CE banner 1160x100 bej 02

румынский паспорт1 027 091 de cetățenii ai Republicii Moldova au obținut cetățenia română în ultimii 11 ani. Datele respective aparțin Ministerului Justiției de la București și au fost făcute publice de Valeriu Munteanu, fost ministru al Mediului de la Chișinău, care a precizat că în aceste date nu sunt incluși cetățenii R. Moldova care și-au redobândit cetățenia română între anii 1991 – 2009, dar nici cei câteva sute de mii ale căror dosare sunt în așteptare.

În același context, raportându-se la numărul populație R. Moldova, sursa citată a constatat că din 2010 până în 2021, circa 40 la sută din cetățenii Republicii Moldova au primit cetățenia română, scrie infoprut.ro.

„Conform unei informații (oficiale) recente primite de Lucian Nicolae Bode, pe atunci (și) ministru interimar al justiției, în perioada 01 01 2010 – 05 11 2021, 1 027 091 persoane (dintre care 746.695 adulți și 280.396 minori) cetățeni ai Republicii Moldova au primit cetățenia României. Conform Biroului Național de Statistică de la Chișinău la 1 ianuarie 2021, numărul populației cu reședință obișnuită (fără populația din regiunea transnistreană reprezenta 2.6 milioane de oameni. Astfel, numărul celor care au obținut cetățenie română în ultimii 11 ani (1 027 091 persoane) reprezintă 39,5% din numărul populației. Dar trebuie să spunem că aici nu sunt incluși cei care au obținut cetățenia română între 1991 – 2009. Mai mult decât atât conform informațiilor accesibile există câteva sute de mii de dosare de cetățenie (română) în așteptare, depuse în ultimii 3 ani”, a subliniat Valeriu Munteanu.

s2mugg5das big.thumb.jpg.1d0ad471f8957592201df0871c7856ab

Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) din Republica Moldova a decis inițierea consultărilor publice asupra proiectului revizuit al Regulamentului privind modul de completare a declarației de avere și interese personale în formă electronică.

Moldovenii vor trebui să declare criptomonedele pe care le dețin

Așadar, într-un comunicat de presă trimis de ANI, este notat faptul că subiecții declarării vor trebui să declare banii cheltuiți pentru vacanțe, școli sau servicii medicale, scrie capital.ro.

Potrivit prevederilor propuse la consultări, subiecții vor mai trebui să declare și banii cheltuiți pentru servicii turistice, bilete de avion, servicii recreaționale, servicii locative, comunale, necomunale, cheltuielile pentru îmbunătățirea sau reparația bunurilor mobile și imobile, achitarea studiilor preșcolare/școlare/liceale/universitare/postuniversitare, achitarea chiriei bunurilor mobile/imobile și achitarea serviciilor de transport.

Prevederi pentru reglementarea criptomonedelor

De asemenea, una dintre prevederi se referă la declararea criptovalutei. Așadar, subiecții vor trebui să declare ”bunuri virtuale – active financiare nebancare electronice, aplicaţii şi alte produse virtuale derivate ale tehnologiilor informaţionale, inclusiv monede digitale, criptomonede, criptovalută, care sunt stocate (depozitate), găzduite electronic şi efectiv disponibile pe platforme on-line securizate şi înregistrate în spaţiul virtual al reţelei globale de internet”.

La secţiunea servicii procurate se va indica „serviciul/serviciile (de acelaşi tip) procurate în perioada declarării de subiectul declarării şi membrii de familie, concubin/concubină, în ţară şi în străinătate, a căror valoare cumulativă pe parcursul unui an depăşeşte 10 salarii medii lunare pe economie”.

Membrii familiei trebuie să ofere declarații privind averea

Printre amendamente numără şi reglementarea conform căreia „membrii de familie, concubinul/concubina subiectului declarării sunt obligaţi să-i ofere acestuia informaţiile privind averea, veniturile şi interesele personale pe care le deţin, inclusiv în calitate de beneficiari efectivi, cu excepţia cazului în care identitatea şi calitatea acestora constituie secret de stat, în condiţiile Legii cu privire la secretul de stat, sau prezentarea acestor informaţii este restricţionată prin lege”.

