Primele 21 de intersecții semaforizate din Chișinău au fost modernizate cu semafoare inteligente.

noi.md

Cinci operatori de transport auto au fost autorizați să efectueze curse regulate de pasageri între Republica Moldova și Italia. Cursele urmează să fie lansate în maximum două săptămâni. Alte peste 30 de cereri de la transportatori sunt în proces de examinare.

Intenția de lansare a curselor auto regulate către Italia a fost anunțată de autorități încă acum doi ani. Solicitat de IPN, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Serghei Bucataru, a spus că procedura a fost de durată din cauza unor ajustări necesare la cadrul normativ.

Comisia mixtă moldo-italiană în domeniul transportului rutier internațional, care s-a reunit la Chișinău pe 16 și 17 aprilie, a coordonat procedurile în vederea facilitării deschiderii curselor. Primii cinci operatori autorizați vor efectua curse spre Italia cu autocarul, din Gara Auto Centru, municipiul Chișinău.

Primăria Ialoveni achită lunar Regiei Transport Electric Chișinău (RTEC) peste 50.000 de lei pentru troleibuze.

noi.md

Madein.md a decis să prezinte producătorii de haine pentru fitness și antrenamente fabricate în Moldova.

Cu toții cunoaștem că sportul este activitatea care ne ajută să ne menţinem în formă, să fim mai sănătoși din punct de vedere fizic şi psihic. Împreună cu o alimentaţie sănătoasă, exerciţiile fizice sunt cheia pentru un metabolism activ şi, implicit, o greutate corporală sănătoasă.

În ultimul timp tot mai mulți moldoveni adoptă un stil de viață sănătos și practică sportul, de aceea Madein.md a decis să găsească și să prezinte producătorii de haine sportive fabricate în Moldova.

O scurtă prezentare a brandurilor locale care oferă îmbrăcăminte pentru sport și fitness:

Aimo Sport

Un brand specializat în confecționarea produselor vestimentare pentru antrenamente și alte activități zilnice de sport. Se utilizează materie primă de cea mai înaltă calitate, după tehnologia Dry Fit. Compania oferă pantaloni scurți, tricouri și traininguri pentru bărbați; leggings, topu-uri, tricouri și long sleeve-uri pentru femei.

Maicom

Pentru categoria sport, brandul Maicom oferă colanți, pantaloni, pantaloni scurți și tricouri. Croiala pieselor vestimentare repetă formele corpului și nu restrânge mișcarea, oferind libertatea deplină. Stofele alese permit corpului să respire, fiind și plăcute la atingere.

Ravetti

De la brandul Ravetti, la categoria sport, găsim o serie de produse pentru femei cum ar fi tricouri, pantaloni scurți și top-uri.

Vasconi

Compania oferă mai multă modele de leggings pentru sală și fitness, ce asigură confort și libertate de mișcare.

Iuvas

La Iuvas găsim top-uri, tricouri și colanți pentru femei de cea mai înaltă calitate, confecționate din stofe naturale ce permit corpului să respire.

Innko sport

Un brand care oferă haine pentru sport, fitness și mod activ de viață, confecționate de Ina Kishlaru. Pentru copii și maturi găsiți produsele vestimentare confortabile și stilate precum leggings, sport bra (sutiene pentru sport), tricouri și sweater-e sportive.

Boviline

Boviline este primul brand naţional de echipament pentru sport şi agrement, creat în anul 2007. Din anul 2011 este furnizor oficial de echipament sportiv pentru selecţionatele Moldovei, echipând sportivii moldoveni în 15 probe sportive, precum şi selecţionata paralimpică a Moldovei. La designul vestimentaţiei sunt utilizate simbolurile naționale – culorile drapelului de stat şi simbolurile heraldice ale Moldovei.

madein.md

ECall – un sistem care este instalat în vehiculele din toate țările Uniunii Europene și care efectuează automat un apel gratuit către numărul de urgență 112, în cazul în care vehiculul este implicat într-un accident rutier grav – ar putea fi implementat și în Republica Moldova, comunică mybusiness.md referitor la Serviciu de presa al MEI.

