,4%).

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că cererea de valută a depăşit oferta cu 74 milioane USD. Timp de trei ani oferta anua­lă de valută a depăşit cererea, chiar dacă în anumite luni cererea a fost mai mare. Totodată, surplusul de valută în aceşti 3 ani a ajuns, în luna octombrie, la 742 milioane USD.

În timp ce oferta de valută a rămas relativ stabilă la nivel de circa 2 miliarde USD anual, cererea a crescut de la 1,67 la 2,145 miliarde USD. În ultimele 3 luni, cererea de valută a fost cu 151 milioane USD mai mare decât oferta, dintre care 86 milioane doar în luna ianuarie.

Rezervele valutare ale BNM, cu 175 milioane USD mai mici faţă de ultimul record

După ce s-a accentuat cererea de valută şi BNM a fost nevoită să intervină pe piaţă, rezervele valutare s-au redus la începutul anului curent cu 130 milioane USD, iar de la maxima istorică din octombrie 2018, rezervele valutare ale BNM s-au redus cu 175 milioane USD.

“De obicei, rezervele se reduc în ajun de alegeri când creşte brusc cererea de valută, iar oferta rămâne relativ constantă. Această creştere de valută se explică prin câţiva factori, principalii fiind: 1) creşterea consumului populaţiei alimentat şi de credite de consum şi 2) înclinaţia agenţilor economici spre valută înainte de alegeri. Însă intervenţia BNM din ianuarie-februarie este una excesivă. Dacă analizăm atent evoluţia cursului valutar, atunci observăm că leul moldovenesc s-a apreciat faţă de coşul valutar EURO/USD până în august 2018, apoi a urmat o uşoară depreciere până în luna decembrie. Deprecierea în patru luni a constituit în total 4,4% sau mai puţin de 0,25% pe săptămână. Ritmul de depreciere este unul în limitele confortului psihologic al cetăţenilor”, constată Ioniţă.

Intervenţiile puternice ale BNM din acest an au schimbat trendul general şi leul moldovenesc înregistrează deja a 7-a săptămână o aprecie­re substanţială faţă de coşul valutar EURO/USD. În această perioadă leul s-a apreciat cu 1,3% faţă de coşul valutar EURO/USD.

Anume din aceste considerente BNM trebuie să aibă o politică mai relaxată faţă de cursul valutar, să intervină mai prudent pe piaţa valutară şi să asigure o stabilitate a cursului valutar, cu uşoare tendinţe de depreciere, fapt care ar salva din rezervele valutare ale BNM.

Consumul, alimentat de creşterea creditării

După o perioadă îndelungată din 2014 când băncile şi-au restricţionat volumul de creditare, în prezent, după stabilizarea ratei dobânzilor şi ieftinirea relativă a împrumuturilor, băncile şi-au dezgheţat portofoliile de credite. Însă împrumuturile sunt acordate cu precădere persoanelor fizice şi mai puţin businessului, care are nevoie de finanţare pentru a-şi dezvolta producţia şi creşte afacerile.

Ultimele date ale Băncii Naţionale privind creditarea arată că în luna ianuarie 2019, creditele noi acordate au constituit 2,1 miliarde lei, în creştere cu 24,7% faţă de luna ianuarie 2018. Ponderea creditelor acordate în monedă naţională a reprezentat 68,8%, a celor în valută – 31,2%. Volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1,4 miliarde de lei (-27,8% faţă de luna precedentă şi +38,8% faţă de ianuarie 2018).

Totodată, volumul creditelor acordate în valută recalculat în lei a constituit 662,55 milioane lei (-18,7% faţă de luna precedentă şi +1,9% faţă de luna ianuarie 2018). Cele mai atractive credite rămân cele de consum care sunt acordate pe termene de la 2 până la 5 ani (54,6% din totalul creditelor acordate), unde creditele acordate persoanelor juridice au deţinut ponderea de 40,7% din totalul creditelor acordate. Astfel, 58% din totalul creditelor acordate în monedă naţională – 612,2 milioane de lei, au fost destinate consumului.

Rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a micşorat cu 0,27 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,74%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 8,77%.

Rata medie la creditele acordate în valută s-a micşorat cu 0,18 p.p. comparativ cu luna decembrie 2018. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 5,55%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,34%.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, ratele menţionate s-au diminuat (în monedă naţională cu -1,46 p.p., în valută cu -0,56 p.p.). Creditele în monedă naţională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 8,34% (persoanelor juridice – cu 8,77% şi persoanelor fizice – cu 7,55%).

De menţionat că cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de până la 1 lună (10,92%), unde persoanelor fizice li s-au acordat credite cu rata de 12,11%, iar persoanelor juridice – de 10,50%.

Potrivit lui Ioniţă, până în februarie 2018, volumul total de credite din sistemul bancar a cunoscut o scădere constantă exclusiv în baza reducerii de credite oferite agenţilor economici. Volumul total de credite s-a redus cu 14,8 miliarde lei, de la 47,2 miliarde lei la mijlocul anului 2014 până la 32,1 miliarde lei la începutul lui 2018. Această cădere se datorează exclusiv reducerii volumului de credite oferit agenţilor economici. Pe toată această perioadă, creditarea persoanelor fizice nu a avut de suferit. Însă acum asistăm la o înviorare a procesului de credite, care a crescut în 2018 cu 3,4 miliarde lei, dintre care mai mult de jumătate din această creştere revine unei singure bănci MAIB, care şi-a majorat portofoliul de credite cu 1,8 miliarde lei.

Totuşi, în 2018, surplusul de lichidităţi în sistemul bancar a atins cote maxime din toată istoria Republicii Moldova atât în valori absolute, cât şi în valori relative. Astfel, surplusul de lichidităţi a ajuns la 28,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă 45% din totalul depozitelor. Acumulările masive de bani şi capacităţile reduse de oferire a creditelor a creat această anomalie şi a forţat BNM să sterilizeze o cotă record de 42,5% din totalul depozitelor atrase în lei şi a cheltuit pentru aceasta circa 600 milioane lei.

“Înviorarea procesului de creditare din 2018 marchează finalizarea crizei bancare care a durat cinci ani. În 2019 anticipăm o îmbunătăţire a raportului de credite raportat la PIB şi a raportului credite/depozite. Acest fapt va permite BNM să relaxeze politica monetară şi să reducă rezervele obligatorii care pentru ultima jumătate de an sunt la un nivelul record de la independenţă – 42,5%”, a precizat Ioniţă.

Victor URSU

profit.ro

Se întîmplă după ce toamna trecută, în urma unei roade record, agricultorii moldoveni au aruncat mii de tone de mere direct în cîmp, în condițiile în care nu aveau ce să facă cu fructele.

noi.md

Exportatorul va declara pe propria răspundere că achitarea taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent a fost efectuată. Această măsură va asigura îmbunătăţirea verificării achitării taxei vamale la exportul mărfurilor pentru materialele neoriginare, utilizate la fabricarea mărfurilor originare exportate.

În ședința de ieri, 27 februarie curent, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul continuă seria de inițiative menite să simplifice activitatea economică și să reducă povara administrativă fiscală și vamală asupra activităților economice.

Inițierea proiectului derivă din necesitatea ajustării prevederilor naționale la cele internaționale în domeniul statutului de exportator aprobat și al procedurilor simplificate de vămuire, care necesită a fi utilizate în activitatea vamală, a menționat ministrul.


Proiectul prevede că, la cererea de solicitare a autorizației de exportator aprobat, exportatorii nu vor mai fi obligați să depună și declarația pe propria răspundere.