Европа

Numărul infectărilor cu coronavirus și al spitalizărilor este în creștere în Europa. Multe țări trec prin al patrulea val al pandemiei, dar câteva reușesc să scape de trendul negativ. Germania se află în mijlocul celui de-al patrulea val, iar mulți dintre vecinii săi europeni nu se simt nici ei prea bine. Doar în sudul Europei virusul pare să fie ținut oarecum sub control.

Confruntată cu un val pandemic de o amploare fără precedent, Europa se pregătește pentru o revenire masivă la munca de acasă și chiar decide noi restricții, scrie DW, care trece în revistă situația actuală din unele state europene, scrie capital.ro referitor la Deutsche Welle.

Țările de Jos se află într-un lockdown parțial

Clubul de fotbal olandez SC Cambuur Leeuwarden a avut un început excelent în prima ligă a țării și era pe cale să găzduiască meciul cu FC Utrecht. Dar suporterii nevaccinați, cărora li s-a interzis intrarea pe stadion din cauza restricțiilor, au devenit violenți și au luat cu asalt terenul. Meciul a fost aproape anulat după ce suporterii au luat cu asalt terenul, aruncând cu petarde.

Și Leeuwarden nu a fost un caz izolat. Violențe și revolte împotriva restricțiilor au apărut și în orașe ca Enschede, Groningen, Haga și Rotterdam.

Țările de Jos se află într-un lockdown parțial, încercând să limiteze creșterea numărului de infectări. Oamenilor li se permite doar să se întâlnească cu cel mujlt patru persoane, angajații muncesc de acasă, dacă este posibil, iar magazinele se închid mai devreme.

Belgia: protestatarii au luat cu asalt capitala cântând ”Bella Ciao”

Celebrul imn al partizanilor italieni ”Bella Ciao”, a fost adoptat în ultimele zile ​​de contestatarii restricțiilor din Belgia. Mii de oameni au protestat la Bruxelles față de măsurile restrictive și obligativitatea vaccinării. Cei care nu sunt vaccinați nu mai au voie să intre în baruri sau restaurante. De asemenea, țara și-a extins campania de vaccinare pentru a include copiii cu vârsta cuprinse între 5 și 11 ani.

Slovacia: „Revoluția de catifea” devine zi de protest anti-Covid

Pe 17 noiembrie 1989, după căderea Zidului Berlinului, mii de studenți au ieșit pe străzile din Praga, capitala de atunci a Cehoslovaciei, cerând mai multă libertate și manifestând împotriva regimului comunist. A fost începutul așa-numitei „Revoluții de catifea”.

32 de ani mai târziu, demonstranții folosesc această sărbătoare națională pentru a-și exprima nemulțumirea față de politicile guvernamentale privind pandemia. Mai puțin de jumătate din populație este vaccinată, iar cei nevaccinați sunt acum trimiși în izolare. Nu mai au voie să participe la evenimente publice sau să intre în restaurante, hoteluri sau centre comerciale.

Austria: Partidul Libertății se mobilizează împotriva blocării la nivel național

E posibil ca Herbert Kickl să se fi infectat cu Covid, dar asta nu-l împiedică pe șeful Partidului pentru Libertate, formațiune de extremă dreaptă din Austria, să conducă mișcarea de protest anti restricții.

„De azi, Austria este o dictatură”, a spus Kickl, după decizia guvernului de a impune un nou lockdown la nivel național. Pentru cei nevaccinați, izolarea va continua pe o perioadă nedeterminată. Doar școlile rămân deschise, iar părinții pot decide dacă își trimit copiii la școală.

Portugalia, campioană la vaccinare: tendință ascendentă a infectărilor

La începutul anului, puțini oameni din Portugalia auziseră vreodată de Henrique Gouveia e Melo. Ofițerul de marină în vârstă de 61 de ani este șeful campaniei de vaccinare a țării și e considerat de mulți un erou național. El este cel care a făcut din Portugalia lider în Europa, cu 88% din populație vaccinată. În ciuda acestui fapt, infectările au o tendință ascendentă.