„Trebuie să dezvoltăm și să dotăm Serviciul 112 cu tehnologii și sisteme complexe, pentru că asta va permite mai multă eficiență și mobilitate echipelor. Viața fiecărui cetățean este extrem de importantă. Vom depune eforturi ca să implementăm și în Republica Moldova sistemele care sunt utilizate în țările europene”, a declarat Chiril Gaburici.

De asemenea, în cadrul ședinței s-a discutat despre extinderea sistemului informațional automatizat al Serviciului 112, prin dotarea cu terminale mobile a unităților de intervenție a serviciilor specializate de urgență. Scopul acestor terminale mobile este de a facilitata comunicarea dintre dispeceratul serviciilor specializate de urgență și echipele de intervenție, prin transmiterea directă a fișei cazului de urgență către echipele de intervenție, astfel fiind evitată comunicare verbală.

Excluderea acestor comunicări verbale va duce la reducerea timpului de alertare a echipajului, eliminarea factorului uman în transmiterea datelor asociate cazului de urgență, evidența automată a etapelor de intervenție la cazul de urgență, etc.

În cadrul ședinței, a fost prezentat și Raportul anual de activitate privind realizarea programului național de implementare a Serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112. În acest sens, Chiril Gaburici a menționat că apreciază progresele înregistrate, și anume micșorarea timpului de reacție la apelurile de urgență. De asemenea, utilizarea numerelor de urgență 901, 902 și 903 este în scădere, tot mai mulți cetățeni formează numărul 112.

Artă din rădăcinile copacilor. Un bărbat din Căuşeni adună buturugile smulse de angajaţii primăriei după tăierea arborilor. Le curăţă şi le prelucrează în adevărate opere de artă ce sunt expuse apoi pe străzile oraşului.

"Aceasta este prima mea buturugă. Am adus-o acasă, am cumpărat-o. Am curăţit-o asta mi-a luat aproximativ trei săptămâni de zile. Pe urmă, iată, vedeţi, am plantat flori în ea şi mai pun flori împrejurul ei", a spus Sergiu Morcan, gospodar.

Bărbatul are 42 de ani şi este pasionat de lemn încă de mic copil. După ce o parte din plopii din oraş au fost defrişaţi, ca urmare a sutelor de plângeri din partea localnicilor afectaţi de puful arborilor, bărbatul a decis să le dea rădăcinilor o nouă viaţă.

"Am scos trei dar nu e atât de uşor de ridicat fiindcă în tulpinile acestea sunt aranjate lângă tulpinile cu canalizare, cu apeduct şi avem foarte mari probleme. Dacă ne permite anotimpul săptămâna viitoare mai ridicăm trei care într-adevăr trebuie urgent care stau alături de trotuar unde vrem să amplasăm pavaj", mai spune meşterul.

Până la sfârşitul anului, autorităţile locale speră să scoată din pământ 30 de plopi.

"Această galerie de artă va fi un bun accesoriu pentru gazoanele noastre din Căuşeni. Vor fi instalate în spetele meu, unde a fost reîmprospătat, a fost retezat pământul vechi şi împrospătat cu pământ nou. Vor fi plantate flori", a spus Nicolae Poznanschi, specialist în secţia gospodărie, Primăria Căuşeni.

Locuitorii oraşului sunt de acord cu ideea:

"O să fie frumos, eu sper că o să fie un lucru frumos. Am mai văzut în alte părţi şi foarte bine o să fie."

Cheltuielele pentru defrişarea copacilor, transportarea şi prelucrarea acestora sunt suportate de primăria din Căuşeni.

publika.md

Dacă am întreba o mie de moldoveni ce este criptomoneda, cel mai probabil se va găsi doar doi-trei să-ţi dea un răspuns.