De asemenea, se prevede că organele vamale înregistrează în sistemul informațional al exportatorilor înregistrați operatorii economici ce exportă mărfuri originare din Moldova în statele care acordă RM Sistemul Generalizat de Preferințe. Procedura de înregistrare este stabilită de către Serviciul Vamal.

În același timp, SV va monitoriza utilizarea certificatului de către exportatorul aprobat și, în baza analizei riscurilor sau a rezultatelor verificărilor ulterioare, efectuate în cadrul procedurilor de asistență administrativă, va dispune efectuarea controlului ulterior al activității economice a acestuia.

Proiectul prevede și micşorarea termenului privind derularea tranzacţiilor de export de la 3 ani la un an și reducerea frecvenţei efectuării exporturilor preferenţiale, de la 30 la 5, în fiecare 3 luni calendaristice consecutive pe parcursul ultimelor 12 luni până la depunerea cererii.

O altă prevedere este excluderea cerinţei privind lipsa datoriilor exportatorului faţă de bugetul public naţional, precum și excluderea obligativităţii organului vamal de a efectua auditul post-vămuire a activităţii economice a exportatorului cel puţin o dată pe an.

Totodată, titularul autorizației de agent economic autorizat (AEO) va trebui să informeze în scris Serviciul Vamal despre orice modificare intervenită în activitatea pe care o desfășoară, care poate influența menținerea sau conținutul autorizației AEO.

De asemenea, documentul mai prevede aprobarea Regulamentului privind procedura de eliberare, suspendare, retragere și anulare a autorizației pentru utilizarea procedurilor simplificate, care vine să substituie Regulamentul cu privire la condiţiile speciale de utilizare a procedurilor simplificate în cazul anumitor regimuri vamale, aprobat prin Hotărârea nr. 647/2014. În cazul anumitor regimuri vamale şi determină modul de autorizare pentru procedura declaraţiei simplificate şi procedura de vămuire la domiciliu, în sensul secţiunii a 27/1-a din Codul vamal.

Procedura declaraţiei simplificate şi procedura de vămuire la domiciliu se aplică prin depunerea declaraţiei vamale, notificărilor şi a actelor necesare vămuirii, în format electronic, prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor, cu autentificare prin aplicarea semnăturii electronice.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Guvernul Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova

În aprilie, în Capitală vor apărea 25 de bănci din beton fabricate la imprimantă. Acestea vor fi amplasate pe aleea de pe bulevardul Mircea cel Bătrân, din sectorul Ciocana. Scaunele sunt, deocamdată, la etapa de producere.

La acest proiect lucrează, de mai bine de două luni, mai mulţi designeri, arhitecţi şi tehnicieni.

"Scopul nostru a fost ca scaunul să nu fie unul simplu, ci să fie în primul rând comod, că să aibă în jur cât mai multe flori. Să includă şi coșuri pentru gunoi. Nu este o simplă bancă, ci 3 în 1", a menţionat Elena Meseaţ, managerul proiectului 3D printer.

Inițiativa face parte din proiectul "Orașe verzi durabile pentru Moldova", implementat de PNUD. Compania care crează băncile a primit un grant de 7.700 de dolari, iar 3 mii de dolari este contribuţia firmei. Proiectul va fi unul de promovare, aşa că scaunele vor fi oferite gratuit municipalităţii.

"Este un proiect inovator, deoarece presupune tehnologie 3D de imprimare. Este o piesă întreagă, nu se poate practic obține într-o formă tradițională și plus este lipsită de posibilitatea de a fi vandalizată", a declarat Alexandru Rotaru, manager de proiect PNUD.

Pretorul sectorului Ciocana spune că și-a propus să modernizeze zona, iar băncile printate sunt o idee inedită.

"Noi am văzut macheta, cum arată. Deci, e ceva frumos, e ceva modern", a precizat Sinilga Şcolnic, pretorul sectorului Ciocana.

Unii locuitori ai sectorului Ciocana recunosc că nu-și pot imagina cum ar putea arăta băncile 3D, dar salută inițiativa:

"Da, ceva neobișnuit, dar în zilele noastre e ceva necesar".