Spania speră că virusul va fi dus până în primăvară

98% dintre angajații spitalelor din Spania sunt complet vaccinați. În azilele de bătrâni, cifra este de 90%. Spaniolii au experimentat începutul dramatic al pandemiei, cu spitale complet supra-aglomerate și zeci de morți în azilele de bătrâni. Multe regiuni iau în considerare acum introducerea pașaportului COVID pentru activitățile din localurile de noapte, după ce numărul de infectări a început să crească din nou.

ODM4OTYwNDdlY2U5M2Q3MGMyYjYxNjc0YWU4MWY4Yw.thumb

Serbia va primi gaze din Rusia la preţul de 270 de dolari pe mia de metri cubi, la fel ca în actualul contract care expiră la sfârşitul acestui an, a anunţat joi preşedintele sârb, Aleksandr Vucic, în finalul întâlnirii sale cu omologul său rus Vladimir Putin, la Soci, relatează TASS, Reuters şi EFE.

Vucic ceruse Rusiei luna trecută un preţ „favorabil” la importurile de gaze ruseşti, după ce preţul gazelor a crescut considerabil în ultimele luni ca urmare a revenirii cererii la nivel global după relaxarea restricţiilor legate de pandemia de coronavirus, scrie digi24.ro.

Încă de la debutul întrevederii preşedintele rus îi promisese omologului său sârb că noul contract privind livrarea de gaze ruseşti pentru Serbia, care ar trebui să intre în vigoare din 2022, va fi „fără îndoiala acceptabil” pentru Belgrad. El a spus că se aşteaptă să se ajungă la un acord înainte de expirarea celui de acum.

„Cred că vom ajunge la un acord şi, în orice caz, vom găsi o soluţie care să fie, fără îndoială, acceptabilă pentru prietenii noştri sârbi”, a promis Putin, primindu-l pe Vucic la reşedinţa sa din Soci.

Pentru Belgrad „problema aprovizionării cu gaze este foarte importantă”, a subliniat preşedintele sârb, evocând construcţia comună a unui gazoduct, ce se va întinde de la graniţa cu Republica Moldova până la graniţa cu Ungaria, proiect care va garanta aprovizionarea Serbiei cu gaze, notează agenţia EFE.

Încheierea unui nou contract de gaze care să-l înlocuiască pe cel actual, în aceleaşi condiţii, este un obiectiv al vizitei lui Vucic în Rusia - a 19-a în ultimii şapte ani; un aspect important pentru preşedintele sârb, având în vedere că viitoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare sunt preconizate pentru martie - aprilie 2022.

Conştient de aceasta, Putin s-a referit la viitoarele alegeri şi i-a mulţumit omologului său sârb „pentru atenţia personală pe care o acordă dezvoltării relaţiilor ruso-sârbe”, transmite Agerpres.

Potrivit cotidianului rus Kommersant, Belgradul plăteşte în prezent 270 de dolari pe mia metri cubi de gaze, în timp ce preţul la gaze în Europa a sărit de 1.000 de dolari mia de metri cubi.

Conform publicaţiei citate, dacă preţul gazelor furnizate de Rusia Serbiei ar creşte la 500 de dolari, aproape dublu, cheltuielile acestei ţări ar creşte cu 600 de milioane de euro pe an.

Agenţia de presă rusă oficială TASS relatase săptămâna trecută că Vucic caută să cumpere circa 3 miliarde metri cubi de gaze ruseşti anual pe următorii 10 ani, ceea ce ar acoperi aproape toate nevoile de gaze ale Serbiei.

Gigantul energetic rus Gazprom a declarat că se aşteaptă ca preţul mediu al gazelor ruseşti în Europa să depăşească 300 de dolari pe mia metri cubi în acest an.

Referitor la cooperarea în lupta cu pandemia, preşedintele rus a afirmat că Rusia „nu doar că a furnizat Serbiei vaccinul Sputnik V împotriva COVID-19, ci şi a deschis o fabrică de producţie la Belgrad”, ceea ce va permite nu numai satisfacerea cererii sârbe, dar şi furnizarea acestui vaccin ţărilor vecine.

Cooperarea dintre Moscova şi Belgrad nu este doar una economică, a spus Putin, subliniind că ambele ţări desfăşoară periodic manevre militare comune şi menţin contacte strânse la nivelul ministerelor apărării şi al Statului Major. „Aceasta este, fără îndoială, în beneficiul ambelor ţări”, a subliniat el, menţionând că mulţi militari sârbi studiază la universităţi şi academii militare ruse.

