Combinatul de vinuri “Cricova” marchează o nouă etapă în istoria activităţii sale, prin inaugurarea complexului subteran “Regatul Vinului”, cu un design unic şi o varietate de delicii specifice bucătăriei tradiţionale moldoveneşti şi europene.

Deschiderea oficială a complexului “Regatul Vinului” a avut loc vineri, 1 februarie 2019. Evenimentul de lansare a avut în centrul atenţiei prezentarea, într-o atmosferă relaxantă şi distinsă, a noului vin spumant Pinot Meunier, produs conform metodei tradiţionale franceze. Invitaţii serii au avut posibilitatea să se delecteze cu vinuri nobile şi bucate alese, în compania unei formaţii pe măsură, care a destins atmosfera – Karafizi &The Roof.

În cadrul ceremoniei de deschidere, directorul general al combinatului, dnul Iurie Carp a menționat că noul local are menirea de a completa întreaga experienţă senzorială pe care combinatul o pune la dispoziţia clienţilor, marcând astfel o nouă etapă în dezvoltarea companiei Cricova.

Situat, de asemenea, în galeriile din orăşelul Cricova, “Regatul Vinului” reprezintă o întruchipare a istoriei gastronomice și vinificației moldave, născut să surpindă prin decorul său inedit, precum și prin vinurile selecte asortate cu specialitățile bucătăriei tradiționale moldoveneşti și europene. Doritorii pot beneficia de trei săli de dining unice:
- Cea naţională, executată în spiritul motivelor naţionale expresive, unde se simte toată frumuseţea combinaţiei irepetabile a gustului, tradiţiilor şi ospitalităţii moldoveneşti veritabile;
- Sala mare de banchet surprinde plăcut prin stilul ei, asociat cu decorul de un alb imaculat, care oferă rafinament cadrului din piatră naturală;
- În sala VIP vizitatorii vor putea aprecia anturajul care emană eleganţă şi bun gust.

În fiecare sector al Capitalei vor apărea câte 500 de locuri noi pentru parcarea automobilelor. Anunţul a fost făcut astăzi, de către primarul interimar al Capitalei, Ruslan Codreanu în timpul şedinţei operative a Primăriei Chişinău.

Astfel până la sfârşitul anului, în Capitală ar urma să apară aproape 2.500 de locuri de parcare.

 "Nu este mult, dar nici nu este puţin. Este un prima pas. Acum am solicitat de la toate preturile împreună cu locuitorii Capitalei, împreună să identifice adrese, fie curţi de blocuri fie bulevarde sau străzi, unde să intervenim la amenajarea parcarilor", a spus primarul interimar al Capitalei, Ruslan Codreanu.

Ruslan Codreanu a mai anunţat că a început procedura de licitaţii pentru procurarea celor necesare pentru începerea lucrărilor. Amenajarea locurilor de parcare va începe imediat cum afară se va încălzi.

Pentru construcţia locurilor de parcare, din bugetul primăriei au fost alocate 10 milioane de lei, adică câte două milioane de lei pentru fiecare sector.

publika.md

noi.md

Producerea mierii ecologice şi exportul acesteia pe piaţa Uniunii Europene va aduce câştiguri mai mari apicultorilor moldoveni şi va contribui la creşterea volumelor de export, sunt de părere reprezentanţii de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Până acum, deja 76 de apicultori moldoveni au trecut un audit prealabil al perioadei de conversie de la producerea mierii convenţionale la cea ecologică şi, începând cu acest an, planifică să producă miere ecologică, certificată după cerinţele UE, care va putea fi exportată ulterior pe piaţa comunitară la un preţ mai avantajos. De menţionat că apicultorii vor obţine această certificare dacă vor respecta în continuare anumite cerinţe care se referă la constituirea şi reînnoirea familiilor de albine, amplasarea stupinei, tratamentul veterinar ş.a.

Conform datelor Agenţiei Naţionale a Siguranţei Alimentelor, în R. Moldova activează circa 6800 de apicultori.