În schimb, bitcoinul şi alte criptomonede dau frisoane reci pe spinarea instituţiilor noastre financiare. Chiar săptămâna trecută, într-o şedinţă la Ministerul Finanţelor, s-a afirmat că fenomenul criptomonedei ar putea ameninţa securitatea naţională a Republicii Moldova. Şi chiar s-ar putea întâmpla. Cum avem noi, moldovenii, un talent deosebit la a ne tăia creanga de sub picioare, unii s-ar putea pomeni în mreaja celor care promit profituri de milioane. Asta, chiar ştiind la ce am ajuns cu unele „piramide financiare” în trecut.

Este sigur cineva că am învăţat acea lecţie amară care i-a lăsat pe mulţi fără nici o leţcaie în buzunare şi i-a purtat pe dumuri şi în instanţe în speranţa că vor recupera banii pierduţi?

„Reieşind din amploarea şi impactul riscurilor şi consecinţelor negative aferente tranzacţiilor cu criptomonede, Viorica Pricop, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, a accentuat importanţa intervenirii autorităţilor şi instituţiilor de rigoare în vederea luării de atitudine şi întreprinderii măsurilor ce se impun în raport cu fenomenul criptomonedei, fapt ce ar asigura securitatea naţională a Republicii Moldova”, se menţiona într-un comunicat emis după şedinţa de la Ministerul Finanţelor care a vizat tranzacţiile cu aşa-numitele criptomonede.

Deşi nu se oferă multe detalii în comunicatul ministerial, mai ales despre amploarea fenomenului, mesajul este clar, „în cadrul discuţiilor s-au identificat potenţiale soluţii şi măsuri necesare de întreprins în vederea reglementării fenomenului criptomonedei în Republica Moldova, în scopul prevenirii şi evitării riscurilor de evaziune fiscală, de spălare a banilor şi finanţare a terorismului”.

Despre importanţa ce se dă fenomenului “criptomonedei” în Republica Moldova au menţionat şi instituţiile reprezentate la discuţie, în special Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Justiţiei, Banca Naţională a Moldovei, Inspectoratul General de Poliţie, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Serviciul Fiscal de Stat.

Avertismentul BNM: Implică riscuri înalte

Deja de doi ani, Banca Naţională a Moldovei ne avertizează că investiţiile în criptovalute sunt riscante.

„În contextul utilizării tot mai frecvente a unor scheme de monedă virtuală (Bitcoin, Litecoin, Ethereum, precum şi altele), atât pe piaţa internaţională, cât şi pe piaţa serviciilor de plată din Republica Moldova”, Banca Naţio­nală a Moldovei a precizat, în câteva rânduri, că moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii şi nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală sau o autoritate publică. Nu este în mod obligatoriu ataşată unei monede naţionale, dar este utilizată de persoane fizice sau juridice ca alternativă a mijloacelor băneşti. Aceasta poate fi transferată, stocată sau tranzacţionată în mod electronic.

Utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova. Acestea nu reprezintă o formă de monedă electronică în sensul Legii nr. 114 din 18.05.2012 privind serviciile de plată şi moneda electronică, iar activitatea privind emiterea şi tranzacţionarea lor nu este supusă supravegherii de către organul abilitat. Din aceste considerente, utilizatorii monedelor virtuale sunt expuşi la o serie de riscuri, ne prevenea BNM.

Care sunt, totuşi, riscurile?

“Criptovalutele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate ca mijloc de plată şi prezintă un grad de investiţie extrem de speculativ. Investitorii în aceste active sunt expuşi unui risc ridicat de pierdere a mijloacelor investite, fără nicio garanţie sau protecţie a acestora”, susţine BNM.

Există riscuri şi pentru integritatea sistemului financiar şi anume riscurile de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, cele referitoare la crime financiare: utilizarea monedelor virtuale pentru vânzarea bunurilor interzise.

