Ca urmare a crizei financiare şi economice creditarea bancară în Moldova în special pe termen mediu şi lung s-a redus considerabil, cele mai afectate de lipsa mijlocelor de credit fiind întreprinderile mici şi mijlocii, au menţionat surse din cadrul Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Creditul BERD va permite Băncii Sociale să satisfacă cererea în creştere de credite din partea întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova, să finanţeze investiţiile şi să completeze capitalul circulant al întreprinderilor prin acordarea creditelor pe termen mediu şi lung. În afară de aceasta, va fi acordată asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea sistemului de gestionare a riscurilor la Banca Socială. După cum a notat reprezentantul BERD Francis Malig, linia creditară va da un imbold suplimentar dezvoltării concurenţei în sectorul bancar moldovenesc şi va spori finanţarea întreprinderilor locale. „Proiectul dat va simplifica accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la finaţarea atât de dorită, astfel BERD executându-şi obligaţiunile de susţinere a dezvoltării sectorului privat al Moldovei”, a declarat Francis Malig. La rândul său, preşedintele Băncii Sociale Vladimir Suetnov a menţionat că de la începutul colaborării cu BERD în 2005 banca a obţinut linii creditare în volum total de circa 19 mil. euro. „Banca Sociala întotdeauna a susţinut activ businessul privat din Moldova, în special sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Noua linie creditară ne va permite să îmbunătăţim accesul la finanţare de lungă durată pentru acest grup important de clienţi ai noştri”, a spus Vladimir Suetnov. De la începutul activităţii sale în Moldova BERD a acordat diferitor sectoare ale economiei ţării circa 350 mil. euro şi a atras investiţii suplimentare în volum de peste 245 mil. euro.

09.04.2010 – InfoMarket.

„Mobiasbanca – Groupe Societe Generale” participă la formarea portofoliului de oferte pentru linia de credit din partea Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (AID), care este membru al Grupului Băncii Mondiale.

După cum transmite INFOTAG, proiectul de credit al AID pentru ameliorarea competitivităţii, finanţat de Banca Mondială, oferă o linie de credit de 14,4 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST) Guvernului Republicii Moldova pentru susţinerea şi dezvoltarea exportatorilor privaţi.

Potrivit informaţiilor oferite de „Mobiasbanca”, banca este în proces de identificare şi structurare a operaţiunilor pentru finanţarea lor din resursele proiectului.

Banca, de asemenea, şi-a asumat toate riscurile de credit, dispune de procedurile relevante de Proiect şi va îndeplini rolul de intermediar financiar în cadrul valorificării Finanţării Adiţionale

„Pentru a participa la acest proiect, banca a trecut printr-un proces strict de evaluare, criteriile de eligibilitate fiind: menţinerea politicilor bine definite şi procedurilor scrise pentru managementul tuturor tipurilor de riscuri financiare, deţinerea capitalului adecvat conform cerinţelor regulamentelor prudenţiale, lichiditatea adecvată, deţinerea unei profitabilităţi pozitive şi a unei calităţi adecvate a portofoliului de credite, reputaţia bună la organele de supraveghere”, menţionează sursele de la bancă.

După cum a informat anterior INFOTAG, obiectivul liniei de credit este finanţarea activităţilor agenţilor economici privaţi din toate sectoarele economiei naţionale, orientate spre export.

Suma maximă a unui împrumut acordat unui beneficiar este de pînă la 1 mil. euro. Împrumuturile destinate finanţării investiţiilor sub-proiectelor nu vor depăşi echivalentul sumei de 800 mii euro, cu scadenţa de pînă la 8 ani.

Infotag

Republica Moldova va beneficia de 1,9 mlrd. euro ($2,6 mlrd.) în perioada 2011-2013, potrivit Programul de asistenţă pentru Moldova, semnat miercuri la Bruxelles de către prim-ministrul R.Moldova, Vladimir Filat şi Stefan Fule, Comisar UE pentru Extindere şi Politica de Vecinătate.