"De ce nu? Pot fi făcute din orice, important să avem scaune. Dacă este 3D și este ceva frumos și vor ține mult timp, atunci e bine".

În ţară sunt doar zece bănci printate 3D. Nouă sunt în curţi private, iar una a fost dăruită Primăriei comunei Răzeni, din raionul Ialoveni.

publika.md

Foto: mybusiness.md

Ce trebuie să faci ca, într-o bună zi, diva muzicii pop, Rihanna, să-ți ceară permisiunea de a-ți cânta piesa? Să fii Dan Bălan? Nu e neapărat! Este suficient ca inspirația și creativitatea transpuse în piesa ta să fie pe placul Rihannei. Ulterior, cunoașterea și gestionarea eficientă a drepturilor recunoscute de lege asupra operei te va ghida spre un profit sigur. Nu știm dacă acceptul talentatului compozitor moldovean „a costat” ceva, cert e că, având o gestiune corectă și legală a drepturilor, Dan Bălan s-a putut „scălda” din plin în gloria de care s-a bucurat remake-ul de peste ocean „Live your life”.

Se prea poate că faima e la colț de stradă și în cazul tău! Dacă ești convins că ai creat ceva valoros (poezia pe care ai scris-o pe un șervețel de hârtie sau piesa ta pe care ai înregistrat-o pe telefon, într-o doară) e cazul să afli mai multe despre cum pot fi protejate creațiile intelectuale.

Fie că e vorba de opere din domeniul literaturii, dramaturgiei, muzicii, cinematografiei, IT, arhitecturii sau coregrafiei – în Republica Moldova înregistrarea creațiilor protejate de dreptul de autor şi de drepturile conexe se efectuează de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

Lilia Bolocan, director general, AGEPI: „Autorul beneficiază de protecţia dreptului de autor asupra operei sale prin însuşi faptul de creare a ei. Respectiv, pentru apariția și exercitarea dreptului de autor nu este necesară înregistrarea operei sau vreo altă formalitate.Totuși, dacă autorul decide, acesta își poate înregistra creația la AGEPI, obținând un certificat care se dovedește a fi util în multe situații. Bunăoară, încheierea contractelor de licență sau cesionarea drepturilor către o casă de discuri, o editură, de exemplu, este deseori condiționată de prezentarea certificatului de înregistrare a creației. Acest document este binevenit și în caz de litigiu, având în vedere că instanţa de judecată îl poate recunoaşte drept prezumţie a paternităţii dacă nu se va dovedi contrariul.”

Industria muzicală mondială este cel mai relevant exemplu pentru a înțelege cum pot fi valorificate DAC. Această ramură a economiei generează peste 50 de miliarde de dolari anual din desfășurarea concertelor, realizarea CD-urilor, imprimarea fonogramelor etc. Drept urmare, protecția și gestionarea corectă a drepturilor de autor și a celor conexe este crucială pentru un artist care planifică utilizarea comercială a creațiilor sale. O știe bine Marcel Bostan, frontman-ul celei mai de succes trupe rock din Moldova – „Alternosfera” – care și-a înregistrat practic toate piesele la AGEPI.

Marcel Bostan, solist, formația „Alternosfera”: „Această procedură este utilă în cazul apariției unor litigii sau a unor conflicte legate de dreptul de autor. Am avut un conflict, prin anii 2003-2004, cu o companie care vindea rigtone-uri. Faptul că melodiile noastre erau înregistrate oficial ne-a ajutat să primim niște despăgubiri, ca urmare a deciziei instanței. Totodată, contractul cu AGEPI îți permite să multiplici piesele. Orice companie care se ocupă de comercializarea CD-urilor solicită neapărat acte ce confirmă dreptul de proprietate.”

