Cel mai nou terminal de gaze naturale lichefiate (LNG) al Greciei, din portul Alexandropoulis, operat de compania Gastrade și dat în folosință în toamna anului trecut, important și pentru diversificarea sursele de import ale României, Republicii Moldova și Ucrainei, și-a întrerupt funcționarea în ″misterios″ din ultima parte a lunii trecute, scrie publicația bulgară Analyses & Alternatives.

După suspendarea de aproape două săptămâni a producției la zăcământul Shah Deniz 2, care a afectat negativ nu numai livrările de gaze naturale ale Azerbaidjanului prin conducta transadriatică, ci și poziționarea sa pe piața regională a gazelor în vârful sezonului de iarnă, un nou incident ″ciudat″ a avut loc la terminalul LNG de lângă Alexandroupolis, un alt punct potențial de intrare a gazelor non-rusești în regiune, scrie profit.ro

Astfel, potrivit sursei citate, terminalul a încetat în mod neașteptat să furnizeze gaze către rețeaua DESFA.

″La 23 ianuarie, pe site-ul Gastrade a apărut o declarație care anunța că terminalul își întrerupe activitatea din cauza unor probleme tehnice. Spre deosebire de cazul întreruperii livrării de gaze de la platforma principală de foraj Shah Deniz 2, în acest caz nu au fost date explicații. În ziua următoare, operatorul terminalului Alexandroupolis a adoptat un ton mai optimist, declarând că serviciile de regazificare au fost reluate cu o capacitate maximă preconizată de 31.300 MWh/zi. Acest lucru indica o funcționare parțială. Cu toate acestea, datele furnizate de operatorii rețelelor de transport nu indicau niciun flux de gaze de la terminal. Acest lucru a ridicat întrebări serioase fără răspuns. La 28 ianuarie, Gastrade a anunțat din nou că serviciile de regazificare vor rămâne indisponibile până la noi notificări. Surse din industrie au sugerat că această „notificare ulterioară” ar putea veni până la sfârșitul săptămânii (8 februarie), însă nu a apărut nicio confirmare oficială pe site-ul web al companiei. Acest lucru sugerează că managementul este nesigur atât cu privire la natura problemei, cât și cu privire la calendarul de rezolvare a acesteia - o situație care nu inspiră încredere în rândul participanților la piață, al partenerilor-cheie și al clienților″, scrie Analyses & Alternatives.

Acest incident a avut loc în timpul vârfului de consum din timpul iernii, pe fondul previziunilor de temperaturi scăzute și al scăderii nivelului de stocare a gazelor în Europa Centrală și de Est. În același timp, volumul de gaze naturale rusești care intră prin gazoductul TurkStream, la punctul de intrare Strandzha-2 de la granița Turciei cu Bulgaria, a crescut semnificativ. În timp ce anul trecut nivelurile medii de intrare se situau la 41-42 de milioane de metri cubi pe zi, în prezent acestea depășesc în mod regulat 50-51 de milioane, apropiindu-se de limitele capacității tehnice a conductei.

″Nu este o coincidență faptul că unele cercuri de afaceri leagă închiderea terminalului Alexandroupolis de „necesitatea de a elibera spațiu pe piață” pentru creșterea livrărilor de gaze rusești. Golurile de aprovizionare lăsate de GNL nelivrat - inclusiv transporturile americane, qatareze și algeriene - sunt rapid umplute cu gaze naturale rusești", este relatat.

Rusia și Gazprom au un interes personal nu numai în închiderea terminalului, ci și în împiedicarea acestuia de a deveni o sursă alternativă stabilă pentru regiune.

Unul dintre cele mai plauzibile motive comerciale pentru suspendarea terminalului este lipsa nivelurilor minime de utilizare și a volumelor de LNG necesare pentru o funcționare rentabilă. ″Acest lucru se datorează dumpingului de preț al gazului rusesc furnizat în regiune prin Turcia - prin TurkStream și Blue Stream. Cu reduceri de aproximativ 10% în comparație cu indicele TTF din Europa de Vest, gazul rusesc face ca LNG să devină necompetitiv din punct de vedere economic.

Comercianții evită riscul unor noi livrări de LNG prin Alexandroupolis și chiar și livrările contractate sunt redirecționate către alte terminale, inclusiv cele din Turcia. Acest lucru înrăutățește și mai mult rezultatele financiare ale Gastrade, operatorul terminalului″, susțin cei de la Analyses & Alternatives.