Vucic i-a mulţumit omologului său rus pentru cooperarea tehnico-militară, apreciind-o ca fiind „la cel mai înalt nivel”.

În fine, Putin a reiterat sprijinul neclintit al Moscovei pentru Belgrad în privinţa tensiunilor sale cu Kosovo, menţionând că poziţia Rusiei „este principială” şi nu depinde de conjuncturile politice.

20 лей

BNR pune în circulație, din 1 decembrie, o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei. Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină, Ecaterina Teodoroiu.

”Începând cu data de 1 decembrie 2021, Banca Naţională a României va pune în circulaţie o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei. Noua bancnotă va fi prezentată publicului vineri, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu. Se răspunde astfel interesului public legitim, care a găsit o largă susținere la nivelul societății, susținându-se consolidarea egalității de gen și a rolului major al personalităților feminine în istoria și societatea românească”, anunță BNR, scrie money.ro.

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei este imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/în relief, cu dimensiuni de 136 x 77 mm și culoare predominant verde oliv.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul Ecaterinei Teodoroiu, anii între care a trăit (1894-1917), un element floral reprezentând un buchet de brândușe (Crocus flavus). În plan secund, în zona centrală este reprezentată o insignă a Asociației Cercetașii României.

Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: o reprezentare a Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei, o imagine a Mausoleului de la Mărășești, iar în spatele Mausoleului, o floare de crin.

„În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include o serie de elemente de siguranţă – unele destinate publicului, altele detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul bancar. (…) Punerea în circulație a bancnotei cu valoarea nominală de 20 lei se va face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași şi Timiș ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului”, potrivit comunicatului de presă transmis de BNR.

Totodată, începând cu 1 decembrie 2021, Banca Națională va lansa în circuitul numismatic replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Națională a României în anul 1881. Tirajul pentru această emisiune numismatică este de 30.000 bucăți. Prețul de vânzare al replicii pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Națională a României în anul 1881 este de 100,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.

053052051052057Parlamentarul a menționat că guvernanții vor motiva decizia de a lichida aceste instituții prin numărul mic de elevi și politica de finanțare în funcție de numărul de copii.

”În 7 ani de cînd finanțarea se face în bază de cost standard per elev instituțiile de învățămînt se reorganizează și se optimizează, așa numesc cei din domeniu acest proces. De fapt, se închid pe un cap. La moment, aproximativ 200 de instituții de învățămînt se confruntă cu probleme de finanțare și, cel mai probabil, după Anul Nou vor fi reorganizate și optimizate, adică lichidate”, a spus deputatul Diana Caraman.

Caraman a declarat că în tot acest proces Ministerul Educației încearcă să dea vina pe autoritățile locale și evită să vorbească despre cadrul normativ care pune pe primul loc aspectul financiar în această problemă.

”Ministerul nu spune nimic despre faptul că normele legale interzic expres autorităților locale să folosească banii din componența raională pentru acoperirea deficitului bugetar a gimnaziului cu un număr mai mic de 91 de elevi și a școlilor primare cu mai puțin de 41 de elevi”, a menționat Caraman.

Deputatul BCS a atras atenția că odată cu închiderea școlilor, localitățile pierd orice șansă la o dezvoltare durabilă, transmite Noi.md cu referre la a-tv.md.

”Nicio familie tînără nu va dori să se stabilească cu traiul și să muncească în aceste sate, dar această situație se pare că nu-i prea deranjează pe cei din Guvern”, a spus parlamentarul.

noi.md

NDAmaGFzaD03NzA3NGFiMmI2NmY0MzQ3NzI4ZTg5YzVjNzIzZjAzYw.thumb

Pentru zeci de mii de londonezi, cumpărarea unei case în capitala britanică va rămâne doar un vis. Ca în multe alte orașe mari, prețurile au luat-o razna, iar cel mai bun exemplu în această direcție este o „ofertă” recent apărută pe piață.