După cum transmite INFOTAG cu referire la serviciul de presă al Guvernului, Programul de asistenţă a fost semnat ca urmare a lucrărilor Şedinţei Grupului Consultativ - Forumul „Parteneriat pentru Moldova”, co-prezidată şi găzduită de Comisia Europeană şi Banca Mondială şi la care au participat 32 de instituţii bilaterale şi 10 organizaţii multilaterale de dezvoltare.

Reprezentanţii Guvernului au informat comunitatea internaţională despre progresele înregistrate pînă în prezent în vederea promovării reformelor politice, economice şi sociale. Guvernul şi-a reafirmat poziţia precum că integrarea europeană reprezintă prioritatea sa de bază, iar cea mai eficientă cale pentru modernizarea politică, economică şi socială a ţării este implementarea reformelor care ar conduce ţara pe calea integrării europene.

Premierul Vladimir Filat a menţionat că discuţiile purtate la Bruxelles au demonstrat încă o dată cît de mult ne putem baza pe sprijinul partenerilor în demersul de a relansa Moldova.

„Sînt convins ca toţi colegii mei pleacă de aici cu mult optimism în ceea ce priveşte viitorul ţării noastre. Ne întoarcem acasă şi cu o mai mare responsabilitate, vrem să vă demonstrăm prin fapte ca avem o guvernare eficientă, transparentă, orientată spre nevoile oamenilor”, a menţionat premierul.

El s-a arătat convins de faptul că, în cel mai scurt timp partenerii de dezvoltare vor fi mîndri ca s-au alăturat R.Moldova în procesul ei de reformare, de modernizare, iar cetăţenii noştri vor fi mîndri că ţara lor nu mai este izolată pe scena internaţională.

Stefan Fule a menţionat că UE susţine programul Guvernului “Relansăm Moldova”.

„Pentru Uniunea Europeană, Moldova este mai mult decît un vecin. Moldova este un partener apropiat cu care noi colaborăm pentru ca această regiune din vecinătatea UE să fie mai stabilă şi mai prosperă. Stabilitatea la frontiera UE, de asemenea, ar aduce stabilitate şi pentru UE”, a spus Comisarul.

Martin Raiser, director regional al Băncii Mondiale pentru Ucraina, Belarus şi Moldova, a menţionat că autorităţile R.Molodva au demonstrat prin acţiuni decisive că s-au angajat ferm pe calea liberalizării economiei, combaterii corupţiei, reformării sectorului judiciar şi asigurării unei guvernări bune în sectorul public.

„Această viziune ambiţioasă merită sprijinul internaţional”, a declarat Raiser.

Infotag

În practica businessului din Moldova contractul de distribuire demult a ocupat poziţii temeinice. Interesul faţă de asemenea contracte este lesne de înţeles. Un astfel de contract îi permite distribuitorului să răspândească şi ce este mai important, să promoveze marfa în regiunile îndepărtate de locul aflării. Pe de altă parte, acest contract oferă distribuitorului un şir de garanţii şi avantaje care lipsesc în condiţiile reglementării unor relaţii asemănătoare prin alte metode. Încheierea contractului de vânzare-cumpărare (în afara relaţiilor de distribuire) nu garantează distribuitorului situaţia care i-ar permite să investească surse în promovarea mărfii fără riscul de a cheltui bani pentru dezvoltarea concurenţilor. Contractul de agent nu-i oferă acel grad de independenţă pe care îl are proprietarul.

Situaţia priveligiată a distribuitorului pe teritoriul stabilit prin contract este asigurată nu doar de limitarea drepturilor părţilor şi stabilirea responsabilităţii pentru neîndeplinirea angajamentelor asumate. Limitarea drepturilor furnizorului constă în aceea, că el nu are dreptul să încheie contracte care presupun difuzarea mărfii respective pe teritoriul distribuitorului.

De cele mai multe ori limitarea drepturilor distribuitorului constă în: interdicţia de a comercializa marfa respectivă pe un alt teritoriu, interdicţia de a încheia contracte asemănătoare cu alţi furnizori pentru difuzarea mărfurilor concurente pe teritoriul stabilit.