La AGEPI au fost depuse cereri de înregistrare și a producțiilor cinematografice. De exemplu, autorii filmului de scurt metraj „Flutulus” – o producție autohtonă în regia lui Igor Sadovski – au înregistrat-o la categoria „operă audiovizuală”. Filmul este o dramă poetică, inspirată din parabola „Ucenicul şi Fluturele” şi scoate în evidenţă importanţa deciziilor pe care trebuie să le luăm zi de zi. Pelicula a luat peste 30 de premii în cadrul festivalurilor internaționale.

Veaceslav Cebotari, autorul scenariului: „Ni s-au solicitat acte care confirmă dreptul de autor, mai ales pentru faptul că avem muzică originală în film. La unele concursuri, la fel, a trebuit să le prezentăm. Este o practică mondială obligatorie, dacă vrei să fii în rând cu lumea. Bineînțeles, îți ia ceva timp, costă, dar în secolul 21 este o procedură de la care nu te poți eschiva.”

Și dacă tot trăim într-o societate modernă, dreptul de autor a ajuns să se răsfrângă și asupra produselor IT, care și ele sunt creații ale inteligenței umane. Nu au regretat că au apelat la AGEPI dezvoltatorii celui mai popular site de anunțuri din Moldova, care s-au trezit într-o bună zi că un site-clonă le face concurență și induce în eroare internauții.

Dorian Doronceanu, jurist, compania „Simpals”: „Adresa web a site-ului nostru este www.999.md. Ei nu au făcut decât să adauge încă o cifră de „9”, lansând site-ul 9999.md. Dar nu acest lucru a fost cel mai grav. Designul platformei-clonă era identic cu designul pe care l-am elaborat noi. Certificatul AGEPI ne-a fost util și atunci când ne-am adresat în instanță, și când am mers la poliție. Am obținut câștig de cauză în acel dosar penal, iar acel site a fost lichidat la scurt timp.”

Astfel, sistemul DAC îi motivează pe autori să continue să creeze, iar pe utilizatori – să valorifice operele originale create, ca, într-un final, societatea să poată progresa. Accesează linkul http://agepi.gov.md/ro/copyright/despre-dac pentru a afla cum îți poți proteja creațiile.

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”, finanțat de Uniunea Europeană.

Structura cheltuielilor incluse în calculul tarifelor la serviciile prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) este stabilită în bugetul autorității în corespundere cu prevederile clasificației economice aprobate în contextul clasificației bugetare, pot fi recalculate anual, în termen de 60 de zile de la începutul anului bugetar în derulare, dacă tariful recalculat înregistrează o creștere/descreștere cu cel puțin 10% față de tariful în vigoare.

La 22 februarie 2019 au intrat în vigoare prevederile Hotărârii Guvernului nr.90 din 11 februarie, conform cărora ANSA poate percepe tarife pentru o serie de servicii prestate, printre care se regăsesc eliberarea certificatelor (spre exemplu, costul unui act sanitar-veterinar pentru exportul unui lot de produse de origine animalieră de peste 10 tone este de 400 lei; același certificat pentru un lot cuprins între 5 și 10 tone – 280 lei etc.), efectuarea expertizei sanitar-veterinare, inspectarea loturilor de produse alimentare și alte servicii, care sunt incluse în Nomenclatorul serviciilor prestate de către Agenție.

Per total, în Nomenclatorul serviciilor prestate de Agenție sunt incluse 142 de servicii, costul acestora fiind aprobat între 3 lei per serviciu (expertiza sanitar-veterinară a unei carcase de pasăre) și 1456 de lei (examinarea și evaluarea fluxului tehnologic de fabricație a medicamentelor de uz veterinar cu eliberarea certificatului de bună practică de fabricație).

Prin Hotărârea Guvernului nr.90 este aprobată și Metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate. Documentul reglementează structura cheltuielilor, modul de calculare, aplicare și ajustare a costurilor serviciilor oferite de ANSA contra plată.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Guvernul Republicii Moldova