Andrei Cumpanici, specialist Proiectul USAID Agricultura performantă în Moldova, a menţionat, în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova, că cu suportul proiectului au fost organizate mai multe seminare şi instruiri în susţinerea grupurilor de apicultori privind respectarea cerinţelor pentru producerea mierii ecologice. Astfel, pe parcursul a 12 luni, apicultorii implementează mai multe cerinţe care le permit să obţină ulterior certificarea mierii ecologice. Printre acestea se numără: confecţionarea stupilor şi materialelor apicole din materiale naturale, amplasarea stupinelor departe de diverse surse de poluare etc.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor din R. Moldova, Ion Maxim, menţionează că pentru susţinerea certificatului, agricultorii care trec perioada de conversie trebuie să renunţe la utilizarea chimicalelor, să treacă la tratările bioorganice cu acizi şi la alte metode care nu lasă reziduuri şi care nu conţin antibiotice. “Mierea ecologică va fi vândută din producţia anului 2019 şi se estimează o plus valoare de 30%-50% per kilogram. Sperăm că va fi un imbold pentru alţi apicultori ca să treacă perioada de conversie şi să producă miere bio”, a menţionat Ion Maxim.

Potrivit lui Ion Maxim, apicultorii trebuie să schimbe toată ceara şi să treacă la ceara bio, iar ulterior să folosească numai stupi de lemn, prelucraţi cu vopsea bio sau parafinaţi. Totodată, vasele folosite în procesul de extragere şi păstrare a mierii trebuie să fie din inox, inclusiv şi sârmele de la rame.

Petru Sacară, apicultor care a trecut perioada de conversie, a precizat că gospodăria pe care o conduce este deja în al patrulea an de când a trecut la producerea mierii ecologice în condiţii bio. “Nu a fost atât de greu în ceea ce priveşte investiţiile în stupine, mai complicat a fost să găsim locul amplasării stupinelor”.

În context, expertul economic, Veaceslav Ioniţă, a scris pe blogul său că mierea de albine niciodată nu a fost un produs de export al Moldovei, însă situaţia s-a schimbat odată cu liberalizarea comerţului cu UE şi suportul din partea Guvernului SUA pentru apicultorii noştri.

Potrivit lui, până în anii 2010–2011 apicultura practic nu exista ca ramură de export. În această perioadă R. Moldova exporta miere în valoare de 500-600 mii USD.

Ioniţă susţine că Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, suportul Guvernului SUA prin proiectul Agricultură Performantă şi entuziasmul apicultorilor moldoveni au fost cele trei ingrediente necesare pentru apariţia unei noi ramuri de export în Moldova: mierea de albine. În ultimii ani, această ramură practic “a explodat” şi exporturile moldoveneşti de miere de albine au crescut de zece ori şi au ajuns la 14 milioane de dolari anual.

Aproape tot volumul de miere exportată ajunge în Uniunea Europeană, iar primele cinci ţări asigură 75% din exporturile ţării noastre. România, Italia şi Franţa consumă 2/3 din mierea moldovenească destinată exporturilor, a scris Veaceslav Ioniţă.

Expertul mai afirmă că majorarea volumelor de export, dar şi preţul mierii, poate fi asigurată în următorii ani prin trecerea la producerea şi certificarea mierii ecologice. Cu suportul Programului SUA Agricultură Performantă, primele certificate apicultorii noştri le vor avea deja în vara acestui an, ceea ce înseamnă că ar putea exista perspectiva de dublare a exporturilor în următorii 2-3 ani.

“Pe piaţa Uniunii Europene este o cerere enormă de miere ecologică. Mierea obişnuită este vândută la preţul de 3 USD/kg, iar mierea ecologică este cu peste 50% mai scumpă. R. Moldova îşi poate dubla vânzările şi creşte preţul de vânzare la mierea ecologică”, consideră Ioniţă.

La rândul său, reprezentantul Proiectului USAID Agricultura performantă în Moldova afirmă că mierea produsă tradiţional în R. Moldova nu este competitivă. În baza studiilor de piaţă privind mierea organică sau mierea ecologică produsă şi comercia­lizată pe piaţa UE, s-a demonstrat că mierea ecologică este cu mult mai scumpă şi mai atractivă pentru apicultorii moldoveni.

Cumpanici a precizat că mierea organică are aceleaşi proprietăţi ca şi mierea tradiţională. În general, mierea este un produs natural care conţine foarte multe elemente benefice organismului uman. Însă, noţiunea de produs organic denotă faptul că în procesul de producere a mierii nu au fost utilizate substanţe chimice.

Conform datelor Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor din R. Moldova, în zece luni ale anului 2018, în ţară au fost produse aproximativ 5000 tone de miere de albine, dintre care au fost exportate circa 3 mii tone. În această perioadă, mai mult de 2800 tone de miere au fost exportate în Uniunea Europeană.