Compania Aquatir, parte a holdingului Sheriff, deținut de oligarhul transnistrean Victor Gușan, a exportat în perioada 2022-2024 un total de 1.210 kilograme de caviar către Uniunea Europeană. La un preț mediu de 1.000 de dolari per kilogram, veniturile generate de această afacere se ridică la aproximativ 1,2 milioane de dolari.

Aquatir este singura companie din Republica Moldova care deține certificare pentru exportul de caviar în UE, făcând din această activitate una dintre cele mai profitabile din cadrul imperiului Sheriff, notează TVR Moldova.

Exporturile au crescut constant în ultimii trei ani:

• 2022: 218 kilograme
• 2023: 381 kilograme
• 2024: 611 kilograme

În ciuda succesului financiar, autoritățile vamale moldovenești au refuzat să dezvăluie detalii despre valoarea exactă a exporturilor din ultimii cinci ani, confirmând doar că un singur agent economic din stânga Nistrului a exportat caviar în UE între 2019 și 2024.

Aquatir a fost fondată în 2005, cu sprijinul specialistului german în sturioni Dietmar Firzlaff, care a pus bazele unui complex avansat pentru creșterea și reproducerea peștelui. În 2009, compania a început vânzările de caviar, iar până în 2013 ajunsese să producă o tonă anual.

Complexul Aquatir, situat în Tiraspol, se întinde pe o suprafață de șapte hectare, incluzând hale pentru reciclarea apei, bazine cu capacități de 30–100 de tone și laboratoare moderne. Capacitatea maximă de producție anuală este de cinci tone de caviar și 50 de tone de carne de sturion.

Caviarul produs la Tiraspol este exportat în toată lumea, fiind deosebit de apreciat pe piața europeană. În Germania, distribuția este gestionată de firma Aquatir GmbH, deschisă în 2014 și condusă de cetățeanul moldovean Serghei Lainer.

Holdingul Sheriff, cel mai mare jucător economic din regiunea separatistă transnistreană, include companii din diverse domenii: comerț, producție de alcool, telecomunicații, energie, bănci și criptomonede. Veniturile generate de Sheriff depășesc bugetul regiunii, consolidând astfel influența lui Victor Gușan.

În ciuda succesului economic, multe dintre activitățile holdingului sunt criticate pentru opacitate și legături cu surse de finanțare dubioase, inclusiv cu regimul de la Tiraspol.

Clienţii Banca Transilvania şi Victoriabank, a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova, pot face tranferuri gratuite între cele două bănci, în lei, euro, dolari, lire sterline şi franci elveţieni, indiferent de valoarea acestora şi de canalul prin care sunt realizate, iar sumele vor ajunge în cont în aceeaşi zi, dacă tranzacţiile au avut loc până la ora 15.00.

Victoriabank a fost achiziţionată la începutul anului 2018 de grupul financiar Banca Transilvania, care deţine pachetul principal de acţiuni, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), scrie zf.ro.

“Clienţii celor două bănci au un motiv în plus pentru ca prima opţiune când trimit bani în România sau Republica Moldova să fie Banca Transilvania şi Victoriabank. Iniţiativa, prin abordarea comercială integrată, creşte legăturile dintre cele două bănci, care sunt parte din Grupul Banca Transilvania. De asemenea, contribuie la integrarea financiară dintre România şi Republica Moldova şi la sinergiile Moldovei cu România şi Uniunea Europeană”, declară Bogdan Pleşuvescu, Director General Adjunct, Banca Transilvania şi Director General Victoriabank în perioada 2018 – 2023.

Cele două bănci au peste 4,7 milioane de clienţi în România şi Republica Moldova.

Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România, cu o cotă de piaţă de peste 20%, 4,4 milioane de clienţi, peste 10.000 de angajaţi şi 500 de sedii în 180 de localităţi.

Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de piaţă de 14% şi active de peste 23 de miliarde de lei moldoveneşti. Banca are o reţea de 63 de unităţi şi peste 1.400 de angajaţi, având 330.000 de clienţi.

Companiile românești Celin și Energobit au câștigat licitația pentru extinderea Stației electrice Vulcănești de 400 Kv din Republica Moldova, iar contractul este în valoare de 3,8 milioane de euro și are o durată de 15 luni, relatează Ziarul de Gardă.

