Săptămâna trecută, miercuri, joi și vineri, Sistemul Național de Transport de gaze a înregistrat intrări pe relația Republica Moldova, punctul nodal Ungheni, confom datelor interactive prezentate zilnic de Transgaz. Au existat intrări către România de circa 400.000 de metri cubi zilnic, timp de 3 zile, într-un moment în care așteptările erau ca fluxurile de gaze să fie pe direcție inversă, dinspre țara noastră către vecini, dat fiind problemele cu care aceștia s-au confruntat în aprovizionarea cu gaze. Totuși aceste importuri s-au făcut săptămâna trecută, timp de doar trei zile, 2 milioane de metri cubi, după care s-au oprit brusc sâmbătă. Nu a mai existat vreun import sau export, niciun flux de gaze prin Ungheni de atunci.

Potrivit unor surse din piață, cele 1,2 milioane de metri cubi importuri reprezintă un împrumut returnat de Republica Moldova. Fără ca să fi existat un anunț oficial, România a împrumutat, la sfârșitul lunii octombrie, gaze – “cam 1 milion de metri cubi”, atunci când Chișinăul era într-un conflict înghețat, la propriu, cu Gazprom. Aceasta pentru că acordul pe termen lung de furnizare gaze expirase, iar un nou acord era incert, fiind divergențe între regimul moldovenesc și Moscova cu privire la noul preț al gazelor și durata contractului de furnizare. Chișinăul a și lansat un apel disperat către România și Ucraina să o ajute cu gaze și, în cazul țării noastre, și cu păcură. Iată ce spunea un ex-deputat din parlamentul moldovean, în 25 octombrie, scrie economedia.ro

„Este necesar să ne adresăm urgent către România cu solicitarea de împrumut a cantităţilor de gaze, suficiente pentru cel puţin o lună, cu care să fie aprovizionat preponderent malul drept al Nistrului…Ucraina, în situaţia actuală economică şi politică, la fel, nu ne poate împrumuta gaz suficient, unica soluţie de bază este România”, arăta Alexandru Slusari, fost vicepreședinte al Parlamentului de la Chișinău.

Nu a existat niciun răspuns al vreunui oficial de la București privind vreun ajutor în gaze pentru Moldova, deși ministrul Energiei Virgil Popescu a menționat că țara noastră va putea ajuta cu păcură. Totuși, România nu a rămas surdă la strigătul de ajutor al Moldovei. Discret, 1 milion de metri cubi au fost pompați pe sub Prut. “Transgaz a făcut-o, cu gaze proprii, gaze tehnice din sistem. Acum (vineri 12 noiembrie – n.r.) , moldovenii au întors gazele. Complicat de spus care a fost suportul contractual pentru un astfel de împrumut, dar cert e că frații noștri de peste Prut ne-au cerut ajutor, iar noi i l-am acordat”, spun sursele citate.

Contractul pentru tranzitare și furnizare a gazelor naturale dintre Gazprom și Moldovagaz a expirat pe 30 septembrie 2021. Gazprom a anunțat că va suspenda livrările de gaze naturale către Republica Moldova de la 1 decembrie 2021, în caz de neplată a datoriilor de 709 milioane de dolari. Spre sfârșitul lunii octombrie, Chișinăul a declarat stare de urgență în Republica Moldova pe gaze, încercând, pe lângă negocierile cu Gazprom, tot felul de variante alternative de a se aproviziona cu această resursă.

Într-un final, la o lună distanță, după negocieri îndelungate, pe 29 octombrie, la Sankt Petersburg s-au încheiat negocierile dintre șeful Gazprom, Alexei Miller, vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spînu și șeful Moldovagaz Vadim Ceban. În urma negocierilor, Gazprom și Moldovagaz au prelungit contractul de furnizare a gazului rusesc către consumatorii din Moldova de la 1 noiembrie 2021, pe o perioadă de cinci ani. Prețul nu este fix, ci se calculează unei formule în care este legată cotația gazului de cea a petrolui, însă care este exact această formulă nu a fost dezvăluit de nicuna dintre părți. Totuși a, pentru noiembrie – luna curentă, a fost menționat că prețul Moldovei este în jurul a 450 de dolari pe mia de metri cubi, cam de două ori mai ieftin ca prețul spot din piața de gaze.