O proprietate care nu are nici măcar 20 de metri patrați tocmai a fost scoasă la vânzare pe Stewart's Grove, cartierul Chelsea. Însă poate fi numită cu greu casă, deși ea este structurată astfel.

În anunțul de vânzare, proprietatea a fost denumită „Sală de recepție”, potrivit My London.

Un londonez care ar plănui să se mute în această „casă” află din anunț că are la dispoziție o cameră care poate fi dormitor și sufragerie în același timp și „facilități” de bucătărie și toaletă. Încăperea are 5/ 3,8 metri, cam cât un garaj auto, scrie digi24.ro.

„Casa” nu are grădină în față sau în spate, iar intrarea în interior se face direct de pe trotuar.

De asemenea, potențialii cumpărători află că proprietatea „are nevoie de renovare”.

Toate aceste „facilități” pot fi achiziționate cu suma de 395.000 de lire sterline, adică peste 460.000 de euro. Cu același preț a fost pus la vânzare și un „mini-castel” în stil Art Deco, în Franța, cu suprafață locuibilă de aproape 200 mp și un teren de aproape 2 hectare.

кофе

Cafeaua și ceaiul, băute în cantități moderate, pot avea efecte surprinzător de bune asupra sănătății. Este concluzia care reiese din cel mai recent studiu. Potrivit noilor cercetări, cei care au spus că beau zilnic o cantitate „moderată” de cafea și/sau ceai au avut mai puține șanse de a fi diagnosticați cu accident vascular cerebral și demență, relatează Gizmodo.

Efecte benefice asupra organismului. Ce s-a aflat despre cele mai consumate băuturi

Noile cercetări sugerează că obiceiul de a bea ceai sau cafea ar putea ajuta creierul să rămână în formă. Studiul a constatat că adulții în vârstă din Marea Britanie, care au băut în mod regulat cafea și/sau ceai, au avut mai puține șanse de a suferi un accident vascular cerebral și demență pe o perioadă de 11 ani, decât cei care nu au băut deloc.

Deși aceste descoperiri nu pot confirma o legătură cauză-efect, sunt cele mai recente care indică faptul că obiceiul de bea cafea sau ceai poate avea unele beneficii pentru sănătate, scrie capital.ro referitor la Gizmodo.

Risc cu 28% mai mic de demență și un risc cu 32% mai mic de accident vascular cerebral

În diferite grupuri de subiecți analizați, cei care au spus că au băut două până la trei căni de cafea pe zi, trei până la cinci căni de ceai pe zi sau o combinație de patru până la șase căni de cafea și ceai au avut cele mai puține șanse de a dezvolta fie demență, fie accident vascular cerebral.

În comparație cu cei care nu au consumat deloc, acești indivizi au avut un risc cu 28% mai mic de demență și un risc cu 32% mai mic de accident vascular cerebral. Și alte studii anterioare au descoperit o relație între consumul de ceai și cafea și riscul mai scăzut de accident vascular cerebral/demență.

Orice modalitate de a nu mai suferi de astfel de boli ar fi un avantaj

Demența este o pierdere progresivă și incurabilă a funcției cognitive, care devine mai frecventă pe măsură ce îmbătrânim. Accidentele vasculare cerebrale, care au loc atunci când fluxul de sânge în creier este întrerupt, reprezintă aproximativ 10% din decesele la nivel global în fiecare an. Supraviețuitorii accidentului vascular cerebral pot rămâne cu o serie de sechele persistente, inclusiv cu demență. De aceea, orice modalitate de a reduce șansele să suferim de astfel de boli ar fi un avantaj.

Consumul regulat de cafea este legat de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare

Deși ceaiul este considerat o băutură benefică pentru organism, cafeaua rămâne în unele studii controversată. În ultimul timp, a devenit clar că nici cafeaua nu trebuie demonizată și că poate avea efecte benefice. Studii recente au sugerat că un consum regulat de cafea este legat de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, anumite tipuri de cancer și chiar de deces. Dar, potrivit autorilor acestui nou studiu publicat în PLOS Medicine, beneficiile pe care cafeaua și ceaiul le pot aduce în reducerea riscului de accident vascular cerebral și demență mai trebuie analizate.