Andrei Cumpanici a afirmat că pentru a deveni un producător de miere organică este necesar de a respecta cerinţele ţării de export. “Iniţial, producătorii sunt supuşi unui audit intern al documentaţiei tehnice. De asemenea, sunt verificate: respectarea condiţiilor privind amplasarea stupinelor, igiena vaselor implicate în transportarea şi păstrarea mierii, respectarea tratamentelor etc. Toate aceste cerinţe trebuie respectate de fiecare apicultor şi sunt aduse la cunoştinţă de către reprezentantul grupului de producători. Ulterior, producătorii sunt supuşi auditului extern, în cadrul căruia este confirmată respectarea regulamentelor europene şi condiţiilor necesare pentru atribuirea statutului de produs în conversie.

Nicanor Negru, director companie de procesare şi export a mierii, şi-a exprimat încrederea că grupul pe care îl reprezintă şi din care fac parte 47 de producători va reuşi să obţină în primăvara acestui an certificatul de producător al mierii ecologice. “Aceasta ne va permite să afirmăm că în gama de produse pe care le oferim avem şi produse bio. Totodată, vom obţine venituri mai mari de la vânzarea produselor noastre şi, respectiv, vor avea de câştigat şi apicultorii”.

“Cel mai complicat a fost să explicăm apicultorilor că producerea mierii bio nu diferă mult de bunele practici de producere a mierii convenţionale. Este vorba de un mic pas, care poate genera beneficii mult mai mari”, a precizat Nicanor Negru.

Potrivit lui Nicanor Negru, în R. Moldova este foarte mult de lucru la capitolul ce ţine de informarea populaţiei referitor la produsele apicole, deoarece statisticile oficiale atestă că în ţara noastră consumul de miere este foarte mic în comparaţie cu ţările Uniunii Europene. Spre exemplu, în Germania sau Italia, media pe cap de locuitor este de 2-2,5 kg, iar în R. Moldova, această medie este sub 0,5 kg/cap de locuitor pe an. Sunt de părere că este necesar să fie implementate, la nivel naţional, campanii de promovare a produselor apicole, care sunt foarte benefice sănătăţii.

Lilia Alcază

Măsurarea concentrației de alcool în aerul expirat va putea făcută și cu alte două tipuri de aparate. Este vorba despre Drager Alcotest 7510 și Drager Alcotest 6820. Ordinele Ministerului Afacerilor Interne privind procedura de măsurare cu noile dispozitive au fost publicate în Monitorul Oficial și urmează să fie aplicate din martie.

Potrivit documentelor, executarea măsurărilor cu Drager Alcotest 7510 și Drager Alcotest 6820 se face respectând câteva reguli și proceduri, și anume:

    măsurarea se execută după informarea prealabilă a persoanei care urmează să fie testată despre prezența sau lipsa vaporilor de alcool în aerul expirat;
    măsurarea în regim activ, automat constată în solicitarea ca persoana testată să inspire aer adânc și apoi să-l expire uniform în analizator. Volumul suficient este confirmat printr-un ton continuu și prin LED-ul verde. În timpul probei pe display (ecranul aparatului) apare mesajul ”suflați”. Dacă proba este suficientă, LED-ul verde se stinge și se aude un clic scurt;
    este obligatoriu utilizarea muștiucului de unică folosință, desigilarea căruia se efectuează în prezența persoanei testate;
    înainte de test persoana trebuie să respire normal și calm;
    analizatorul se conectează prin accesarea butonului ”ok” timp de două secunde până la apariția mesajului ”așteptați”;
    persoana testată trebuie să expire un volum minim de 1,2 L, iar la necesitate măsurarea se repetă;
    procesul prelevării probei se declanșează automat după atingerea volumului minim inspirat de analizator. După șase secunde pe display apare mesajul ”gata” și se aude un clic scurt. Concomitent, pe display se afisează numărul curent al testului. LED-ul se aprinde și arde culoarea verde. Dacă proba este suficientă, LED-ul verde se stinge și este însoțit de un clic sonor scurt;
    pe display se afișează rezultatul măsurării concentrației de etanol în aerul expirat, analizatorul se conectează la imprimantă pentru a extrage rezultatul măsurării pe suport de hârtie. Tichetul se completează cu datele personale ale persoanei testate, se semnează de către operator și se aduce la cunoștință persoanei testate contra semnătură;
    în cazul refuzului persoanei testate de a semna extrasul, se va face mențiunea respectivă pe tichet.

Scopul măsurării este stabilirea existenței temeiului supunerii persoanei testate examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei.

Drager Alcotest 7510 are încorporat un dispozitiv de stocare a datelor obținute în până la zece mii de măsurări, iar Drager Alcotest 6820, până la cinci mii.