„Monedele virtuale şi metodele de schimb aferente nu sunt supuse reglementării pe teritoriul Republicii Moldova. Respectiv, fondurile utilizatorilor nu sunt protejate. Conform legii, pentru a integra orice valută electronică în economia ţării, regulatorul trebuie să o înregistreze. Orice alte cazuri sunt decizii individuale ale persoanelor fizice, care îşi asumă riscurile legate de criptomonedă. Adică ele nu pot aştepta din partea statului nicio protecţie contra escrocilor. În acest caz, persoanele fizice nu pot fi protejate şi trebuie să înţeleagă asta”, atenţiona şi expertul în economie Sergiu Gaibu.

„Maşina” de „criptomenede” din regiunea trasnistreană

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a făcut publică în săptămâna trecută investigaţia despre „afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană”. Aceasta, potrivit autorilor, are ca beneficiar principal holdingul Sheriff şi un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federaţiei Ruse.

Compania Tehnopark îşi are sediul în Centrul de afaceri „Rossia”, una dintre cele mai moderne clădiri din Tiraspol. Potrivit autorilor investigaţiei, câteva mii de computere stau îngrămădite în şapte containere lungi de circa 10 metri fiecare. Fiecare container vine echipat complet cu computerele necesare mining-ului (producerii criptomonedelor – n.r.). „Prin aceste fire, curentul este transportat spre transformator, care oferă energie de joasă tensiune computerelor. Calculatoarele minează zi şi noapte, aşa funcţionează ferma (maşina de criptomonede – n.r.)”, explică unul din responsabilii companiei.

Oricine vrea să investească în producerea de criptovalută în Transnistria trebuie să ajungă mai întâi la Tehnopark OJSC. De aici, potenţialul investitor este preluat de directorul Veaceslav Cernikevici, care se ocupă de toate diligenţele. Mai precis, această companie de stat intermediază vânzarea de curent electric produs de Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan (Moldavskaya GRES), deţinută de compania rusă Inter-Rao, şi centrala Sheriff-ului, Tirotex-Energo.

„Pe gazul furnizat de Moldovagaz, pe datorie, Tiraspolului, autorităţile autoproclamate de la Tiraspol spun potenţialilor investitori că oferă „cele mai bune condiţii din lume” pentru minare de criptovalută. „Investitorii pot să lucreze individual aici sau să colaboreze cu agenţii noştri locali. E important că această activitate poate să fie desfăşurată fără deschiderea unei entităţi juridice pe teritoriul republicii noastre”, declară reprezentantul Tehnopark.

Minining-ul este permis pe tot teritoriul RMN. Zona economică liberă pentru această activitate – blockchain – este toată republica. Veaceslav Cernikevici declara, în octombrie 2018, în cadrul unui forum investiţional organizat la Tiraspol, că în Transnistria funcţio­nează şapte ferme (de producere a criptomonedei – n.r)– la Râbniţa, Bender şi Tiraspol – deţinute de şapte investitori străini şi alţi doi locali. Toate acestea aveau atunci 32 de angajaţi. Acum, în domeniul mining-ului sunt angajaţi 50–60 de muncitori.

Tiraspolul a legalizat minarea de criptomonede în ianuarie 2018, după adoptarea Legii cu privire la dezvoltarea tehnologiei blockchain, se mai arată în investigaţia realizată de „Expert-Grup”. La acest lucru a contribuit şi Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei – Iuri Ceaika – în calitate de ambasador al Uniunii Antreprenorilor din Rusia „Delovaia Rossia” în Moldova şi Transnistria. După adoptarea Legii despre dezvoltarea tehnologiilor informaţionale în aşa-numita republică moldovenească nistreană, la 31 ianuarie 2018, într-un interviu pentru publicaţia rusească „Kommersant”, Ceaika a afirmat că cinci-şase investitori ruşi şi-au exprimat interesul faţă de acest proiect, apreciind faptul că în stânga Nistrului există toate condiţiile pentru mining: internet rapid şi energie electrică ieftină.