România are legată piața de gaze cu cea din Moldova prin intermediul gazoductului Iași – Ungheni, care tocmai a fost extins către Chișinău pe banii Transgaz.

În cadrul ASD a fost prezentat produsul MR8, care este fabricat din material plastic reciclat și poate fi utilizat în amestecurile de asfalt reducând volumul de bitum necesar, cu scopul de a minimiza cheltuielile și emisiile de CO2.

Produsul este fabricat de compania "MacRebur" din Scoția, reprezentată în Republica Moldova de "Dorsa Group" SRL, scrie mybusiness.md.

MR8 îmbunătățește caracteristicile fizico – mecanice ale îmbrăcămintei rutiere și poate fi adăugat în mixturile asfaltice în proporție de 10-15% din componenta bitumului, rezultând o economie de 5-10% comparativ cu costurile pentru bitum.

Materialul reciclat MR8 minimizează emisiile de CO2 cu 1.55 kg pentru fiecare kilogram de MR8 folosit.

"În primăvara anului 2022, atunci când ne vor permite condițiile meteo, vom executa un sector experimental cu MR8, pentru a verifica implementarea acestuia pe drumurile din țara noastră", a comunicat Directorul general interimar al ASD, Sergiu Bejan.

La prezentarea produsului au fost invitați agenții economici și reprezentanții companiilor de proiectare din domeniul infrastructurii rutiere.

Gazul din Marea Neagră a sărit de 150 mld. euro. România nu are nimic de câştigat pentru că această comoară stă blocată de trei ani. În ultimii zece ani, producţia internă de gaze s-a redus cu 20%, România devenind tot mai dependentă de Gazprom

Paradoxal, firmele locale şi regiunea se uită de pe mal la o comoară blocată în Marea Neagră chiar de statul român, scrie zf.ro.

Ultimele tranzacţii cu gaz pe bursa CEGH de la Viena, re­fe­rinţa de preţ pentru Ro­mâ­nia, s-au închis la un preţ de 72 de euro pe MWh. La această valoare, punga de gaze de 200 de mi­liar­de de metri cubi care zace pe fundul Mării Negre poate fi eva­luată la pes­te 150 mld. euro. Anul trecut, ace­eaşi rezer­vă valo­ra circa 20 de miliarde de euro. Apre­cierea fără prece­dent a ga­zului natural nu a adus vreun beneficiu României, în con­textul în care această bogăţie zace blocată de circa trei ani de zile într-un haos legislativ.

Potrivit informaţiilor publice, zona eco­nomică românească a Mării Negre ar avea re­zer­ve de 200 de miliarde de metri cubi, can­ti­ta­te care ar putea acoperi consumul na­ţio­nal pen­tru următorii 20 de ani. Consumul apro­xi­ma­tiv de gaze al României este de circa 10 mi­liar­de de metri cubi. Din această pungă de ga­ze, circa 80 de miliarde de metri cubi sunt în blo­cul Neptun Deep, gestionat acum de OMV Petrom şi de Rom­gaz, după ce compa­nia de stat a ajuns la un acord cu ame­ricanii de la ExxonMobil pentru pre­lua­rea participaţiei de 50% pe care aceştia o aveau în proiect.

„Modificarea până la fi­nalul anului a Legii Offshore este esenţială pentru ex­trac­ţia gazului natural din pro­iec­tul Neptun Deep. În contextul unui declin abrupt al pro­ducţiei de gaze naturale domes­tice, consi­de­răm că gazul din Marea Neagră este soluţia pentru asigurarea independenţei ener­getice a României“, spun, din nou, re­prezentanţii OMV Petrom în raportul pentru al treilea tri­mestru prezentat recent la Bursă.

Gazul natural a avut o evoluţie spec­ta­cu­loasă în ultimul an, redresarea econo­mi­ilor europene postpandemie şi cererea de re­surse care a însoţit acest fenomen depă­şind cu mult posibilităţile de producţie ale blocului.

Astfel, de la o medie de tranzacţionare de 8,8 euro pe MWh în al treilea trimestru al anu­lui trecut, gazul a ajuns la circa 40 de euro pe MWh pentru perioada similară a anu­lui acesta. În prezent, tranzacţiile pe bur­sa de gaze CEGH de la Viena, referinţa de preţ pentru tranzacţionarea gazului româ­nesc, se încheie la 72 de euro pe MWh. La aceste niveluri de preţ, punga de gaze de 200 de mi­liarde de metri cubi din Marea Nea­gră valora anul trecut circa 20 mld. euro pen­tru ca acum, întreaga cantitate, să poate fi esti­mată, la un calcul simplu, la peste 150 mld. euro.