Deseori clienţii noştri ne pun următoarele întrebări:

«Compania noastră este reprezentantul oficial al câtorva mărci comerciale pe teritoriul Republicii Moldova. În ultimul timp am sesizat că unele companii aduc aceeaşi marfă prin metode ilegale, iar altele legal prin vama statelor vecine. În acest caz:

1. Poate oare statutul de reprezentanţă exclusivă fi considerat drept proprietate intelectuală?
2. Pot fi apărate drepturile distribuitorilor la vamă astfel, încât să fie limitată întroducerea mărfurilor similare?»

Pentru a răspunde la prima întrebare trebuie de analizat contractele cu companiile pe care le reprezentaţi pentru a înţelege care sunt drepturile cu care partenerii străini au împuternicit compania Dvs. Cât priveşte a doua întrebare, trebuie de menţionat că legislaţia în vigoare a Republicii Moldova permite de întreprins unele măsuri pentru a limita importul neautorizat.

În încheiere aş vrea să menţionez, că în cazul în care compania Dvs. este distribuitor oficial de mărfuri sau servicii, aveţi posibilitatea de a vă apăra drepturile şi a vă proteja de concurenţii neoneşti.

Cu respect, Ruslan Uskov,

Partenerul Companiei «Brodsky Uskov Looper Reed & Partners»

Tel.: 23 23 24
Web: www.bulr.com
E-mail:

În baza Acordului de finanţare adiţională a Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii, semnat între Guvernul Republicii Moldova şi Asociaţia de Dezvoltare Internaţională, Moldova beneficiază de un credit preferenţial din parte Băncii Mondiale în valoare de $24 mil., dintre care $22,5 mil. sînt prevăzuţi pentru Linia de credit în scopul susţinerii şi dezvoltării exportatorilor privaţi.

Serviciul de presă al Ministerului Economiei a relatat pentru INFOTAG că Ministerul Finanţelor a semnat acorduri de re-finanţare a resurselor Liniei de Credit cu patru bănci intermediare eligibile: „MoldovaAgroindbank”, „Energbank”, „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” şi „Victoriabank”, care îşi asumă riscurile de credit, dispun de procedurile relevante de proiect şi vor îndeplini rolul de intermediari financiari în cadrul valorificării Liniei de Credit.

Obiectivul Liniei de Credit constă în finanţarea activităţilor antreprenorilor privaţi din toate sectoarele economiei naţionale şi unităţile administrativ teritoriale ale ţării, orientate spre export. Beneficiari ai împrumuturilor pot fi agenţii economici exportatori, care generează venituri din exporturi directe sau prin intermediari şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova.

Proiectele eligibile finanţării din resursele proiectului trebuie să corespundă cerinţelor relevante ale Republicii Moldova şi ale Băncii Mondiale de protecţie a mediului înconjurător şi de procurări de mărfuri şi servicii prin concurs.

Împrumuturile vor fi în destinate pentru procurarea de echipamente tehnice, materii prime şi materiale pentru producere, semifabricate, combustibil, energie, lucrări de construcţie. Suma maximală a unui împrumut va constitui 1 mil. euro. Împrumuturile destinate finanţării investiţiilor sub-proiectelor nu vor depăşi echivalentul sumei de 800 mii euro, cu scadenţa de pînă la 8 ani.

Infotag

Atunci când iniţiezi o afacere în timpurile noastre instabile doreşti să fii sigur, că totul va în regulă şi businessul nu va fi afectat de nimic.

Dacă cineva m-ar întreba după care principiu este organizată piaţa aş răspunde fără ezitare, că după principiul pendulului. Fiind în poziţia iniţială, conjunctura pieţii începe să se schimbe spre bine, atinge apogeul, iar aopi neapărat se întoarce în poziţie iniţială. Asemenea schimbări ciclice se repetă la infinit. Aş vrea să mă opresc asupra unei «oscilaţii» care a adus un câştig bunicel.

Nu e vorba despre nimic tehnic, ci despre lucruri cât se poate de simple. Reţineţi, cu cât e mai simplu, cu atât e mai bine şi, respectiv, cu atât mai profitabil.