Pe lângă Tirastel GmbH, cu afacerea cu criptomonede se ocupă şi alţi actori ruşi. La 24 ianuarie 2018, un offshore din Insulele Virgine Britanice, Goweb International LTD, a semnat un contract de livrare de echipament pentru mining, în valoare de aproape 8.700.000 de dolari, întreprinderii transnistrene Tirsteklo. Tranzacţia a fost efectuată prin intermediul băncii letone ABLV Bank AS, implicată în „furtul miliardului” şi alte scheme mai largi descrise în afacerea „Landromatul rusesc”.

Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului Republicii Moldova a precizat că activitatea de mining în Transnistria se află sub atenta supraveghere a autorităţilor de resort de la Chişinău.

Ce este criptomoneda?

Criptomoneda sau criptovaluta este un tip de monedă digitală, virtuală, o monedă surogat, nebancară, folosită ca mijloc de plată, (Bitcoin, Ethereum, Bitcoin Cash, Ripple, Litecoin, Dogecoin, Anacoin).

Denumirea de criptomonedă indică faptul că acest mijloc de plată utilizează criptografia şi este descentralizat pentru a controla tranzacţiile şi preveni dubla cheltuială, o problemă curentă pentru valutele digitale.

Plafonul pieţei de criptare a fost proiectat să atingă până în 2007 un nivel de 1-2 trilioane de dolari.

Un portofel digital este, în general, echivalentul unui cont bancar: permite primirea de criptomonede, stocare şi trimitere către alte conturi. Portofelele stochează parola privată necesară pentru a accesa adresa bitcoin. Fiecare utilizator instalează o aplicaţie software, care este un fişier portofel digital, pe calculator, pe telefonul mobil sau de pe o pagină web. Folosindu-se de acest portofel digital, utilizatorul poate să trimită sau să primească criptomonede de la alţi utilizatori.

Criptomoneda poate fi cumpărată, dar şi creată. Procesul de creare a monedei se numeşte „minerit”. Participanţii în reţea sunt cunoscuţi sub numele de mineri. Aceştia verifică, datează tranzacţiile şi le partajează într-o bază de date publică, numită blockchain (lanţ de blocuri).

Operaţiunea de minerit este deosebit de complexă şi este foarte dificil de realizat pe cont propriu, de un singur utilizator. Astfel, s-au dezvoltat grupuri de mineri, numite mining pools. Un grup de mineri combină puterea lor de procesare pentru rezolvarea algoritmilor producători de criptomonede. Mineritul de criptomonedă presupune folosirea puterii de calcul a sistemelor PC pentru operaţiunea de mining. Sunt dezvoltate mai multe sisteme dedicate pentru mineritul de criptomonede. Aceste dispozitive se numesc ASIC (Application Specific Integrated Circuit) şi reprezintă nişte circuite integrate cu cipuri programate în mod permanent şi cu o aplicaţie integrată în cipurile respective.

În timp ce procesul de minerit în sine este făcut de hardware, este nevoie de software special pentru a conecta minerii la block­chain şi mining pool. Software-ul poate să ruleze pe aproape orice sistem de operare, cum ar fi Mac OS X, Windows, Linux.

Există mai mult de 700 de criptomonede disponibile pentru comerţul pe pieţele online, dar numai aproximativ 20 dintre acestea au avut capitalizări de piaţă de peste 10 milioane USD.

Activităţile criminale legate de criptomonedă se centrează în general în jurul furtului de capital, a utilizării agenţilor software pentru minerit şi a sponsorizării de activităţi ilicite sau teroriste cu ajutorul criptomonedelor. Anumite ţări consideră că utilizarea acestora în activităţi de pariere este ilegală, iar unele guverne încearcă să le controleze pentru a diminua activitatea infracţională, pentru a proteja consumatorii şi pentru a avea un control asupra capitalului.

Vlad Bercu