Marina Bzovii 2 2Semnătura electronică este viitorul, deja ancorat în realitatea digitală de astăzi.  Accelerată fiind de pandemie, este vital ca cetățenii și întreprinderile să poată face schimb electronic de documente verificate semnate pentru a economisi timp în loc să trimită copii pe suport de hârtie. Cu toate acestea, pentru ca această soluție digitală să fie un adevărat facilitator al economiei digitale internaționale, semnătura electronică (e-Semnătura) ar trebui să funcționeze și la nivel transfrontalier pentru a putea interacționa cu alte e-Semnături din regiunea Parteneriatului Estic și din UE.

Un prim pas în această direcție a fost făcut cu proiectul pilot e-Semnătura al EU4Digital întru recunoașterea reciprocă a e-Semnăturilor între Republica Moldova, Ucraina și Estonia, un proiect implementat de Programul EU4Digital, scrie euneighbourseast.eu.

Ce înseamnă e-Semnătura?

O e-Semnătură calificată și alte servicii digitale de încredere oferă oportunitatea de o semna și a face schimb ușor de documente electronice. Acestea oferă utilizatorilor posibilitatea de a se baza pe semnături electronice verificate, în loc să fie nevoiți să trimită copii pe suport de hârtie ale acordurilor importante pentru a fi semnate fizic și apoi să aștepte să ajungă înapoi prin poștă.

În Uniunea Europeană, serviciile de asigurare a încrederii digitale, inclusiv e-Semnătura, sunt reglementate de Regulamentul eIDAS. Acest regulament stabilește un cadru unic pentru identificarea electronică (eID), e-Semnături și alte servicii de încredere în cele 27 de state membre ale UE. Cu toate acestea, cadrele tehnologic, organizațional și legislativ diferă între țările partenere din est și față de UE. Aceste diferențe înseamnă că soluțiile digitale nu sunt neapărat capabile să interacționeze fără probleme la nivel transfrontalier, și aici  intervine proiectul pilot e-Semnătura.

Proiectul pilot e-Semnătura în Moldova, Ucraina și Estonia

Proiectul pilot e-Semnătura a fost lansat în aprilie 2020. Activitatea principală a constat în testarea funcționării e-Semnăturii transfrontaliere în trei țări: două țări partenere din est – Moldova și Ucraina – și o țară UE, Estonia. Țările participante la proiectul pilot au trebuit mai întâi să convină asupra unor principii și formate comune, inclusiv marcarea temporală, mecanismele de validare și componentele de verificare a statutului certificatelor.

„Echipa comună de reprezentanți ai EU4Digital, din Ucraina și Moldova a dezvoltat o soluție operațională transfrontalieră pentru e-Semnătură – semnarea electronică și validarea documentelor au fost pilotate cu succes în mediul apropiat”, a explicat Martynas Daugirdas, Liderul domeniului tematic Încredere și Securitate al Programului EU4Digital.

La prima vedere, principiile comune pot părea simple, dar din punct de vedere practic, implementarea tehnică a necesitat acțiuni coordonate complexe într-un mediu multipartit pentru a permite o soluție transfrontalieră operațională și interoperabilă din punct de vedere tehnic pentru semnătura electronică.

„Lecțiile cheie învățate sunt că chiar și ajustările tehnice minore ale moștenirii ar putea necesita mult mai mult efort decât se aștepta, folosind în schimb soluții existente și dovedite. În pofida provocărilor cu care s-au confruntat, activitățile de pilotare au demonstrat că elementul critic al succesului constă în echipe foarte motivate, cu excelență tehnică dovedită în tehnologii digitale de încredere”, a adăugat Daugirdas.

Proiectul-pilot face parte din Inițiativa EU4Digital a Uniunii Europene, o serie de proiecte care urmăresc să extindă beneficiile Pieței Unice Digitale a UE către țările partenere din est, canalizând sprijinul UE pentru dezvoltarea potențialului economiei și societății digitale.