Porumbul. Această cultură creşte, practic, pe întreg teritoriul Moldovei. În perioada recoltării (toamna) 1 kg de grăunţe poate fi procurat de la populaţie la un preţ de 1 leu. Cu gospodăriile ţărăneşti se poate negocia şi un preţ mai convenabil, deoarece ţăranii sunt dispuşi să-şi vândă recolta aproape imediat, pentru a achita datoriile pentru combustibil, salarii, credite. Dar să revenim la ale noastre, pentru că pendulul s-a mişcat.

Pentru achiziţionarea a 100 tone de grăunţe vom achita 100 de mii de lei plus 10 mii de lei pentru cheltuielile de transport. Cumpărăm şi aşteptăm, arendăm depozite. În provincie arenda ne va costa 500 de euro lunar. Pentru siguranţă prelucrăm grăunţele cu chimicate pentru a le proteja de rozătoare (încă 1000 de euro). Neapărat asigurăm marfa contra inundaţiilor, alunecărilor de teren şi furturi. Acest tip de asigurări are un tarif mic, de aceea prima va constitui maximum 10 mii de lei. Aşteptăm în continuare, pendulul se mişcă...

Februarie. Am fost martorul unui dialog dintre doi proprietari de avicole, care se interesau «dacă mai vinde românul cela porumb la preţul de 190 de dolari per tona». Acesta este apogeul. Să nu fim lacomi şi să vindem porumbul la preţul de 185 de dolari per tona. Nişte calcule simple ne permit să obţinem următoarele date (din considerentele că 1 € = 17,5 lei,1 $ =12,5 lei):

Cheltuielile =100 000+10 000+500*4*17,5+1000*17,5+10 000 =172 500 lei.

Veniturile =(100*185*12,5)*0,95 =219 687,5 lei.

Indicele 0,95 înseamnă unele eventuale pierderi.

Veniturile — Cheltuielile = 219 687,5-172 500=47 187,5 lei.

Rentabilitatea este de 27 la sută. Impresionant, având în vedere că este vorba despre o singură afacere.

Anume după o asemenea schemă a procedat un cunoscut de-al meu. Puteţi încerca şi Dvs. Credeţi că am scris despre porumb? Am demonstrat în baza acestui exemplu simplu cât de important este să simţi piaţa, să sesizezi toate oscilaţiile.

Fără a fi pesimist trebuie de constatat, că fără acest simţ va fi greu de făcut afaceri. Sincer vă doresc să «vedeţi pendulul».

Cazul elucidat mai sus este real, sumele investite au fost micşorate, iar cifrele au fost rotunjite pentru a simplifica calculele.

Două proiecte finanţate de Guvernul Olandei au fost prezentate joi, 18 martie, la Chişinău.
Scopul primului proiect constă în îmbunătăţirea legislaţiei şi politicilor în domeniul reglementării businessului mic şi mijlociu. Iniţial, experţii europeni vor studia situaţia din Moldova, după care vor înainta Guvernului recomandări bazate pe experienţa statelor din Uniunea Europeană. Ulterior, aceste recomandări ar putea fi implementate în legislaţia şi practica Moldovei.

Proiectul este prevăzut pentru trei ani, iar bugetul acestuia este de 600 mii de euro. Proiectul este lansat în comun cu Organizaţia pentru Colaborare Economică şi Dezvoltare (OECD) şi Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) de pe lângă Ministerul Economiei al Republicii Moldova.
Cel de-al doilea proiect, de fapt, a demarat puţin mai devreme, însă atunci în Moldova nu era prezent administratorul acestuia. Acum, însă, după ce persoana responsabilă, Antonio Fanelli, a sosit, proiectul poate demara. Reşedinţa administratorului se află în incinta Ambasadei Marei Britanii.

Esenţa Proiectului PSI (Private Sector Investment programme) constă în stimularea dezvoltării economice în statele aflate în curs de dezvoltare prin intermediul susţinerii sectorului privat.

