La 17 ani, Andreea Bostanica este considerată „regina TikTok-ului românesc”, adolescenta având aproximativ 3 milioane de urmăritori pe celebra rețea de socializare. Recent, tânăra și-a făcut mama celebră în clipurile postate în mediul online.

Andreea Bostanica este una dintre cele mai cunoscute vloggerițe din România. La numai 17 ani, adolescenta are lumea virtuală la picioare, cu 550 de mii de abonați pe Youtube, 639 de mii de fani pe Instagra și peste 2,9 milioane de urmăritori pe TikTok, scrie playtech.ro.

Tânăra este născut în Chișinău, Moldova, acolo unde și-a început cariera de vloggeriță în anul 2017. De-a lungul timpului, creatoarea de conținut a lansat videoclipul piesei „Dă Play”, un succes fulminant de aproximativ 4,8 milioane de vizualizări, piesa „BFF”, care are peste 3,4 milioane, „Swipe Up” cu 3 milioane de views și „Uit de noi” aproximativ 1,2 milioane.

Andreea Bostanica se bucură de popularitate în mediul online, iar piesele sale sunt inspirate din viața reală, spune ea.

„Fac asta de ceva timp. Fac vlog, TikTok și Instagram de peste 3 ani. Am început de mic copil, pur și simplu eram și eu curioasă să pun ceva pe internet. Totul a început așa de curiozitate. Cred că cel mai important este să-ți placă ție asta cu adevărat, să nu faci asta pentru vizualizări, pentru că eu nu fac asta niciodată.

Adolescenta de 17 ani are parte de tot sprijinul din partea părinților săi, în special al mamei sale, care o ajută la filmări, ba chiar apare și ea în anumite clipuri alături de celebra ei fiică. Mama Andreei Bostanica arată fenomenal, iar cele două par a fi surori.

Cu părinții chiar am avut mare noroc pentru că mama mă filmează pentru TikTok și mama se filmează cu mine în TikTok-uri. Un pic uneori o oblig. E un pic mai neobișnuită cu TikTok-urile, cu vlogurile, noi demult deja filmam împreună.”, declara Andreea Bostanica la începutul anului 2021, în emisiunea O seară perfectă de la PRO TV.

Cum le răspunde Andreea Bostanica haterilor din mediul online

Deși este una dintre cele mai apreciate vloggerițe din România, Andreea Bostanica spune că există și mulți internauți care o critică pe rețelele de socializare.

Adolescenta a declarat că piesa „Diamantul” este dedicată atât fanilor săi, cât și acelor persoane care nu o agrează foarte tare. Videoclipul devenit viral pe TikTok vorbește despre succesul influencerilor și vloggerilor în mediul online.

„În urmă mai multor comentarii de hate pe care le-am primit pe TikTok am decis împreună cu echipa mea să facem o piesă pe care să le-o dedicăm atât fanilor, cât și haterilor, dar care să aibă un mesaj serios transmis într-o formă fresh, puțin mai funny, pe caterincă exact pe vibeul care mă caracterizează, cum mi-am obișnuit și publicul urmăritor, fiindcă de problema asta cu bullyingul din online se lovește orice adolescent sau persoană publică prezența pe social media.” a declarat Andreea Bostanica.

Semnele care indică necesitatea unui control oftalmologic și a ochelarilor de vedere pot fi înșelătoare, în sensul că oamenii le pun adesea pe seama oboselii sau a timpului îndelungat petrecut în fața ecranelor, astfel că ajung târziu la medic.

Există mai multe semne ce pot indica o problemă oftalmologică și nu ar trebui ignorate sub nicio formă, scrie ziare.com.

Vederea încețoșată

Este normal ca după o zi obositoare, petrecută predominant în fața unui ecran, să aveți vederea încețoșată. Totuși, este și un semn comun al afecțiunilor oculare. Adesea este însoțită de probleme de focalizare și prin uscăciunea ochilor. Dacă persistă mai mult ar trebui să consultați un medic.

Dificultăți la citit

Calitatea vederii este afectată pe măsură ce înaintăm în vârstă. Afecțiunea se numește prezbiopie și este caracterizată prin capacitatea redusă de a vedea de aproape. Aceasta poate apărea când citim, scriem, sau ne uităm la ecranul telefonului. În plus, apare tendința de a îndepărta obiectele și de a miji ochii.