„Proiectul pilot e-Semnătura este un pas către schimbări majore pentru viitorul digital, cu servicii digitale de încredere recunoscute legal la nivel transfrontalier”, a spus Daugirdas. „Pentru un peisaj mai larg, în cadrul Programului EU4Digital lucrăm la definirea cadrului de interoperabilitate a e-serviciilor transfrontaliere – cadrul care este conceput să dea tonul acțiunilor armonizate în direcția dezvoltării și derulării e-serviciilor interoperabile pentru o viață de o calitate mai bună a cetățenilor și a întreprinderilor dincolo de frontiere.”

e-Semnătura și Moldova

Vorbind cu companiile locale, este clar că e-Semnăturile transfrontaliere ar aduce multă valoare întreprinderilor care activează la nivel transfrontalier. De obicei, atunci când întreprinderile din diferite țări convin asupra detaliilor contractuale, încheierea acordului înseamnă trimiterea documentelor prin poștă către cealaltă țară, așteptând ca acestea să fie semnate de către partea străină și apoi așteptând ca documentele să fie trimise înapoi. Efectuarea de operațiuni comerciale transfrontaliere cu semnături aplicate cu pixul pe hârtie blochează acordurile comerciale esențiale, cum ar fi transferurile de fonduri sau încheierea acordurilor transfrontaliere.

Petru Haheu, directorul regional al companiei britanice Amdaris, care are o sucursală la Chișinău, spune că e-Semnăturile transfrontaliere ar oferi numeroase beneficii: „Deoarece angajații noștri se află adesea în locații diferite, aplicarea integrală a e-Semnăturilor ar ajuta companiile să economisească timp și costuri. ”

El enumeră inconveniențele asociate cu modalitățile tradiționale de semnătură pe hârtie: „Trebuie să inviți angajații la birou, să imprimi documentele necesare și să soliciți semnarea, ceea ce necesită mai mult timp și resurse decât e-Semnăturile. De asemenea, trebuie să expediem documentele pe suport de hârtie semnate peste granițe.” Gestionarea documentelor pe suport de hârtie este o povară, spune Petru Haheu: „Trebuie să păstrăm o cameră dedicată documentelor tipărite, ceea ce presupun că este similar cu situația din alte organizații de aici, din Moldova. Cu documentele semnate digital, nu trebuie să păstrăm același stoc fizic, iar oamenii le pot accesa cu câteva clicuri.” e-Semnătura transfrontalieră ar fi un factor cheie pentru eliminarea acestei poveri și pentru a abilita schimbul transfrontalier de documente în formă digitală într-un mod mai rapid, mai ieftin și mai sigur.

Utilizarea semnăturilor electronice în Moldova este deja în creștere: conform Agenției de Guvernare Electronică, peste 2 milioane de semnături electronice sunt aplicate lunar folosind semnăturile digitale emise de autoritățile moldovenești. Statisticile arată că semnăturile electronice, cum ar fi USB Token, au fost folosite de peste 8 milioane de ori în prima jumătate a anului 2020 și de peste 10 milioane de ori în prima jumătate a anului 2021; semnătura mobilă de 1.212.871 de ori, respectiv 1.556.673, iar cea obținută prin intermediul buletinului de identitate electronic (ID național) de 35.908 ori și respectiv 34.870 de ori.

Marina Bzovii, directorul executiv al Asociației Naționale a Companiilor TIC, spune că serviciul oferit de autorități este extrem de valoros, dar faptul că acestea sunt recunoscute doar pe teritoriul Moldovei nu oferă multe oportunități de manevrare persoanelor ce au contacte internaționale.

„Avem posibilitatea de a încheia tratate de recunoaștere reciprocă a semnăturilor. Legea este în vigoare din 2014, dar încă nu avem tratate de recunoaștere reciprocă semnate”, a spus Marina Bzovii, adăugând că acțiunile legislative pregătitoare din partea Republicii Moldova sunt în curs de desfășurare pentru a permite recunoașterea reciprocă a serviciilor de încredere cu UE.

Acesta este locul în care e-Semnătura transfrontalieră pilotată de Programul EU4Digital este atât de semnificativă: implementarea acesteia la scară largă ar fi unul dintre factorii cheie care favorizează extinderea beneficiilor pieței unice digitale la Vecinătatea Estică a UE. Pe baza experienței proiectului pilot, Programul EU4Digital a elaborat recomandări practice pentru participanții la proiectul pilot pentru a îmbunătăți gradul de pregătire pentru recunoașterea reciprocă a serviciilor de încredere în regiunea Parteneriatului Estic, în deplină compatibilitate cu standardele UE. Ca atare, aceste constatări nu sunt relevante doar pentru țările pilot, ci și pentru celelalte țări partenere din est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia.