Energobit este unul dintre principalii producători de echipamente electrice din România la care acționar majoritar este Imobilis Invest din Cluj. Aceasta, la rândul ei are ca acționari principali alte trei companii, iar principalii asociați sunt Ștefan Gadola, Pal Peter și Ioan Socea.

Celin este o companie din România, deținută de Victor Slivinschi, un cetățean al Republicii Moldova care deține și compania Turboenergy Power, înregistrată în Republica Moldova. Turboenergy Power a câștigat mai multe contracte cu Termoelectrica, inclusiv unul în valoare de 4,5 milioane de lei pentru repararea unei turbine, în luna iunie a anului 2023.

La licitație au mai participat alte trei companii, ofertele cărora au fost respinse. Este vorba despre Horus din Republica Moldova și alte două companii românești respectiv Rail Pro TradingElectromontaj. Primele două oferte nu au corespuns tehnic, iar ultima nu a prezentat o garanție a ofertei. Licitația a fost amânată în trecut în luna iunie a anului trecut pe motiv că nu a fost depusă nicio ofertă corespunzătoare cerințelor.

Extinderea stației de la Vulcănești prin construcția unei celule suplimentare de 400 de kV face parte din Proiectul de dezvoltare a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova care este finanțat printr-un împrumut de 61 de milioane de euro de la Banca Mondială.

În cadrul acestuia este construită linia aeriană electrică de înaltă tensiune (400 de kV) Vulcănești-Chișinău și este modernizată și stația electrică de la Chișinău de 330 de kV. Proiectul complet  ar urma să fie finalizat și să devină fncțional în  luna decembrie a anului 2025, după cele spuse de autorități.

Vechi conflicte atrase de o altă companie de a lui Victor Slivinschi

Prin intermediul contractului cu Termoelectrica, Turboenergy Power a mai câștigat un contract de 2,1 milioane de lei, în octombrie 2023, pentru achiziționarea lucrărilor de schimbare a elementelor conductei principale de abur a blocului energetic numărul doi, și un contract de 4,8 milioane de lei, în aprilie 2024, pentru achiziția elementelor conductei principale de abur a Cazanului numărul trei.

Totuși, pentru a schimbarea echipamentului a fost selectată altă companie, Horus SRL, care a acuzat  compania din Republica Moldova de faptul că nu a putut face acest lucru până la capăt deoarece Turboenergy Power nu a livrat la timp echipamentul.

Iurie Razlovan, directorul Termoelectrica, a declarat pentru jurnal.md că echipamentul livrat „nu corespunde cerințelor” și nu poate fi acceptat.

Compania a avut anterior dispute cu Termoelectrica, inclusiv a contestat procedura de achiziție pentru reparația capitală a blocului energetic numărul trei, câștigată de compania Horus SRL în iulie 2022, dar contestația a fost respinsă de Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, potrivit investigației.

Totodată,  Turboenergy Power avea un conflict mai vechi cu compania concurentă Horus SRL, pornit de la o licitație organizată de Termoelectrica, pentru un contract în valoare de 13 milioane de euro, finanțat de Banca Mondială, pentru reabilitarea sistemului de termoficare din Chișinău. Contractul a fost câștigat de Horus Energy împreună cu o companie din Rusia, Silovîie Mașinî, aflată sub sancțiuni internaționale, și contestat de compania lui Slivinschi. Ca urmare, a fost anulat, apoi licitația reluată și contractul i-a fost din nou atribuit companiei Horus, de data aceasta, fără Silovîie Mașinî. Turboenergy Power SRL are o filială și în România.

În Româna compania a obținut mai multe contracte cu alte companii publice printre care se număr: Centrala electrică cu termoficare Sud din București, Electrocentrale București (Elcen), controlată de Ministerul Energiei, și, respectiv, Termoenergetica București, compania municipalității București.

De asemenea, fostul vicepremier Andrei Spînu i-a acuzat pe reprezentanții companiei Turbonergy Power de faptul că ar fi încercat să-l mituiască. Compania l-a dat ulterior în judecată.

Victor Slivinschi mai are câteva companii în România: Energofor SRL, SV Metex Europe SRL, Prime Estate Alliance SRL, Biolitic International Trade SRL, Prime Palace Woroneicki SRL. Prin intermediul Prime Estate Alliance SRL, Slivinschi deține în R. Moldova Întreprinderea de Cercetare şi Producţie RDM SRL.