Prezbiopia necesită ochelari pentru citit, iar dioptriile se schimbă mai des până la vârsta de 50 de ani. Mai apoi, afecțiunea se dezvoltă mai lent și nu va exista nevoia de a schimba lentilele prea des.

Ochi obosiți

Atunci când am avut o zi obositoare, dar avem și o afecțiune oculară, ochii depun mai mult efort pentru a focaliza. Apare nevoia constantă de a freca pleoapele cu degetele, disconfort și uscăciune.

Dacă simptomele nu dispar și disconfortul persistă, ar putea să fie mai mult decât oboseala cotidiană. Miopia este afecțiunea care duce la probleme în distingerea obiectelor aflate la distanță. Aceasta nu se tratează, dar poate fi ținută sub control cu ajutorul ochelarilor de vedere.

Vedere dublă sau aureole în jurul luminilor

Dificultățile în a vedea clar pe timpul nopții, vederea dublă a obiectelor și luminilor, sau observarea unor aureole în jurul luminilor, cum ar fi cele de la semafor, indică o problemă. Sunt comune în cazul afecțiunilor precum astigmatismul, miopia sau prezbiopia în cazul persoanelor care nu poartă ochelari de vedere.

Dureri de cap

Când suferiți de o afecțiune oculară și nu o tratați, ochii depun un efort mai mare, iar în timp apar migrenele. Pentru că durerile de cap apar frecvent din multe motive, este un simptom adesea ignorat. Totuși, ele nu vor dispărea decât după ce veți începe să purtați ochelarii de vedere potriviți.

Ca Moldova să aibă aceeași monedă și să adere la uniunea vamală a UE e următorul pas logic după DCFTA...

Moldova e guvernată de un președinte pro-european, Maia Sandu, din decembrie 2020 și de un guvern pro-european, condus de prim-ministra Natalia Gavrilița, din iulie 2021, așa că puteți fi scuzați să credeți că decidenții europeni au salutat ambițiile pro-europene ale acestui stat mic cu o populație de circa 2,5 milioane, cuprins între statul-membru UE și NATO România, la vest, și Ucraina, care aspiră și ea să devină membră UE și NATO, la est.

Momentan neutră, Moldova își dorește în mod clar să devină membră UE, devenind parte a trio-ului de accedere UE la Batumi, Georgia, în iulie 2021, în prezența președintelui Consiliului UE, Charles Michel. La sfârșitul lui septembrie 2021, reprezentanții noului guvern condus de proaspăta prim-ministră, dar și de foarte experimentatul vicepremier și ministru de externe, Nicu Popescu, au efectuat o vizită la Bruxelles pentru a discuta în ce mod primirea călduroasă de către elitele europeane pe Twitter a veștii despre un nou guvern pro-european poate fi tradusă în planuri concrete de viitor în sânul UE pentru Moldova.

Trebuie să reamintim că aceasta e a treia oară când Moldova se întoarce cu fața spre occident, spre surpriza noastră, și după ce am pierdut Moldova de două ori grupurilor pro-ruse, ne pomenim iarăși paralizați și fără un viitor european concret de oferit Republicii Moldova. Dacă pierdem Moldova și a treia oară în anii 2020’, ce calificativ politicos să găsim pentru o astfel de performanță? Ei bine, Moldova europeană nu e pierdută, așa că ce-ar fi să câștigăm într-un mod durabil de data aceasta?

Statutul de candidat potențial pentru Moldova e blocat de lobby-ul de conciliere rusesc

Kosovo și Bosnia sunt state potențial candidate la aderare în UE, ceea ce presupune și finanțare importantă prin Instrumentul pentru Asistență de Preaderare, însă Moldovei i se refuză acest statut și finanțarea respectivă, ea fiind relegată în așa-numitul și eșuatul Parteneriat Estic. Sigur, acordul de liber-schimb DCFTA e similar în ceea ce privește conținutul și cadrul regulator cu aderarea la UE, dar prietenii Rusiei la Bruxelles, Paris și Haga nu-i permit fostei republici sovietice să se bucure de perspectiva aderării.