În linii mari, factorul de extracţie în cazul gazului natural este de circa 70%, dar este posibil ca acest procent să se mai schimbe odată cu avansul tehnologiei.

Aceste cifre sunt însă doar pe hârtie, în contextul în care gazul din Marea Neagră este blocat de circa trei ani de zile într-un haos legislativ. Mai departe, România preferă să importe tot maim ult gaz rusesc, mai ales în contextul în care producţia locală a scăzut cu circa 20% în ultima decadă.

La hotar cu Republica Moldova ar putea fi construită o Centrală Nucleară care să înlocuiască actuala Centrală Electrică de Termoficare de la Holboca, Iași.

Primăria municipiului Iași a făcut un anunț prin care propune construirea unei centrale cu reactoare nucleare la Holboca, 3 kilometri de râul Prut și Hotarul cu Republica Moldova.

Propunerea vine în contextul proiectului comun inițiat de către SUA și România cu privire la construirea, în România, de centrale cu reactoare nucleare de mici dimensiuni.

„Primarul Mihai Chirica a avansat propunerea ca o astfel de centrală să fie amplasată și în zona municipiului Iași”, anunță sursa citată.

„Am trimis o adresă la Ministerul Energiei prin care am propus ca, în situația în care se va gândi o rețea națională de microtermocentrale cu energie atomică, una să fie construită la Holboca, a declarat primarul de Iași, Mihai Chirica.

Siguranța Centralei și riscul unui accident de tip Cernobîl

Primarul de Iași a făcut și precizări referitor siguranța unei astfel de centrale nucleare, chiar dacă modelul unei astfel ce instalații atomo-electrice este unul experimental și nu este instalat nicăieri în lume în scop comercial.

„Sunt sisteme foarte sigure în exploatare, de capacități reduse, care nu presupun accidente de tip Cernobîl. Capacitățile lor merg până într-o sută de megawați putere instalată, de circa zece ori mai mult decât un grup de la Cernavodă”, a subliniat Chirica.

Scandal in Republica Moldova dupa ce un microbuz cu suporteri din Scotia a intrat pe teritoriul tarii fara a fi verificati de politistii de frontiera. Evenimentul a avur loc joi seara, la punctul de trecere a frontierei Leuseni.

Conform Deschide.MD, este vorba despre un microbuz de model Volkswagen, cu placute de inmatriculare din Romania B 311 MOS. Microbuzul ar fi trecut prin segmentul unde se verifica vehiculele care transporta marfuri si s-a deplasat nestingherit mai departe, iar politistii de frontiera l-ar fi observat prea tarziu, scrie aktual24.ro.

Acestia l-au somat sa se opreasca, dar acesta nu s-a conformat si si-a continuat deplasarea.

Politia de Frontiera (IGPF) a anuntat vineri ca la punctul de trecere a frontierei Leuseni se fac in prezent lucrari de reparatie, astfel incat calatorilor „le este greu sa se orienteze”.

„Astfel, la intrarea punctul de trecere conducatorul auto a pozitionat microbuzul pe directia dedicata transportului marfar, fara a stopa la linia de control. Ulterior, a parasit teritoriul punctului de trecere, cu deplasarea spre interiorul tarii”, se mentioneaza Politia de Frontiera intr-un comunicat.

„In prezent se intreprind un sir de masuri privind identificarea microbuzului si depistarea persoanelor”, a adaugat IGPF.

Suporterii au venit la Chisinau pentru a urmari meciul care se joaca vineri seara, pe stadionul Zimbru, intre nationalele de fotbal ale Republicii Moldova si Scotiei, in cadrul Campionatului Mondial 2022.

Statul Republica Moldova acordă prea puține resurse financiare și umane diplomației economice, împărțită inegal între Ministerul Economiei, cel al afacerilor externe și integrării europene și Agenția pentru Investiții. Constatătirle se conțin în studiul IPRE „Cum relansăm diplomația economică a Republicii Moldova?”, relatează IPN.