Darea în exploatare a tronsonului de cale ferată ”Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești” cu o lungime de 233 km se amână cu un an și va fi dat în folosință în anul 2026, potrivit anunțului ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Renovarea a început în ianuarie 2023 și a fost numită „cel mai ambițios proiect de reabilitare a infrastructurii feroviare de la independența Republicii Moldova”. S-a promis că va fi finalizat în mai 2025.

„Războiul din Ucraina a creat dificultăți de livrare materialelor, care urmau să fie livrate de la uzina Azvosstali. Compania din Kazahstan s-a reorientat către un alt furnizor, ceea ce întârzie darea în exploatare în anul 2025”,  a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Autoritățile spun că odată ce proiectul este finalizat, restricțiile de greutate și viteză pot fi ridicate. Aceasta înseamnă că trenurile de marfă vor putea circula cu viteze de până la 90 km/h, în timp ce în cazul transportului de persoane viteza va crește până la 120 km/h.

Costul total al proiectului este de aproximativ 113 milioane de euro. Banii au fost împrumuți de la Banca Europeană de Investiții și de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

mybusiness.md

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o creștere mai pronunțată în sezonul agricol 2024/2025 (1 iulie 2024 – 24 ianuarie 2025), atingând 334.211 față de cele 221.202 tone exportate în aceeași perioadă a sezonului anterior (2023/2024), dar și comparativ cu cele 154.475 de tone din sezonul 2022/2023. În ciuda volumelor mari exportate, expertul în agro-market Iurie Rija susține că această tendință scoate la iveală o situație îngrijorătoare: procesarea internă a semințelor de floarea-soarelui în ulei a degradat, ceea ce afectează negativ industria locală de procesare și valoarea adăugată generată pe plan intern. În loc să capitalizeze pe potențialul industriei de procesare, Moldova a devenit tot mai dependentă de piețele externe, unde floarea-soarelui este vândută ca materie primă la prețuri mai mici decât valoarea produselor prelucrate.

În sezonul curent (2024/2025), prețul mediu al floarea-soarelui exportate este de 10,76 lei/kg, marcând o creștere față de 7,42 lei/kg în sezonul precedent, dar rămânând sub nivelurile din sezoanele 2021/2022 (10,57 lei/kg) și 2022/2023 (11,67 lei/kg), scrie agroexpert.md.

Un aspect remarcabil este creșterea masivă a cantităților exportate în ianuarie 2025, care pentru perioada 1 - 24 ianuarie au atins 40.292 de tone, comparativ cu 30.729 de tone în ianuarie 2024 și doar 10.271 de tone în ianuarie 2023.

Cu toate acestea, prețul mediu pentru ianuarie 2025, de 12,15 lei/kg, este cel mai mare din ultimii cinci ani, semnalând o oportunitate pentru vânzători. Comparativ, în ianuarie 2024, prețul mediu a fost de doar 7,60 lei/kg, ceea ce reprezintă aproape jumătate din valoarea actuală. În schimb, în 2023 și 2022, prețurile din ianuarie erau deja peste 11 lei/kg, ceea ce arată că piața a fost, în trecut, mai echilibrată între export și procesare locală.

„În contextual actual, este important ca fermierii și procesatorii să colaboreze pentru a crea lanțuri valorice eficiente care să maximizeze profiturile reciproce”, punctează Rija.

Republica Moldova înregistrează un trend constant de reducere a ponderii veniturilor colectate de Serviciul Vamal în bugetul de stat, în ciuda unei creșteri continue a volumului acestor încasări. Potrivit unui raport al centrului de analiză Expert-Grup, acest fenomen evidențiază o schimbare semnificativă în structura veniturilor bugetare.

Începând cu anul 2021, veniturile colectate de vama moldovenească au crescut în mod constant. De exemplu, în 2021 acestea au totalizat 28,6 miliarde de lei, în 2022 suma a urcat la 33,9 miliarde de lei, în 2023 a ajuns la 35,2 miliarde de lei, iar estimările preliminare pentru 2024 indică o valoare de 38,3 miliarde de lei, scrie bani.md.