Fostele republici sovietice Estonia, Lituania și Letonia, pierdute Uniunii Europene și NATO și fiind acum membre ale zonei euro, sunt deja o pierdere destul de mare pentru mândria rușilor. Astfel că Moldova, furată de tancurile lui Stalin în iunie 1940 și făcută parte a Uniunii Sovietice în urma pactului sovieto-nazist Molotov-Ribbentrop, e acum sacrificată, dacă vreți, de membrii occidentali ai UE de dragul accesului către CO2 poluant și ieftin din Rusia. Ei bine, am pierdut Moldova și acum ce facem, ne lăsăm bătuți?

Moldova, fă ca Muntenegru și adoptă euro unilateral

Intrarea nepoftită în cadrul instituțional european prin adoptarea monedei europene nu e permisă, dar o Uniune Europeană lipsită acum de unitate e improbabil s-o regăsească pentru a sancționa o țară cu aspirații pro-europene dacă aceasta ar încălca regulile UE și ar adopta moneda europeană, cu ajutorul Estoniei, Lituaniei și Letoniei, acum la început de mandat al președintei Sandu.

Bineînțeles, UE ar putea totuși îngeța finanțarea subțirică de care beneficiază acum Moldova și ar putea renunța la reuniunea Parteneriatului Estic din decembrie, acolo unde Moldova e nevoită să stea alături de Belarus, care se îndreaptă înspre un Anschluss cu Rusia, dar și alături de Armenia, țară membră a Uniunii Eurasiatice și a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, anti-NATO.

Bineînțeles, UE ar putea ciripi că Moldova i-a luat moneda fără voie, dar țările sunt libere să aleagă ce monede să le propună cetățenilor. Kosovo și Muntenegru folosesc euro. El Salvador, Ecuador și Panama folosesc dolarul american, așa că, de ce nu? O bună parte din moldoveni deja locuiesc în UE, Moldova este pe deplin integrată în sistemul de comerț al UE mulțumită DCFTA, majoritatea investițiilor vin din zona euro, viitorul este în UE, așa că, de ce nu?

România trebuie să adere la zona euro împreună cu Croația și Bulgaria până în 2024

România a demonstrat performanțe economice remarcabile de la aderarea la UE în 2007, alimentate de un impozit cu cotă fixă de 16%, de curând un impozit pe venit de 10%. O economie înfloritoare, cu nivel scăzut al datoriilor, fiind un magnet global pentru investiții străine directe și devenind acum un centru de putere al industriei auto în Europa de est.

Din păcate, în plan politic, faza socialistă din 2012-2020 a fost o tragedie a corupției. Noul guvern pro-european urma să ducă România în zona euro împreună cu Bulgaria și Croația, dar o combinație de lipsă de curaj și înțelepciune la București, Bruxelles și Frankfurt a dus la nefericita decizie ca aderarea să fie amânată pentru 2028.

Că o Uniune Europeană confuză a acceptat o astfel de decizie demonstrează ce e în neregulă la Bruxelles acum. Amânarea și lăsarea pe mâine e mereu preferată acțiunii unite, astfel UE își pierde treptat autoritatea, nefiind luată în serios de oponenții noștri din Rusia și China și nici măcar de aliații noștri de la Washington și Londra.

PIB-ul României ar fi adăugat o pondere de 290 de miliarde de dolari zonei euro și ar fi arătat că UE e funcțională și că poate uni economiile europene în cadrul instituțiilor noastre comune. Vorbele despre un rol global pentru euro, în timp ce aderarea României e amânată, sunt goale și nu sunt luate în serios nicăieri. Trebuie să ne facem temele mai întâi și să unim Europa de Est înainte de a pretinde țanțoș un rol geostrategic pentru UE. Așadar, de ce contează ca Moldova să intre, fie și nepoftită, în zona euro?

România aderă la zona euro în 2024 și o ia și pe Moldova

Ca Moldova să aibă aceeași monedă și să adere la uniunea vamală a UE e următorul pas logic după DCFTA și ar uni Moldova cu România, economic, nu politic, bineînțeles. Sărăcită și la periferie acum, o Moldovă care s-ar integra pe deplin în economia UE și cea a României ar putea atinge nivelul de prosperitate al României către sfârșitul acestui deceniu, iar odată cu asta, va deveni mult mai ușor să pledezi și pentru statutul de membru la sfârșitul deceniului.

Alegerea e clară: euro în Moldova vs. rubla transnistreană

Rusia a subvenționat Transnistria de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace și asta nu pare să aibă un sfârșit. Acest fapt blochează progresul către UE și NATO și reprezintă o povară majoră pentru Moldova.