În consecință, „diplomația economică în țara noastră este un domeniu cu un potențial încă nevalorificat, în special din cauza lipsei îndelungate a voinței politice, dar și a unor probleme sistemice care s-au agravat în ultimii ani, precum lipsa forței de muncă, dictată de exodul populației. Alte cauze țin de interacțiunea, comunicarea și coordonarea deficitară între instituțiile-cheie.”

Deși țara are la îndemână diverse strategii scrise, iar între MAEIE, Ministerul Economiei și Agenția de Investiții a fost încheiat  un memorandum, lipsește o abordare strategică a problemei. Autoarea Elena Varta, fostă angajată a MAEIE, aduce exemple de deficiențe în procesul de luare a deciziilor. Moldova nu are birouri comercial-economice la Praga sau Sofia, cu toate că ponderea exporturilor în Republica Cehă (primul trimestru 2021 – 2,9%, în anul 2020 – 3,2%) a fost similară celei din Ucraina (primul trimestru 2021 – 2,8%).

Deși în Emiratele Arabe Unite e instituit un birou comercial-economic, funcția nu este acoperită de mai bine de trei ani. Este un fapt surprinzător, dat fiind că în nota de argumentare elaborată pentru a motiva necesitatea deschiderii Ambasadei și a Consulatului General sunt enumerate considerente de ordin economic: „valorificarea mai deplină a potențialului enorm al acestei zone geografice din punct de vedere economic și investițional” și asigurarea „dialogului direct cu reprezentanții comunității oamenilor de afaceri EAU interesați de Republica Moldova”.

IPRE consideră că „pentru a îmbunătăți performanțele în domeniul diplomației economice, vor fi necesare intervenții de natură diferită:  majorarea alocărilor din buget; adoptarea și actualizarea mai multor documente; delimitarea clară a atribuțiilor ce revin fiecărei instituții cu rol cheie; stabilirea unor obiective imediate, pe termen mediu și lung, dar și a criteriilor de performanță.

Republica Moldova are nevoie de o nouă viziune pe termen lung asupra diplomației economice, conchide studiul, prin actualizarea mecanismului existent, care să vizeze în special cadrul instituțional, funcțional și bugetar, luând la baza cele mai bune practici din afară, precum cele ale Estoniei, Cehiei, Letoniei sau Olandei. Totodată, în contextul economic actual, având în vedere constrângerile bugetare existente, pentru perioada imediat următoare sunt necesare intervenții pe termen scurt care nu necesită investiții sau eforturi considerabile.

Chiar şi compensate, noile facturi la gaze vor "arde" buzunarele moldovenilor. Gospodăriile cu încălzire autonomă, cele mai afectate

Noile facturi la gaze, deşi parţial compensate, vor arde destul de tare buzunarele moldovenilor. Cele mai afectate vor fi gospodăriile cu încălzire autonomă, ale căror cheltuieli se vor dubla, în timp ce pentru energia termică centralizată factura va fi cu aproape 20 la sută mai mult, scrie publika.md.

Pentru încălzirea unui apartament de 60 de metri pătraţi este nevoie de circa 300 de metri cubi de gaz lunar. Anul trecut, factura era de aproape 1400 de lei. Cu noul tarif, iarna aceasta, factura va fi mult mai mare.

Pentru fiecare din primii 50 de metri cubi de gaz vom achita 6 lei şi 80 de bani, iar pentru următorii 100 de metri cubi, 7 lei şi 90 de bani. Guvernul compensează preţul până la 150 de metri cubi de gaz. Ce depăşeşte acest volum îl vom plăti cu 11 lei şi 8 bani metrul cub, tariful aprobat de ANRE. Factura lunară ajunge astfel la aproape 2800 de lei,dublu faţă de iarna trecută.

Cei racordaţi la sistemul centralizat de încălzire vor fi mai puţin afectaţi.

Dacă tariful pentru o gigacalorie va creşte cu peste 40 la sută, aşa cum prognozează ANRE, preţul final va fi de aproape 1700 de lei, faţă de 1121 de lei în prezent, adică aproape 600 de lei în plus. Guvernul a anunţat că va compensa două treimi din creşterea tarifului, dar nu mai mult de 450 de lei pe lună, pentru o gigacalorie. Concret, e vorba de 66% din creştere, adică 396 de lei. Un apartament de două camere consumă în medie 1,2 gigacalorii lunar. Un calcul simplu arată că noua factură va fi de aproximativ 1640 de lei, cu circa 300 de lei mai mare decât iarna trecută.