În cadrul programului sunt oferite granturi pentru proiectele moldo-olandeze. Guvernul Olandei va rambursa o parte din investiţii, în majoritatea cazurilor este vorba de 50 la sută. Suma maximală a tranşei este de 1,5 milioane de euro sau în decurs de un an de zile vor fi finanţate 2-3 proiecte cu un buget de 500 mii de euro fiecare. Proiectul este eligibil pentru orice domeniu: agricultură, industrie, servicii. Durata proiectului nu trebuie să depăşească 30 de luni (în agricultură 36 de luni). Se propune realizarea unor proiecte în aşa domenii, ca sistemele de conveior mono-bandă, producerea utilajului modern pentru fermele de porci, construcţia uzinei de prelucrare a oulelor de pasăre.
Cheltuielile vor fi compensate abia după atingerea scopurilor de bază ale planului de afaceri. Aceste reguli sunt valabile pentru toate cele 50 de ţări, unde este lansat proiectul PSI.

Proiectul este implementat în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova.
ODIMM 22 53 84 / fax: 29 57 97
E-mail: , persoana de contact Cornelia Zelinschi.

CCI RM 23 87 70 Ludmila Rotaru

Mr. Antonio Fanelli

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova invită agenţii economici autohtoni să participe la Bursa de Cooperare Moldo-Portugheză, care va avea loc la 26 martie curent, între orele 09:00-13:00, la Chişinău, în incinta sălii de conferinţe a Hotelului Jolly Allon.
În cadrul manifestării vor avea loc întrevederi bilaterale de afaceri între firmele moldoveneşti si cele portugheze.
Conform şefului Direcţiei Relaţii Externe şi Colaborare Internaţională a CCI a Moldovei, Mihai Bâlba, din componenţa delegaţiei din Portugalia vor face parte 16 companii ce activează în domeniile: inginerie, montaje industriale, contorizare apă, proiectare, consultanţă, imobile, avocatură, construcţii, transport, soft-uri, energie regenerabilă, comerţ.

Evenimentul este organizat de CCI a Moldovei în colaborare cu Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, cu scopul de a informa reprezentanţii mediului de afaceri din ţara noastră cu posibilităţile de stabilire a relaţiilor de parteneriat cu agenţii economici din Portugalia, de a face schimb de experienţă, de a prelua practici de dezvoltare şi inovare.

Întreprinzătorii interesaţi sunt se pot adresa la Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei: tel: 23 87 70, 23 53 32, e-mail: , .

Menţionăm că, pe parcursul anului 2009, comerţul exterior al Republicii Moldova cu Portugalia a constituit cca 3,77 mln USD, ceea ce este cu 45% mai puţin în comparaţie cu anul 2008.

Serviciul de presa
tel: 24-42-83,
,
www.chamber.md
Lia Cazacu

În multe case în această lună au fost prezente roze olandeze, lungi şi frumoase, dar şi foarte scumpe. Apare întrebarea: dar în Moldova chiar nu e posibil de crescut asemenea minunăţii?
La prima vedere totul pare destul de simplu, doar cea mai mare parte a procesului îi revine naturii. În încercarea de a clarifica lucrurile am înţeles că problema este mult mai complexă şi este legată de butaşii de trandafir.
Procurarea unor butaşi calitativi în Chişinău nu este un lucru chiar atât de simplu. Pe piaţă nu există garanţii că marfa este calitativă, nemaivorbind de prezenţa certificatelor de calitate a soiurilor. Pare incredibil, dar numai (!) 2-3 firme din Moldova oficial se ocupă cu cultivarea trandafirilor de calitate şi care dispun de certificatele corespunzătoare.
Directorul general al firmei Ecav-Grup SRL SRL, Liliana Ţapenco, s-a oferit să ne informeze despre problemele legate de afacerile cu flori în Moldova.

— (MB) Moldova este cunoscută prin solurile sale fertile şi forţa ieftină de muncă. Ţara noastră este situată la intersecţia unor căi comerciale importante, de ce atunci de cultivarea butaşilor de trandafir se ocupă un număr atât de mic de firme?
— (L.Ţ.) Să creşti un trandafir calitativ este o muncă foarte dificilă şi costisitoare. Tufa se cultivă timp de 2-3 ani. La început se sădeşte măceşul, de obicei toamna, apoi după 6-7 luni (vara) acesta se altoieşte. Abia peste un an — un an jumate apar acei butaşi de trandafir numai buni pentru sădit. Acest proces este foarte costisitor, pentru că necesită cheltuieli legate de procurarea îngrăşămintelor, insecticidelor (în mediu, un trandafir poate fi afectat de 10 boli), de achitarea salariilor lucrătorilor (lucrătorii sezonieri se angajează de la începutul verii până toamna), precum şi de certificarea fiecărui soi crescut.