Adoptarea monedei euro și lansarea Moldovei pe o nouă traiectorie de prosperitate, în timp ce rubla va continua să se devalorizeze, este cea mai bună strategie pentru reintegrarea pașnică a Transnistriei, mai întâi a poporului și apoi a reintegrării politice depline. Odată ce diferența de prosperitate dintre Moldova europeană, bazată pe euro pe de o parte, și Transnistria, cu rublele sale pe de alta, va deveni semnificativă, oamenii fie vor părăsi Transnistria, fie costurile de păstrare a acestora vor crește semnificativ, atingând cote nesustenabile, așa cum s-a întâmplat în Germania de Est la sfârșitul anilor 1980.

Procesul i-ar putea lua Moldovei un deceniu, dar va funcționa la fel de bine ca în Germania de Est. Astfel, euro va deveni instrumentul cu putere magnetică pentru reintegrarea pașnică și benevolă a Transnistriei în cadrul unei Moldove europene.

Este timpul pentru euro, instrumentul revoluționar pentru pace, prosperitate și unitate pentru Moldova!

Gunther Fehlinger este un activist civic și economist austriac ce promovează extinderea Uniunii Eropene. Puteți să-l urmăriți pe Twitter @GunterFehlinger și să-i ascultați podcastul „PaxEuropeana”.

ipn.md

În 2021, avem cea mai mare creștere a consumului din partea populației din ultimii 15 ani. Moldovenii vor consuma, estimativ, cu circa 35-40 de miliarde de lei mai mult decât au consumat, în medie, în anii din urmă. Ultima dată a fost înregistrată o astfel de creștere în 2005-2006, când moldovenii, fiind goniți de sărăcie, au plecat peste hotare, au trimis bani acasă și astfel a pornit euforia consumului.

După, a fost o perioadă liniștită, iar în anul acesta avem din nou o creștere. Des­pre consumul populației vorbește Veaces­lav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, scrie vocea.md.

Expertul susține că cea mai mare parte a consumului moldovenilor este acoperit din importuri. „Atunci când se majorează salariile, pensiile, când se pompează bani în economie sau cresc volumele credite­lor, cel mai des moldovenii merg și procu­ră produse din import. În 2021, legat de comerțul extern, vom bate câteva recorduri, iar primul record va fi legat de creșterea importurilor, care în acest an presupunem că va depăși 7 miliarde de dolari. O creștere de 1,5 miliarde de dolari față de consumul anilor precedenți”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creșterea consumului moldovenilor este determi­nat de câțiva factori, iar primul ar fi trece­rea de la consumul informal la cel formal, adică „contabilizat”. Populația tot mai mult procură din magazine decât din piețe. Alt factor, care a dus la creșterea consu­mului, este „cererea amânată”. Dacă o parte a populației a dorit, anul trecut, să procure mașină, apartament, frigider sau alte bunuri, din cauza restricțiilor pan­demice și a crizei, populația nu a putut face achiziții, a cheltuit mai puțin, iar bani planificați să fie cheltuiți anul trecut sunt cheltuiți în acest an.

Din păcate, consumul mare nu duce la creșterea economiei

Următorul factor, menționează expertul, este ieșirea din criză și restabilirea consu­mului de dinainte. Oamenii s-au obișnuit cu starea de pandemie și s-au reîntors la con­sumul tradițional. Un ultim factor, spune Veaceslav Ioniță, este creșterea prețurilor. Este de remarcat faptul că populația nu că ar consuma mai mult, dar plătește mai mult. Spre exemplu, creșterea volumului de consum al produselor petroliere este determinat nu atât de creșterea fizică a consumului, cât de majorarea prețurilor. După același exemplu putem vorbi și de prețurile la produsele alimentare, care în acest an înregistrează creșteri de prețuri pe întregul mapamond, precum și la alte bunuri și servicii.

Vorbind despre sursele de finanțare a consumului, economistul a afirmat că este vorba de creșterea salariilor, de împrumu­turi, remitențe și de utilizarea economi­ilor. Anul trecut și în acest an, în R. Mol­dova are loc o creștere a salariului mediu pe economie, cu circa 1000 de lei, astfel încât cetățenii au mai mulți bani. Toto­dată, în ultimii cinci ani asistăm la o epo­pee a împrumuturilor. Cetățenii, care în mod tradițional, nu prea se împrumutau de la bănci, în ultimii cinci ani au creat o dependență de împrumuturi, care în pri­mele nouă luni ale acestui an, atât în sec­torul bancar, cât și în cel nebancar, au cres­cut cu 6,2 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului acestea, estimativ, vor crește până la 8 miliarde de lei.