Moment istoric la capitolul venituri ale Bugetului de Stat: pentru prima dată în istoria țării (cel puțin, din 1998 încoace), încasările lunare pe intern, adică administrate de Serviciul Fiscal de Stat, le-au depășit pe cele provenite de la vamă, scrie pe o rețea de socializare ministrul Finanțelor, Ion Chicu, informează MOLDPRES.

Creșterea veniturilor de la fisc a fost determinată de o administrarea fiscală mai bună, dar și o înăsprire a pedepselor pentru evaziunile fiscale, creșterea veniturilor și o expansiune a unor domenii, explică specialiștii.

Potrivit Ministerului Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat a acumulat la bugetul de stat în luna ianuarie al acestui an 1 301 885,7 mii lei, cu 11,4 la sută mai mult ca in anul trecut, în timp ce Serviciul Vamal a colectat 1 234 986,9 mii lei. Încasările la buget în prima lună a anului le-au depășit cu 177 milioane lei sau 7,7 la sută pe cele din ianuarie 2018.

Stimați contribuabili, Serviciul Fiscal de Stat vă propune acest Calendar, reamintind datele prezentării rapoartelor fiscale în luna februarie 2019.

Vă atenționăm că la data de 25 februarie curent expiră termenul de achitare a impozitelor, taxelor și a contribuțiilor de asigurări sociale și termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale.

Calendarul fiscal al contribuabilului

Serviciul Fiscal de Stat, Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Serviciul Fiscal de Stat desfășoară cu regularitate acțiuni de specialitate menite să conformeze contribuabilii din toate domeniile economiei.

       Astfel, pe parcursul anului 2018 nu au rămas fără monitorizare nici agenții economici care prestează servicii de spălare a autoturismelor.

      Pe parcursul anului 2018 au fost identificați 190 de contribuabili – spălătorii auto cu grad de risc sporit de abateri fiscale – de pe întreg teritoriul țării care au fost supuși vizitelor fiscale și controalelor fiscale operative. Verificările s-au desfășurat în două etape (prima și a doua jumătate a anului).

     În rezultatul acțiunilor desfășurate, angajații SFS au stabilit 83 de încălcări fiscale și 75 de încălcări contravenționale, per total aplicând sancțiuni în sumă de 574 mii lei.

   Printre abaterile înregistrate fac parte:

  - desfășurarea activității de întreprinzător fără a dispune sau fără a utiliza mașina de casă și control;

- desfășurarea ilicită activității de întreprinzător sau fără a declara subdiviziunea;

- prezentarea datelor eronate cu privire la amplasarea sediului sau a subdiviziunii.

Producătorii de pomuşoare din ţara noastră vor putea beneficia de granturi oferite de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Cererile pot fi depuse până la data de 1 martie, transmite MOLDPRES.

Granturile vor fi oferite în cadrul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), care şi-a propus să susțină activitățile de inovare și transfer tehnologic în sectorul horticol. Totodată, urmează să fie îmbunătățite practicile de producere și post-recoltare în cadrul lanțului valoric al pomușoarelor, în special, pentru căpșuni, şi într-o măsură mai mică, la mure.

Prin acordarea acestor granturi, proiectul este interesat să susțină activități care să prezinte noi soiuri de zmeur prin utilizarea sistemelor inovatoare de suport; să ofere soluții tehnologice pentru producerea și vânzarea în comun prin intermediul  clusterelor/cooperativelor/asociațiilor; să ofere soluții pentru activități post-recoltă și necesități de depozitare la rece pentru grupurile de producători, în scopul eficientizării lanțului de aprovizionare cu pomușoare și sporirii capacității de vânzări.

Potențialii beneficiari pot solicita finanțare pentru una sau mai multe activități. Proiectul anticipează acordarea a aproximativ 1,9 mln de lei pentru finanțarea activităților de grant, însă beneficiarii  urmează să contribuie cu cel puțin 50% din valoarea totală a activității.

Procesul de obţinere a finanţării va fi examinat în cadrul unui atelier de lucru, organizat pe 6 februarie, la USAID.

Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova își propune în perioada 2016-2021 să contribuie la dezvoltarea sectorului agricol pentru a impulsiona creșterea economică și schimbările în localitățile rurale, sporind bunăstarea locuitorilor țării noastre. Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectul APM, împreună cu antreprenorii agricoli, Asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigare și alți parteneri, contribuie la majorarea profitabilității fiecărui hectar de teren agricol, creșterea calității și productivității produselor cultivate, sporirea vânzărilor pe piața locală și internațională și încurajarea parteneriatelor în sectorul agricol.

moldpres.md