Expertul economic Veaceslav Ioniţă remarcă faptul că pentru prima oară, energia termică centralizată va fi mai ieftină decât cea autonomă.

"Ani de zile am trăit o absurditate în Chişinău legat de sistemul cu talpele în sus, iraţional şi ilogic. Încălzirea autonomă întotdeauna trebuie să fie mai scumpă şi trebuie să fie un lux. Sper foarte mult că inclusiv şi prin această politică tarifară noi vom ajunge la aceea ca încălzirea centralizată să fie cum e şi normal să fie mai ieftină decât cea autonomă. Agentul termic centralizat procurat e cu 30, 40 de procente decât cel produs pe gazul din reţea", a declarat Veaceslav Ioniţă.

Guvernul a anunţat că va compensa parţial costul facturii la gazele naturale pentru 746 de mii de gospodării şi cel al facturii pentru încălzire centralizată pentru 222 de mii de familii. În plus, peste 300 de mii de familii devaforizate vor primi ajutor pentru perioada rece de 700 de lei lunar. Suma totală alocată de la buget este de 1,6 miliarde de lei.

Cetățenii Republicii Moldova vor achita din noiembrie pentru gaz dublu față de România sau Ungaria.

Potrivit unei analize prezentate recent de către expertul economic Veaceslav Ioniță, dacă pînă în octombrie, cînd tariful la gaz în țara noastră era de 4,23 lei/m3, noi achitam aproape că cel mai mic preț din Europa, din noiembrie însă, Moldova a ajuns la prețul mediu din Uniunea Europeană, transmite Noi.md.

Astfel, din 1 noiembrie cetățenii Republicii Moldova vor achita pentru un metru cub de gaz 11 lei și 8 bani, de două ori mai mult decît românii, care achită 5,51 lei sau Ungaria - 5,34 lei. Moldovenii vor plăti mai mult și decît cetățenii din Polonia, unde un metru cub de gaz costă 6,54 lei, sau cei din Sloveni, care achită 9,51 lei.

Ţara noastră riscă să rămână fără păduri, în următorii 20 de ani. Ultimele date statistice arată că în Moldova defrişările sunt în creştere, în vreme ce sădirile de puieţi se menţin la aproximativ acelaşi nivel.

Ioana Constantin propune 2 soluții ce vizează ameliorarea crizei forței de muncă

În contextul în care Ministerul Muncii a dublat necesarul de muncitori străini pentru 2022, în comparație cu anul acesta, românii preferând să își găsească un job în străinătate, vicepreședinta PMP (Partidul Mișcarea Populară) Ioana Constantin, fost secretar de stat în ministerul de resort, a propus 2 soluții, care constau în sprijinirea continuă a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, respectiv ușurarea accesului pe piața forței de muncă pentru lucrătorii din R. Moldova care nu au cetățenie română, scrie podul.ro. 

"100.000 de muncitori din state non-UE - aceasta este propunerea Ministerului Muncii pentru anul 2022. Anul acesta, contingentul a fost dublat. Vorbim, în principal, despre domenii precum construcții, panificație, transporturi, dar și domeniul hotelier. În realitate, piața forței de muncă din România arată un paradox: angajatorii nu găsesc forță de muncă, dar mulți români se plâng că nu își găsesc locuri de muncă sau că sunt prea mici salariile. În vreme ce România trimite forță de muncă în toată Europa, aducem lucrători din Vietnam, Nepal, Filipine etc.

. România trebuie să acorde sprijin continuu mediului de afaceri, în principal IMM-urilor care și la nivelul UE generează peste 65% din locurile de muncă, iar creșterea salariilor și creșterea calității vieții trebuie să fie continuu prioritate.  

2. România trebuie să își concentreze eforturile spre a ușura accesul pe piața forței de muncă pentru lucrătorii din R. Moldova care nu au cetățenie română, înainte de lucrătorii din zone precum Vietnam, Filipine, Sri Lanka etc. Am lăsat un astfel de proiect în Ministerul Muncii, un Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova pentru reglementarea și organizarea circulației forței de muncă între România și Republica Moldova, acord care trebuie dus la capăt", a scris Ioana Constantin pe Facebook. 

Ministerul Muncii a propus, pentru anul 2022, un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţă, pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcţiilor de clădiri, de drumuri, în restaurante, transporturi rutiere, hoteluri şi panificaţie.