Datoriile moldovenilor, 15% din PIB

„Datoriile moldovenilor au ajuns la 32,3 miliarde de lei sau 15% din PIB. Cel mai mult oamenii se împrumută pentru consu­mul curent și pentru ipotecă”, a spus eco­nomistul.

Despre remitențe, analistul economic a menționat că în acest an cel mai probabil volumul acestora va atinge maxima istori­că. În ultimele 12 luni, au ajuns la 1,6 mili­arde de dolari și, cel mai probabil, până la sfârșitul anului vor fi cel puțin 1,7 miliar­de de dolari. „Bani ajung tot mai mulți în țară și ei merg în mare parte la consum”, a spus analistul economic.

Expertul a mai declarat că, din păca­te, pentru moldoveni, consumul mare nu duce la creșterea economiei, a producției sau la satisfacerea necesităților de consum din partea agenților economici, dar duce la creșterea importurilor, iar economia noas­tră devine tot mai fragilă, iar drept rezultat cresc și prețurile.

În următoarele zile Moldovagaz va cere ANRE ajustarea în creștere a tarifelor la gazele naturale în baza noii formule agreate în contractul cu Gazprom. Declarația aparține vicepremierului Andrei Spînu care recunoaște că tarifele pentru consumatorii finali vor crește, dar dă asigurări că Guvernul deja pregătește un pachet social considerabil pentru a-i ajuta pe cetățeni să facă față facturilor pe timp de iarnă. Vicepremierul spune că sunt pregătite două mecanisme de ajutor social: în baza veniturilor cetățenilor și în baza consumului, notează IPN.

Vicepremierul Andrei Spînu spune că formula de calcul a prețului, agreată cu Gazprom, nu poate fi făcută publică, fiind invocat secretul comercial. Totuși, potrivit oficialului, formula este una avantajoasă pentru Republica Moldova și va permite o reducere a prețului de achiziție în următoarele luni, întrucât prețul de pe piața internațională deja este unul în scădere.

„Este vorba despre o formulă mixtă în care, în fiecare perioadă a anului se ia în calcul prețul petrolului și prețul la bursă a gazelor naturale. Pentru luna noiembrie prețul preliminar este de 450 de dolari pentru o mie de metri cubi. Este un preț de două ori mai mic decât prețul la bursă. Prețul se va stabili lunar, pentru luna decembrie prețul ar putea fi sub 400 de dolari, între 390-370 de dolari, în funcție de cum vor evolua prețurile la gaz în luna respectivă, vedem în ultimele zile o ușoară scădere a prețului”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Vicepremierul dă asigurări că Guvernul nu-și va lăsa cetățenii singuri, cu povara facturilor, pe timp de iarnă. De suport din partea statului vor beneficia cei cu venituri mici și cei care consumă volume modeste de gaze naturale.

„Sunt două mecanisme separate. Este mecanismul de protecție socială care vine cu o sumă lunară adresată familiilor cu venituri mici. Al doilea mecanism de ajutor în factură este gândit să fie aplicat în funcție de consum. De exemplu, primii 50 de metri cubi să fie subvenționați într-un anumit fel pentru toți, următorii 50 de metri cubi sunt subvenționați mai puțin pentru cei care consumă mai mult, de la 150 de metri cubi nu este subvenționat nimic”, a explicat vicepremierul Spînu.

Andrei Spînu spune că în următoarele zile ANRE va veni cu decizia finală privind ajustarea tarifelor la realitățile noului contract cu Gazprom. Potrivit lui, ajutorul din partea statului va fi oferit doar pentru a depăși această anomalie de pe piața internațională când prețul la gazele naturale înregistrează valori exagerate.

„Moldovagaz pregătește toate calculele în baza formulei. Conform procedurii, Moldovagaz merge la ANRE și solicită modificarea de tarif și ANRE ia decizia. Cu siguranță, prețul va crește. Responsabilitatea pe care o avem la Guvern este acel pachet de sprijin a populației. Claritate pe acest subiect vom avea în următoarele zile. În câteva luni, situația ar trebui să revină la normal, când situația va reveni la normal și nu vom mai avea salturi nejustificate atât de mari, atunci vom rămâne cu ajutorul pentru familiile cu nevoi, care este un program foarte bine targhetat pentru perioada rece a anului și nu va mai fi ajutorul din factură pe care-l propunem acum”, a mai spus Andrei Spînu.