Cu toate acestea, ponderea acestor venituri în bugetul de stat a scăzut: de la 69,1% în 2021 la 67,2% în 2022, la 54,3% în 2023, iar pentru 2024 se preconizează că va fi de aproximativ 57,3%.

Raportul mai arată că, în raport cu Produsul Intern Brut (PIB), veniturile vamale s-au menținut relativ stabile. În 2021, ponderea acestora în PIB a fost de 11,9%, în 2022 a crescut la 12,5%, în 2023 a scăzut la 11,8%, iar pentru 2024 se estimează o valoare de 11,4%.

Conform analizei, colectarea veniturilor vamale este esențială pentru țările cu venituri mici și medii, unde acestea constituie adesea o parte semnificativă din bugetul de stat. În trecut, veniturile din activitatea vamală reprezentau aproape 70% din totalul încasărilor bugetare în Republica Moldova, evidențiind importanța lor strategică pentru stabilitatea economică.

Donald Trump a devenit unul dintre cei mai bogați oameni din lumea criptomonedelor – cel puțin pe hârtie. Tokenul său cripto, $Trump, lansat recent, a ajuns la o valoare maximă de piață de 73 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, valoarea tokenului a scăzut deja cu aproximativ 50%, rămânând la un nivel de 38 de miliarde de dolari, scrie bani.md

Tokenul $Trump a fost lansat de CIC Digital, o subsidiară a Trump Organization, care controlează 80% din totalul monedelor emise. Potrivit datelor oficiale, compania deține criptomonede în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari. Restul de 20% din tokenuri sunt împărțite între investitori publici (10%) și lichiditate (10%).

În total, 1 miliard de monede $Trump urmează să fie emise în următorii trei ani, dintre care 200 de milioane sunt deja disponibile pe piață.

Deși valoarea teoretică a criptomonedei îl plasează pe Donald Trump printre miliardarii din cripto, transformarea acestor câștiguri în bani lichizi ar putea fi complicată. Orice tentativă de vânzare masivă din partea CIC Digital ar putea duce la o prăbușire a prețului.

„O astfel de vânzare ar pune presiune pe preț și ar duce la pierderi semnificative pentru investitori”, a explicat Gautam Chhugani, analist la Bernstein.

Situații similare au fost întâlnite și anterior, cum ar fi volatilitatea acțiunilor Trump Media & Technology Group, compania-mamă a Truth Social.

Deși majoritatea monedelor de tip meme au o viață scurtă, legătura directă cu brandul și imaginea politică a lui Donald Trump oferă tokenului $Trump un avantaj competitiv, consideră analiștii. Totuși, structura sa de proprietate, cu o proporție mare deținută de insideri, ar putea afecta atractivitatea pe termen lung.

Pe lângă $Trump, echipa lui Donald Trump a lansat recent și o monedă nouă, numită $Melania, care nu a fost bine primită de investitori. Aceștia percep diversificarea brandului ca pe o încercare de a maximiza profitul, ceea ce a contribuit la o scădere a interesului pe piață.

Luni, 20 ianuarie, in jurul orei 15:40, o femeie de 37 de ani din Republica Moldova a sustras un autoturism lasat neasigurat, cu cheile in contact, din incinta unei spalatorii situate pe strada 1 Mai din municipiul Dej, scrie Ziar de Cluj.

Ulterior, aceasta a condus autoturismul pe aceeasi strada, indreptandu-se in directia orasului Baia Mare. Proprietarul vehiculului a alertat un echipaj al Biroului Rutier Dej, aflat in zona, care a demarat imediat urmarirea. In sprijinul acestuia, au fost mobilizate alte doua echipaje de politie.

Femeia a fost reperata de echipajul rutier si, in timp ce se deplasa pe strada Libertatii, in apropierea unui supermarket de la iesirea din oras, a acrosat un autoturism, dar tot nu a oprit. Si-a continuat drumul pe interzis, pe sens opus printr-un sens giratoriu si, in cele din urma, a lovit un cap de pod, apoi s-a rasturnat.

A scapat cu viata si a fost preluata cu rani minore de medicii de pe ambulanta. La spital a fost testata cu aparatul etilotest, dar rezultatul a fost negativ.

Ulterior, aceasta va fi internata intr-o unitate medicala de psihiatrie. In cauza, se efectueaza cercetari pentru stabilirea tuturor imprejurarilor in care s-a produs acest eveniment si pentru luarea masurilor legale.