Prin EU4Digital, Uniunea Europeană și-a stabilit obiective ambițioase. După cum spune Martynas Daugirdas, Liderul domeniului tematic Încredere și Securitate al Programului EU4Digital; „Încercăm să stabilim ritmul viitorului digital, în jurul paradigmei digitale conform căreia totul este un serviciu – digital, interoperabil, de încredere și, prin urmare, fără cusur – în țări și peste granițe pentru întreprinderi și cetățeni. Pentru a rămâne realiști în deschiderea drumului, am introdus o serie de activități de pilotare transfrontalieră pentru a avea o dovadă timpurie a conceptelor, pentru a învăța, a împărtăși și a motiva pe toți cei implicați.”

Proiectele pilot ale programului EU4Digital în domeniul serviciilor de încredere digitală urmăresc să demonstreze că într-o societate contemporană a secolului XXI există procese, instrumente și tehnologii care pot permite țărilor să recunoască reciproc serviciile de încredere digitală, favorizând și crescând astfel oportunitățile economiei digitale între ele. Programul EU4Digital așteaptă cu nerăbdare extinderea proiectelor pilot e-Semnătură și în alte țări partenere din est.

Prin dezvoltarea încrederii și securității în economia digitală, UE simplifică tranzacțiile electronice de care au nevoie întreprinderile și cetățenii, le face mai sigure, mai rapide și mai ieftine și sprijină reziliența celei mai importante infrastructuri digitale în sectoare precum telecomunicațiile, energia, transporturile și serviciile bancare.  Acest lucru are ca rezultat o economie mai puternică, mai dinamică și o încredere sporită a consumatorilor.

putin summit africa

Un misterios om de afaceri care deţine cetăţenia Republicii Moldova şi desfăşoară activităţi în interesul Rusiei stârneşte preocupări în Africa

Aleksandr Okulov, cetăţean moldovean şi rus, este total necunoscut în statele ale căror paşapoarte le deţine, însă pare să fie un afacerist bine implantat în Africa, inclusiv cu sprijin de la Moscova, după cum relatează Africa Intelligence, scrie adevarul.ro.

Conform sursei citate, Okulov îşi duce afacerile prin intermediul Global Group, care activează în diverse domenii, de la echipamente militare şi sănătate până la agricultură. Unele dintre contractele companiei au fost obţinute în urma unor eforturi ale diplomaţiei ruse, subliniază Africa Intelligence, dând ca exemplu proiecte din Republica Centrafricană.

În Republica Centrafricană, Global Group şi-a făcut loc ca furnizor de medicamente la nivelul întregii ţări. În plus, urmează să deschidă până la sfârşitul anului la Bangui, în capitala ţării, un laborator medical, facilitatea făcând parte dintr-un plan mai amplu al companiei de a deveni un intermediar pe calea aducerii vaccinului anti-COVID-19 Sputnik V în Africa.

Rusia şi-a sporit prezenţa în Republica Centrafricană începând din decembrie 2017, când compania paramilitară Wagner, cunoscută ca armata de mercenari a lui Putin, s-a implicat în lupta pentru putere din această ţară.

În afară de medicină, Global Group este interesată de contracte în domeniul agricol şi în cel minier (fosfat şi bauxită) în alte două ţări, şi anume Guineea-Bissau şi Guineea.

Global Group face parte dintr-o nouă generaţie de companii care testează terenul în Africa şi îl pot pregăti pentru actori economici mai mari, notează Africa Intelligence.

Aleksandr Okulov, fost campion la lupte libere, joacă de asemenea un rol de ambasador şi pentru alte companii ruse în Africa, în special pentru cele din domeniul echipamentelor militare. Ori, la origine, Global Group este un furnizor de uniforme pentru poliţie şi armată. Okulov se află totodată bordul de conducere al International Agency for Sovereign Development, o bancă de investiţii deţinută de Konstantin Malofeev, supranumit oligarhul ortodox, relatează Africa Intelligence.