În urma mai multor negocieri care au avut loc la Moscova și Sankt Petersburg, Republica Moldova a reușit semnarea unui nou contract cu Gazprom pentru o perioadă de 5 ani. Potrivit contractului, prețul de achiziție a gazului va fi calculat în baza formulei utilizate în contractul anterior, iar autoritățile de la Chișinău s-au angajat să-și achite datoriile istorice față de Gazprom, fiind vorba doar despre datoriile malului drept al Nistrului, după realizarea unui audit independent.

Primul incubator de afaceri agroalimentare - Katalyst Kitchens, destinat micilor întreprinderi de procesare, precum şi startup-urilor, a fost deschis în Republica Moldova, transmite MOLDPRES.

Incubatorul a fost înfiinţat de EcoVisio şi Eco-Village cu suportul mai multor organizaţii, printre care şi programul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) „Farmer-to-Farmer” (F2F), implementat de CNFA (Cultivating New Frontiers in Agriculture) Moldova.

Noul incubator reprezintă materializarea unui concept relativ nou în lume şi care s-a dezvoltat în ultimii zece ani, în special, în America de Nord şi Europa. În ţara noastră, Katalyst Kitchens a fost creat în cadrul unei gospodării agricole ecologice din satul Râşcova, raionul Criuleni, situat la 40 km de capitală, unde sunt cultivate legume şi salate ecologice.

Incubatorul reprezintă un spaţiu multifuncţional inovator, înfiinţat în urma reproiectării şi reconstrucţiei unei foste instalații de uscare a tutunului și a unei ferme de porci. Acesta dispune de o bucătărie comună certificată, o unitate de producere a alimentelor, precum şi o sală de conferinţe, care găzduieşte evenimente ce promovează antreprenoriatul local şi oferă educaţie în sectorul agroalimentar.

Katalyst Kitchens oferă spațiu de producere, servicii de contabilitate, proiectare, resurse umane, împachetare, creare şi testare a unor noi produse. Totodată, incubatorul oferă consultanță în optimizarea procesului de producere, planificarea financiară, procedurile de export, siguranța alimentară. Noul incubator conlucrează deja cu peste 100 de mici producători de alimente, iar echipa Katalyst Kitchens dispune de zeci de ani de experiență în valorificarea potențialului și în catalizarea inițiativelor.

F2F oferă consultanță agricolă gratuită pentru a promova îmbunătățiri durabile în securitatea alimentară și procesarea agricolă, producerea şi comercializarea producției agricole. CNFA este o organizație finanțată de USAID care sprijină dezvoltarea economică a agro-industriilor în țările în tranziție. Scopul proiectului F2F este de a genera o creștere economică rapidă în sectorul agricol.

În satul găgăuz Avdarma, care este considerat cel mai bogat sat din Moldova, și-a început activitatea un important parc de panouri fotovoltaice instalate pe o suprafață de 1,6 hectare. Energia produsă este vândută companiei distribuitoare „Premier Energy” la prețul de 0,93 lei kwt/oră.

Parcul numără 2806 de panouri fotovoltaice și este o investiție în valoare de 12 mil. de lei a companiei SDS Ekip SRL, condusă de Ivan Sarandi, scrie jurnalist.md.

Pe poza: Ivan Sarandi

Foto: mybusiness.md

Foarte mulți români aleg să își petreacă sărbătorile de iarnă la munte, iar pentru pasionații de schi este o ocazie cu atât mai bună.

Unii optează pentru un concediu în țara noastră, pe când alții pleacă peste hotare, unul dintre criteriile ce fac diferența fiind sumele pe care turiștii ajung să le scoată din buzunar. Ofertele curg deja, iar rezervările se pot face de pe acum, scrie ziare.com.

Cât costă o vacanță la schi de Crăciun în România

Pentru un sejur de patru zile, în intervalul 23-27 decembrie, la Predeal, un hotel de trei stele cere 1.182 de lei, pentru doi adulți.

În aceleași condiții, un hotel de patru stele cere 1.904 lei, cu mic dejun inclus.

La o pensiune, costurile ajung la 1.212 lei.