— (MB) Cât de riscantă este creşterea butaşilor?
— (L.Ţ.) Riscul este mare. Succesul este condiţionat de condiţiile climaterice (secetă, îngheţuri), de boli şi vătămători, dar şi de factorul uman (sapa sau tehnica pot afecta din întâmplare tufele). De menţionat, că în procesul de altoire aproximativ 20 la sută din plante pier.

— (MB) În care ţări este mai convenabil de vândut butaşi producătorilor autohtoni?
— (L.Ţ.) Cu siguranţă nu în Moldova. La noi butaşii costă 10-20 de lei fără ambalaj şi 20-30 de lei cu ambalaj. Aceste preţuri sunt foarte joase, însă consumatorii moldoveni nu sunt capabili să plătească mai mult. Cel mai bine în acest caz se simt precupeţii, care cumpără trandafirii, în mediu, la un preţ de 2,5 — 3 lei pentru un butaşi, iar ulterior îl vând la un preţ de minimum 10 lei. În această situaţie este mai convenabil de vândut butaşii en gros în statele europene şi din spaţiul postsovietic, unde preţurile sunt mai mari comparativ cu cele din Moldova. Astfel, în Ucraina butaşii cu rădăcini descoperite costă 1-3 dolari, în Rusia — de la 7 dolari în sus. Producătorii din Moldova pot oferi marfa la preţuri en gros mai mici comparativ cu cei din Ecuador sau Olanda, de aceea pentru succesul afacerii trebuie de găsit firme din străinătate care să procure butaşi en gros. De reţinut, că en gros înseamnă nu 100-200 de butaşi, ci minimum 20-30 de mii.

— (MB) În aceste condiţii nu este mai uşor de crescut trandafiri în sere şi de comercializat florile?
— (L.Ţ.) Pentru a construi o seră mare în Moldova şi a procura utilajul necesar este nevoie de foarte mulţi bani. E greu de calculat cu exactitate, însa putem presupune cât ar costa o seră cu o suprafaţă de 1 ha, apa specială, îngrăşămintele de calitate, boilerul pentru încălzirea serei, automatizarea procesului, electricitatea, ventilatorul...Cred că e vorba de minus un milion.
La toate acestea se adaugă plata lunară pentru lumină, apă, achitarea salariilor angajaţilor etc.

— (MB) De câţi bani este nevoie pentru a începe a cultiva butaşi de trandafir şi ce documente trebuie de prezentat?
— (L.Ţ.) În prezent, e nevoie cam de vreo 50 de mii de euro. Această sumă include intocmirea documentelor, procurarea terenului de pământ, achiziţionarea utilajului, procurarea măceşului şi trandafirilor certificaţi pentru altoire. După înregistrarea firmei trebuie să obţineţi licenţa pentru cultivarea florilor. Lista documentelor necesare poate fi găsită la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

— (MB) În afară de trandafiri ce flori se mai cultivă în Moldova?
— (L.Ţ.) Lalele, garoafe. Iar de cultivarea trandafirilor de calitate în Moldova se ocupă doar câteva firme. Noi oferim garanţie şi dispunem de toate documentele necesare pentru cultivarea şi realizarea mărfii. Vă dăm un sfat: procuraţi butaşi cu rădăcinile acoperite, pentru că un asemenea mod de ambalare păstrează rădăcinile timp de 3-4 luni de zile, ele nu se usucă ca butaşii de la piaţă.

— (MB) Merită să iniţiezi o asemenea afacere în Moldova?
— (L.Ţ.) De fapt, această ocupaţie cu greu poate fi numită business. Pentru a deschide o asemenea afacere trebuie să măsori de şapte ori, pentru că dacă nu veţi găsi companii care să procure marfa en gros anume de la Dvs., veţi falimenta.