Pe de altă parte, se pot închiria și apartamente. De exemplu, pentru un apartament cu trei camere și două băi, ar trebui să scoateți din buzunar 2.260 de lei.

În aceleași condiții, dar în Poiana Brașov, un hotel de patru stele cere 5.943 de lei, cu mic dejun inclus.

La o vilă de trei stele prețul este de 2.994 de lei, tot cu mic dejun inclus.

Închirierea unei cabane cu trei camere și două băi ajunge la 5.600 de lei, iar un apartament cu două camere și o baie costă 1.890 de lei.

O pensiune cere 1.874 de lei, tot cu mic dejun inclus, iar un hotel de trei stele 1.560 de lei.

Pentru aceleași criterii, dar de această dată în Păltiniș, un hotel de patru stele solicită 4.800 de lei, cu mic dejun inclus.

Un hotel de trei stele ajunge la 2.160 de lei, cu mic dejun și cină incluse.

Pentru o pensiune trebuie să scoateți din buzunar 846 de lei, iar un apartament cu patru camere și două băi ajunge la 2.665 lei.

Un hotel de patru stele, în Sinaia, cere 2.259 de lei, cu mic dejun inclus. Un alt hotel, de trei stele, cere 766 de lei.

Costul la o pensiune ajunge la 2.520 de lei, iar pentru un apartament cu două camere trebuie să scoateți din buzunar 1.625 de lei.

Cât costă o vacanță la schi de Crăciun în Austria

Pentru un sejur de patru nopți, în intervalul 23-27 decembrie, pentru doi adulți, un hotel de patru stele din Tirol, Austria, cere 5.162 lei, cu mic dejun și cină incluse.

Pentru aceleași condiții, dar la un hotel de trei stele, trebuie să scoateți din buzunar 2.079 de lei.

Un apartament cu o cameră ajunge la 2.483 de lei, iar o cameră la o pensiune ar costa 2.199 lei.

Pentru aceleași condiții, un hotel de patru stele, din Innsbruck, cere 5.959 de lei, pe când unul de trei stele 3.742 de lei.

Pentru închirierea unei garsoniere ar trebui să plătiți 2.485 de lei, iar o cameră la pensiune ar costa 1.670 de lei.

Un hotel de patru stele, de această dată din Zell am See, cere 5.535 de lei, pe când unul de trei stele costă 4.183 de lei, cu mic dejun inclus.

Un apartament cu două camere, tot în Zell am See, ar costa 4.821 de lei, iar o cameră la pensiune este 2.417 lei.

Un hotel de patru stele, dar în Ischgl, cere 7.367 de lei, pe când unul de trei stele solicită 2.997 lei, cu mic dejun inclus.

Pentru un apartament cu două camere ar trebui să plătiți 6.879 de lei, iar o cameră la pensiune ar fi 1.889 de lei, cu mic dejun inclus.

România va produce drone militare împreună cu Israelul. Cel mai mare producător aerospațial israelian a semnat un acord de cooperare cu IAR-Brașov. Cele două companii și-au propus, astfel, să producă cel mai avansat model israelian de aeronavă fără pilot, Tactical Heron.

În plus, compania israeliană va înfiinţa în România o academie pentru formarea operatorilor şi a tehnicienilor pentru aceste drone. Aeronavele fără pilot care vor fi construite în Brașov vor fi concepute pentru misiuni tactice pe câmpul de luptă și servesc în principal forțelor terestre, comunică digi24.ro.

Israel Aerospace Industries (IAI) a semnat un acord de cooperare cu compania IAR-Braşov pentru producţia de aeronave fără pilot (UAV), conform unui comunicat al companiei israeliene transmis joi. Va fi, practic, un transfer de cunoștințe între specialiști, dar de proiectarea, producția componentelor și integrarea, asamblarea și întreținerea lor se vor ocupa românii.

„Acordul de cooperare se bazează pe experienţa vastă atât a IAI, cât şi a IAR-Brasov în activităţi de proiectare, fabricare, asamblare şi testare, pentru a dezvolta cel mai avansat model UAV Tactical Heron”, se menţionează în comunicatul citat de Agerpres.

Tactical Heron al IAI este un UAV conceput pentru misiuni tactice. Aparatul poate efectua mai multe misiuni cu diferite sarcini utile şi include cele mai avansate tehnologii pe care IAI le poate oferi. Acest model face parte din familia UAV a IAI şi este proiectat pe baza cunoştinţelor extinse în domeniu ale companiei, acumulate pe parcursul a aproape 50 de ani.

„Specialiştii noştri au vizitat recent fabrica IAI din Malat şi suntem încrezători că acordul dintre IAR şi IAI va genera valoare pentru ambele părţi. Producţia la IAR Braşov a unor UAV-uri precum Tactical Heron, care încorporează cele mai noi tehnologii la nivel mondial, va fi un plus major pentru afacerile companiei noastre şi pentru imaginea şi reputaţia industriei româneşti de apărare în general”, a declarat directorul general al IAR-Braşov, Laurian Anastasof.

„Sunt încântat să asist la semnarea acordului cu IAR-Braşov, una dintre companiile lider din România. Asistăm la o tendinţă globală în creştere a "Make In", în care ţările preferă să producă singure în loc să importe. IAI se aliniază acestei politici şi colaborează cu companii locale din întreaga lume, în acest caz România, o ţară importantă către care IAI se străduieşte să furnizeze în continuare cele mai bune sisteme UAV din lume”, a declarat Moshe Levy, vicepreşedinte executiv şi director general al diviziei de avioane militare la IAI.

Caracteristicile dronei Tactical Heron

Tactical Heron este un UAV tactic avansat şi inovator, lider în industrie, cu capacităţi de performanţă foarte dezvoltate. Heron se mândreşte cu una dintre cele mai înalte clasificări în materie de siguranţă şi fiabilitate a zborului din lume şi este capabil să opereze în condiţii meteorologice extreme.

În plus, are un motor de ultimă generaţie, licenţiat şi cu capacităţi demonstrate, ce permite atingerea unei altitudini maxime de zbor de 7.300 de metri, o viteză de 120 de noduri şi o sarcină utilă de 180 de kilograme. Acest UAV poate transporta simultan mai multe sarcini utile şi este echipat cu cei mai buni senzori IAI. Tactical Heron îndeplineşte standardele şi reglementările acceptate la nivel mondial, precum şi cerinţele STANAG 4671 NATO, se mai arată în comunicat.

Israel Aerospace Industries are cunoştinţe şi experienţă vaste în domeniul UAV-urilor, acumulate pe parcursul a aproape 50 de ani de activitate, care se ridică la aproape 2 milioane de ore de zbor şi peste 50 de clienţi operaţionali în întreaga lume. Acestea fac parte din ADN-ul IAI ca punct central la nivel naţional şi global al expertizei tehnologice în domeniul apărării aeriene, radarelor, sateliţilor, aeronavelor controlate de la distanţă, zborului şi ciberneticii.

Israel Aerospace Industries (IAI) este o companie aerospaţială şi de apărare lider mondial care inovează şi furnizează tehnologii de ultimă oră pentru spaţiu, aer, uscat, naval, cibernetic şi securitate internă pentru apărare şi pieţele comerciale. IAI este un partener de încredere al clienţilor guvernamentali şi comerciali din peste 100 de ţări din întreaga lume. Vânzările sale în 2020 au depăşit 4,2 miliarde dolari (un record istoric pentru companie), precizează comunicatul companiei israeliene.

Moldretail Group SRL, titularul mărcii Linella a cumpărat rețeaua de magazine Fidesco. Consiliul Concurenței a declarat operațiunea de concentrare economică compatibilă cu mediul concurențial, adică tranzacția nu încalcă regulile concurențiale. 

„Consiliul Concurenței va monitoriza timp de trei ani comportamentul întreprinderii Moldretail Group SRL pe piețele relevante stabilite, respectând toate prevederile „Codului de bune practici privind relația dintre lanțurile de unități comerciale cu profil alimentar și furnizorii de produse”, asigând condiții echitabile de concurență între furnizori, asumate prin formularul complet de notificare”, se menționează în decizia de astăzi a Consiliului Concurenței, scrie tv8.md.

Cele două companii implicate în operațiunea de concentrare economică desfășoară activitate de comercializare cu amănuntul al produselor preponderent alimentare de consum curent.

La începutul lunii noiembrie anul trecut, proprietarul rețelei de supermarketuri Fidesco, Mihail Aizin, cunoscut în anii 90 ca lider al unui grup criminal organizat, a decedat în urma complicațiilor provocate de COVID – 19.